Denominarea creditelor bancare in cursul procedurii de executare silita – av. Cuculis

Procesele care au ca subiect denominarea creditelor în franci elvețieni au intrat într-o nouă etapă. După ce până acum au fost inițiate o mulțime de procese individuale și colective de către clienții care au credite în derulare, mai nou încep să apeleze la acest lucru și cei ale căror credite au fost declarate scadente anticipat, iar acum se află în proces de executare silită.

Astfel, un client al Raiffeisen Bank a depus o contestație la executare prin care cere denominarea creditului la cursul din data acordării creditului. Cererea a trecut de perioada de regularizare, iar judecătorul ”a primit cererea și nu are nelămuriri”, potrivit reprezentantului clientului, avocatul Adrian Cuculiș.

”Între un contract în desfășurare și un contract scadent anticipat sau pus în executare nu există decât factorul temporizator de plăți și anume grafic de rambursare. În ipoteza obținerii denominării, conversiei creditului în lei și plata ratelor în raport de CHF – leu la un curs istoric pentru un contract în desfășurare, este la fel de viabilă și conversia în lei, precum o vrea executorul și plata la cursul din 2007, 2008, 2009 în funcție de contract”, a explicat avocatul într-o postare pe Facebook.

Cererea are la bază precedentele reprezentate de decizia Curții Europene de Justiție în cazul Kasler vs. OTP Bank Ungaria și de decizia Tribunalului Galați în cazul Costache vs. Volksbank România. Un alt argument este clauza referitoare la modul de rambursare a creditului, abuzivă în opinia lui Adrian Cuculiș prin faptul că obligă consumatorul să suporte singur riscul valutar sub forma compromisorie.

De regulă, contestațiile la executarea silită se judecă mai repede decât procesele obișnuite, așa că ar fi de așteptat să apară în curând mai multe informații în legătură cu acest subiect, cum ar fi contraargumentele Raiffeisen și, în final, decizia instanței.

http://www.paginadebanci.ro/premiera-raiffeisen-atacata-in-instanta-de-un-client-executat-silit-pe-tema-denominarii-creditului/

 

avocat Cuculis

avocat@indrumari-juridice.eu

031.412.48.88

Incuviintarea executarii silite – Legea 138/2014 – Executorii judecatoresti primesc puteri de judecatori.

Legea. 138/2014, controlul judecătoresc asupra încheierii prin care executorul judecătoresc încuviinţează exercitarea silită se va exercita pe calea contestaţiei la executare, cu mentiunea că, în cazul în care executorul respinge cererea de încuviinţare, încheierea poate fi contestată numai de către creditor.
Prin exercitarea controlului judecătoresc pe calea contestaţiei la executare s-a apreciat de către legiuitor că vor fi înlăturate impedimentele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în Decizia nr. 458/2009 a Curţii Constituţionale, constând în lipsa unei garanţii procesuale în favoarea debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului creditorului urmăritor şi a unui control real şi eficient al instanţei asupra executării silite.
Ce noutate, aduce art. 665 din Codul de procedură civilă referitor la încuviinţarea executării?
 
Cererea de executare silită se soluţionează în maximum trei zile de la înregistrarea ei.


Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult şapte zile de la pronunţare.

Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. 1 din Codul de procedură civilă*, arătareatitlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.

Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

Executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;

2.
hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;

3.
înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu este învestit cu formulă executorie**;
4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
Incheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile legii.
Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa de executare.

Codul de procedură civilă, încheierea executorului judecătoresc “(…) trebuie să cuprindă:
a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) data şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de executare;
c) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare;
d) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi ale debitorului;
e) procedura de executare care face obiectul încheierii;
f) chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea;
g) motivele în fapt şi în drept care au determinat darea încheierii;
h) dispoziţia luată de executor;
i) calea şi termenul de atac al încheierii;
j) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc”.
Prin urmare,  singura modalitate efectiva de control judecatoresc se refera la contestatia la executare.
av. Cuculis
avocat@indrumari-juridice.eu
031.412.48.88

 

Comision de acordare OTP BANK , eliminat de instanta de judecata, vedeti decizia aici , av Cuculis – C.A

 

In ceea ce priveste comisionul de acordare – In conformitate cu dispozitiile OUG50/2010 facem precizarea ca art. 35 Alin (1)lit. d Fara a aduce atingere prevederilor legale privind modificarea dobanzii, pe parcursul derularii contractului de credit: d) se interzice perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit. Consideram ca sumele trase din credit sunt acele sume cu, care se indestuleaza imprumutatul pentru satisfacerea anumitor nevoie. Prin urmare, interpretand in concret aceasta prevedere de mai sus consideram ca ne aflam in situatia in care banca prin comisionul nejustificat, luat cu ocazia tragerii creditului,  din creditul acordat, a incalcat prevederile art.35, comisionul de acordare fiind de fapt(prin schimbarea numelui) comisionul de retragere iar raportat la dispozitiile aceleeasi OUG50/2010, putem observa cu usurinta, limitativ si expres prevazut ca banca are dreptul decat la urmatoarele comisioane, fara a putea percepe altele -.Art-  36  OUG 50/2010 – Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie in cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor, dupa caz, penalitati, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

IMG_0001

 

Prin urmare, vazand dispozitiile imperative ale acestei legi, se impune constatarea ca abuziva a clauzei ce impune comisionul din creditul acordat si prevazut in contractele de credit . De asemenea raportat la dispozitiile in materia legislatiei creditelor de consum, comisionul de acordare NU ESTE REGASIT in aceasta reglementare.

Conform art. 15 din Legea 190/1999 „In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii ipotecii si altor garantii, dupa caz” Nu se poate retine ca un comision de acordare poate avea vre-o legatura prin interpretarea juridica a textului de lege, cu inchiderea ipotecii la un notariat public. De ce? Fiindca actul de ipoteca este redactat insusi de notarul public iar costurile de notariat sunt achitate tot de catre imprumutat iar in sens contrar nu poate echivala un contract de ipoteca cu x% din acordare, in speta fiind vorba de un contract aproape identic in cazul oricarei ipoteci.

Avocat Cuculis

0722298011

avocat@indrumari-juridice.eu

Formularul de inscriere in Procesele Colective –

http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/inscrierea-in-procesele-colective-ce-vizeaza-denominarea-la-cursul-de-la-data-acordarii-creditului-cat-si-eliminarea-clauzelor-abuzive-din-contracte-de-tip-adeziune-alaturi-de-recalcularea-dobanzii/

Insolventa persoanelor fizice, un inceput curat pentru debitori

Vedeti mai jos, inregistrarea de la Realitatea TV – avocat Cuculis –

 

Ce spune iniţiativa legislativă

Proiectul de lege se adresează în special debitorilor care au domiciliul în România sau bunuri şi venituri în România, dar care nu sunt persoane fizice autorizate sau au datorii din activităţi comerciale.

Legea prevede ca excepţie că ultimele două tipuri de categorii pot fi atrase în procedura de insolvenţă la cererea creditorilor, pentru datorii cumulate mai mici de 45.000 de lei.

Insolvenţele se vor judeca la Tribunalul de pe raza teritorială a locuinţei debitorului, iar recursul la Curtea de Apel.

Debitorul poate depune cererea de intrare în insolvenţă dacă consideră că nu îşi mai poate achita datoriile. Situaţia de incapacitate de plată este accea în care debitorul nu poate „să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestor datorii”, se arată în proiect.

Când solicită iniţierea procedurii de insolvenţă, debitorul trebuie să facă un raport al bunurilor pe care le deţine în proprietate şi a veniturilor disponibile, „incluzând date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii cinci ani şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum şi o situaţie a datoriilor sale şi detalii privind creditorii aferenţi”.

Datornicul trebuie să îşi asume pe propria răspundere corectitudinea raportului şi să mai facă o declaraţie prin care să explice motivele care l-au adus în incapacitate de plată.

Acesta mai trebuie să furnizeze şi o listă a bunurilor mobile şi imobile cu o valoare individuală care depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.

Tot debitorul este responsabil cu întocmirea unui plan de rambursare a datoriilor. Planul trebuie să asigure că creditorilor negarantaţi le va fi plătită cel puţin 40% din valoarea creanţei, iar creditorilor garantaţi că vor primi sume egale cu valoarea de piaţă a bunului gajat ce urmează a fi vândut, în cazul în care cei din urmă nu îşi dau acceptul să primească mai puţin.

Legea discriminează între creanţele creditorilor înrudiţi şi cele ale creditorilor neînrudiţi. Primii nu se pot îndestula mai mult sau în aceaşi măsură cu ultimii.

Graficul de rambursare a datoriilor nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de cinci ani. Perioada de reorganizare este mai mare decât cea în cazul proiectului PDL, de trei ani.

Creditorii au şi ei dreptul de a solicita insolvenţa debitorului, dar trebuie să facă dovada că acesta nu mai are capacitatea de a achita datoriile la scadenţă, şi doar pentru sume mai mari de 25.000 de lei.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/cum-arata-in-detaliu-proiectul-legii-insolventei-persoanelor-fizice-sustinut-de-guvern_88841.html#ixzz3FLQfW9hc

A.v Cuculis –

C.A CUCULIS si Asociatii

031.412.48.88

avocat@indrumari-juridice.eu