Cauza C‑518/15 CJUE- Avocat Dreptul Muncii-Notiunea De ” Timp De Lucru” NU Poate Fi Modificata – Art. 111 Codul Muncii-Avocat Cuculis

Timpul De Lucru NU Poate Fi Modificat Si Cuprinde Inclusiv Perioada De Timp In Care Angajatul Este Acasa Insa Trebuie Sa Fie La Dispozitia Angajatorului-Legal?- Avocat  Cuculis

 

De data foarte recenta, CJUE s-a pronuntat in cauza 518, prin care un pompier din Belgia*culmea, ne-am fi asteptat dintr-o tara fara traditie, s-a plans instantei de judecata interne, ca pe perioda in care era obligat sa fie la dispozitia angajatorului sau, desi era acasa, activitatile nu erau tocmai libere, fiindca in 20 de minute avea obligatia sa se prezinte la serviciu in cazul in care ar fi izbucnit vreun incendiu.

Astfel, CJUE s-a pronuntat cu urmatoarele concluzii, ce spunem noi ca vor avea impact inclusiv in raporturile dintre angajati si angajatori si desigur ca vor aduce DREPTURI, angajatilor si anume, vor putea opune aceasta hotarare cu succes in conditiile in care norma interna nu este respectata-

 

Concluzie

59.      În lumina tuturor considerațiilor de mai sus, propunem Curții să răspundă la întrebările adresate de cour du travail de Bruxelles (Curtea pentru Litigii de Muncă din Bruxelles, Belgia) după cum urmează:

„1)      Articolul 17 alineatul (3) litera (c) punctul (iii) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru ar trebui interpretat în sensul că oferă statelor membre posibilitatea de a exclude anumite categorii de pompieri recrutați de serviciile publice de pompieri numai de la aplicarea dispozițiilor acestei directive prevăzute la articolul 17 alineatul (3). Acest articol nu permite statelor membre să excludă lucrătorii menționați de la aplicarea ansamblului dispozițiilor care asigură transpunerea directivei și în special nu permite excluderea dispozițiilor care definesc «timpul de lucru» și «perioada de repaus» în privința acestor lucrători.

2)      Directiva 2003/88 trebuie interpretată în sensul că se opune ca legiuitorul național al unui stat membru să mențină sau să adopte pentru «timpul de lucru» o definiție care este mai puțin restrictivă decât cea prevăzută de directivă. Cu toate acestea, legiuitorul statului membru în cauză poate să îmbunătățească protecția acordată lucrătorilor, cu condiția ca, procedând astfel, să nu se abată de la termenii acelei definiții.

3)      Definiția reținută pentru «timpul de lucru» la articolul 2 din Directiva 2003/88 nu se aplică, în mod automat și fără alte condiții, pentru a reglementa remunerația lucrătorilor care au dreptul să beneficieze de protecția în materie de securitate și sănătate pe care o conferă directiva. Cu toate acestea, deși directiva nu impune statelor membre să aplice definiția reținută pentru „timpul de lucru” în cazul aspectelor legate de remunerație, aceasta nu prevede nici că statele membre nu pot să procedeze astfel. Rezultă că un stat membru este liber să adopte o reglementare internă care prevede că remunerația uneia sau mai multor categorii de lucrători trebuie să se bazeze pe această definiție.

4)      Definiția reținută pentru «timpul de lucru» la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 nu ar trebui interpretată în sensul că se extinde în mod automat la lucrătorii care prestează servicii de permanență și care au obligația de a răspunde la apelurile angajatorului lor într‑un interval de timp scurt (fără a fi necesar să fie prezenți fizic în același timp în incinta angajatorului) și a căror posibilitate de a se consacra altor activități în perioada în discuție este astfel limitată. Este necesar să se ia în considerare, mai curând, calitatea timpului de care lucrătorul poate beneficia în intervalul în care prestează acest tip de servicii sub forma, de exemplu, a posibilității de a se dedica propriilor interese și familiei. În acest context, de importanță primordială este calitatea timpului petrecut, iar nu gradul exact al proximității necesare față de locul de muncă. Aspectul dacă acest timp poate sau nu poate fi calificat drept «timp de lucru» într‑un caz specific va fi soluționat de instanța națională în funcție de situația de fapt.”

Ce prevede codul muncii din Romania?

Art. 111. [definiţia legală a timpului de muncă]
Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.

Astfel, este posibil ca desi nescrisa aceasta obligatie de a fi la dispozitie, ea sa se desfasoare, ori acel angajat trebuie sa stie ca are drepturi si anume acelea de a incasa o remuneratie propriuzisa cu lipsirea de un program liber, fiind de esenta asimilat acel program de dispozitie, cu timpul de munca.

De asemenea CJUE – arata ca pentru o ANUMITA categorie de angajati , pot fi SUPRIMATE anumite drepturi dupa cum ar fi –

Articolul 3 din directiva UE 88/2003 CE
Repausul zilnic
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să
beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive
în decursul unei perioade de 24 de ore.
Articolul 4
Timpul de pauză
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să
beneficieze, în cazul în care timpul de lucru zilnic depăș eș te ș ase
ore, de un timp de pauză ale cărui modalități, în special durata ș i
condițiile în care se acordă, sunt stabilite prin convenții colective
sau acorduri încheiate între partenerii sociali sau, în absența
acestora, prin legislația națională.
Articolul 5
Repausul săptămânal
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să
beneficieze, în decursul unei perioade de ș apte zile, de o perioadă
minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore, la care se adaugă cele
11 ore de repaus zilnic prevăzute în Articolul 3.
În cazuri justificate datorită condițiilor obiective, tehnice sau de
organizare a muncii, se poate stabili o perioadă minimă de repaus
de 24 de ore.

In schimb, decizi CJUE acorda un avantaj CONFORTABIL pentru cei ce sa gandeau ca TIMPUL DE MUNCA poate fi modificat, fiindca el ramane in continuare cel reglementat de codul muncii la art. 111 indicat mai sus.

 

av.drd. Cuculis

avocat@indrumari-juridice.eu

Porbleme juridice in dreptul muncii? Stabileste aici o programare –

http://indrumari-juridice.eu/contact.html