Creditele In Franci – Chf, Nominalism Monetar, Constatarea Clauzelor Abuzive Referitoare La Cursul Valutar Si Mecanismul De Creditare Cu Dobanzi Abuzive

Cum pot sa dau in judecata banca pentru a plati creditul la un curs valutar din 2007-2008?

De ce creditul in franci elvetieni este toxic si cum pot plati ratele la un cuantum mai scazut?

Creditele NU au fost acordate in CHF :

Caracteristic institutiilor bancare este elementul abscons. Nu au fost acordate credite in CHF ci au fost acordate credite scriptice in CHF ce ulterior, iar in spatele acestui «carton » se ascunde banca , au fost transformate fie in euro fie in lei.
Mecanismul de « Teapa » colectiva, ce a functionat ani de zile in Romania, a fost urmatorul. Avem 3 pioni. Banca ce o vom denumi generic B, Imprumutatul, I, si Creditorul Bancar , CB.
Astfel, B imprumuta scriptic pentru a fi acoperita in fata BNR, suma de 1000 CHF, de la CB cu o dobanda de 1%.
Ulterior, B imprumuta pe I cu suma de 1000 de CHF pentru o perioada de x ani, cu o dobanda de 6%.
La momentul efectiv al semnarii contractului si arondarii scriptice a sumei in contul imprumutatului , RISCUL, fiindca despre el discutam, este pe buna dreptate impartit, fiindca si B plateste catre CB o dobanda raportata la CHF.
Ulterior momentului tragerii, avand in vedere ca in Romania acelei epoci NU SE TRANZACTIONAU CHF, ci doar LEI sau EURO, imprumutatul solicita cum era si normal ca banii sa ii primeasca, sau sa ii fie transferati unui titular de drept pe mai departe, in cele doua monede, fie LEI fie EURO.
Nu doar ca B castiga prin transformarea si tranzactionarea valutelor sume absolut considerabile, dar in acelasi timp si cel mai important, scapa de riscul valutar, in sensul ca ramburseaza imprumutul catre CB in CHF si isi mentine in realitatea imprumutul in EURO sau LEI penru care nu mai plateste niciun fel de dobanda dar in schimb, INCASEAZA o moneda APRECIATA din care produce din nou PROFIT.
Avand in vedere, ca cele expuse mai sus, sunt usor controlabile, va rugam sa puneti in vedere bancii, sa depune o singura scripta, prin care imprumutatul a tras banii din banca in CHF.

A illustration picture shows a Swiss Post clerk as he exchanges Swiss francs into Euros at a counter in a Swiss Post office in Bern August 8, 2011. A shock cut in interest rates to near zero last week failed to halt gains in the Swiss franc and the Swiss National Bank now has to decide on what further steps it could take and whether to embark on costly intervention to ease the currency's appeal. REUTERS/Pascal Lauener (SWITZERLAND - Tags: POLITICS BUSINESS)
REUTERS/Pascal Lauener (SWITZERLAND – Tags: POLITICS BUSINESS)

   Cu privire la principiul nominalismului

Gresit, inteles, sau voit gresit inteles de catre banca, acest principiu nu ar fi functionat niciodata pentru imprumutat.

Banca s-a asigurat, cu contracte de tip  garantate, ca indiferent ce se intampla cu dobanda, acesta ar fi putut sa creasca dobanda in mod unilateral cu pana la 1000%, fiindca modificarea opera in mod unilateral.

Pe acest principiu al nominalismului ar fi trebuit bancile sa mizeze in conditiile in care intradevar, moneda CHF ar fi existat in visteriile lor si ar fi pus la dispozitie aceste sume de bani in CHF, insa cum , raportat la cele de mai sus, situatia a fost inversa, doar prin simpla aducere aminte a acestui principiu, se incearca o inducere in eroare, fapt ce il consideram in continuare demn de a fi sanctionat de o instanta penala, intocmai staruintei in conduita infractionala.

Clauzele atacate, pot face obiectul cercetarii judecatoresti al instantelor

Parata, probabil convenabil a omis celebra cauza Hotararea CJUE in cauza C-26/13 Arpad Kasler si Hajnalka Kaslerne Rabai/OTP Jelzalogbank Zrt.

Atata vreme cat s-a determinat in mod concrect ca poate face obiectul unei asemenea inspectii contractuale si clauza referitoare la cursul de schimb valutar.

Ba chiar mai mult cauza 143/13 tot a CJUE arata in mod clar ca Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele în discuție în litigiul principal, termenii „obiectul [principal al] contractului” și „caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte,” nu acoperă, în principiu, tipuri de clauze care figurează în contracte de credit încheiate între un vânzător sau furnizor și consumatori, precum cele în discuție în litigiul principal, care, pe de o parte, permit, în anumite condiții, creditorului să modifice în mod unilateral rata dobânzii și, pe de altă parte, prevăd un „comision de risc” perceput de acesta. Revine însă instanței de trimitere sarcina să verifice această calificare a clauzelor contractuale menționate având în vedere natura, economia generală și stipulațiile contractelor vizate, precum și contextul juridic și factual în care se înscriu acestea.

Cu privire la forta obligatorie a contractului

Fara a plictisi in vre-un fel, daca toate contractele au forta obligatorie absoluta, atunci ar disparea rolul instantelor de judecata, minimalizate in acest mod de catre parata, iar toate actele si faptele juridice, o data facute, ar ramane irevocabile. Tocmai de aceea, parata omite ca leguitorul a consturit de asa natura legislatia in vigoare, ca atunci cand un pagubit al unui fapt sau act este in aceasta situatie, sa poata dispune de elemente juridice si parghii in acest sens, pentru desfiintarea actului pagubitor.

Avand in vedere ca legislatia veche nu aducea la indemana consumatorului si altora, in general, sa invoce o posibila stare de debalansarea contractuala, astfel incat teoria impreviziunii find imposibil de aplicat, atunci legislatia in material de consum, ce dateaza inca din 1992 respectiv oug 21/1992, a creat in sarcina furnizorilor anumite obligatii, ce o data neresepctate, creeaza un drept al consuatorilor de a-i actiona in judecata.

Amintim, ca dispozitiile legii 193/2000 sunt operante si prin coroborare cu dispozitiile, legile, directivele ulterioare ale U.E astfel incat formularea restrictiva a intampinarii bazata doar pe legea 193/2000, a paratei, nu poate fi considerata ca fiind onest formulata si aplicabila ca atare.

Av Cuculis Adrian

avocat@indrumari-juridice.eu

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume, email si telefon)

Adresa ta de email si telefonul nu vor fi publicate. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.