Avem pronuntarea deciziei CCR cu privire la Darea in Plata! Ce efecte va produce decizia. Instanta de judecata ramane singura care va putea sa transeze situatia pentru cei impricinati cu darea in plata-
Ce a decis CCR cu privire la darea in plata?
De retinut – Lucrurile vor fi rezolvate la instanta!
“Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”
“Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”.
Legea Darii in Plata – este constitutionala – in masura in care executarea contractului a devenit “impovaratoare” pentru una din parti. In rest este neconstitutionala, in conditiile in care poti sa platesti dar nu mai vrei!
Ce se va intampla?
Instantele vor fi investite cu o cerere de judecata personalizata pentru fiecare debitor in parte!
Teoria Impreviziunii adusa in discutie:
Impreviziunea este definită la art. 1271 din Codul Civil care statuează că ”părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei”. Sunt prevăzute însă şi excepţii de la aceste prevederi ”dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei”. În acest caz, se precizează în Codul Civil, instanţa poate să dispună ”adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile” sau ”încetarea contractului”. Atât adaptarea contractului, cât şi încetarea acestuia, pot fi dispuse de către instanţă numai dacă ”schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului” şi ”nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor”, dacă ”debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor” şi dacă ”debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”.
Ce putem face in mod concret?
Atentie – Decizia data astazi este fara doar si poate o decizie controversata. Ea poate pune in dificultate un consumator mediu informat asta este clar.
In mod concret, toti cei care au dat in plata vor fi afectati de decizia CCR iar cei care vor sa foloseasca legea in acest context se vor putea prevala de ea si in viitor.
Pana la publicarea deciziei CCR ne rezumam la a spune ca discutam despre o pasare de responsabilitate de la CCR catre INSTANTELE DE JUDECATA. astfel fiecare imprumutat in parte trebuie sa isi apare drepturile in instanta avandu-se in vedere situatia particuala a fiecaruia.
Minuta CCR –
În ziua de 25 octombrie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, și în mod special ale art.1 alin.(3), art.3, art.4, art.5 alin.(2), art.6, art.7, art.8, art.10 și art.11 din aceasta.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi:
1. A admis excepția și a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, este neconstituţională.
2. A admis excepția și a constatat că prevederile din art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.
3. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
4. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, şi a constatat că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.
Declararea ca neconstituţională a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” (menţionată la pct.1) din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani).
Soluţia pronunţată de Curtea Constituţională la pct.2 a avut în vedere, în principal, încălcarea art.1 alin.(5), referitoare la calitatea legii, în componenta sa privind cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii şi a art.21 – Accesul liber la justiţie din Constituţie.
Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct.3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, fiind incident art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională.
Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/formular-inscriere-pentru-darea-plata-scapa-de-datoriile-de-la-banca-avocat/
impreviziunea daca imi aduc corect aminte este definita de art 1271 din noul cod….ce facem cu contractele care au fost semnate inainte insa (marea majoritate)…..sub auspiciile vechiului cod civil….