Reductiunea liberalitatilor. Cum se poate dispune anularea unor donatii facute fratilor, mostenire. av. Cuculis

Reductiunea liberalitatilor exclusive

Articolul 1092 C.Civ. prevede ca “dupa deschiderea mostenirii, liberalitatile care incalca rezerva succesorala sunt supuse reductiunii, la cerere”. Reductiunea este supusa doar dispunatorului, nu si rezervatarilor, care sunt liberi sa o ceara sau nu.

Reductiunea protejeaza rezerva doar impotriva liberalitatilor excesive, celelalte incalcari putand fi remediate pe calea unei actiuni in limitare a sarcinilor la bunurile facand parte din cotitatea disponibila a mostenirii. Cu alte cuvinte,  putem spune ca reductiunea este destinata sa recontituie efectiv rezerva succesorala, prin desfiintarea totala sau partiala a liberalitatilor excesive.

Pana la momentul deschiderii mostenirii, rezervatarii nu au niciun drept asupra succesiunii, ci doar o simpla expectativa, neputand lua in consecinta niciun fel de masura pentru conservarea drepturilor lor eventuale.

Cu privire la functionarea reductiunii, este de precizat ca aceasta nu opereaza de drept. Ea trebuie ceruta de catre rezervatarii in interesul carora a fost reglementata rezerva. Potrivit art. 1093 C. Civ., “reductiunea poate fi ceruta numai de catre mostenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum si de catre creditorii chirografari ai mostenitorilor rezervatari“. Dreptul de a invoca reductiunea il au doar cei care au acceptat succesiunea si pot mosteni, renuntatorii si nedemnii pierzand dreptul la rezerva . In afara rezervatarilor, mai pot cere reductiunea si avanzii-cauza ai rezervatarilor, dar si creditorii personali ai rezervatarilor neglijenti (art. 1560 C.Civ.).

In principiu, donatarii si legatarii defunctului nu pot invoca reductiunea, ei fiind beneficiarii liberalitatilor facute de catre de cuius, contra carora aceasta este indreptata.

Si in cazul creditorilor defunctului principiul este ca nu pot invoca reductiunea, deoarece in privinta lor, ca si in privinta dispunatorului insusi, bunurile donate de catre de cuius sunt iesite din patrimoniul pe care defunctul il lasa data deschiderii mostenirii, iar restituirea pe care o implica reductiunea se face doar in favoarea rezervatarilor care solicita acest lucru si doar pentru complinirea rezervei succesorale.

Reductiunea poate fi realizata : pe cale conventionala, pe cale de exceptie si pe cale de actiune. Reductiunea pe cale conventionala se realizeaza in cazul in care rezervatarii, pe de o parte, si donatarii si legatarii gratificati de defunct, pe de alta parte, ajung la un acord pentru restrangerea liberalitatilor excesive care incalca rezerva succesorala. In art. 1094 alin. (1) C. Civ. se prevede in mod expres faptul ca reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin buna invoiala a celor interesati. Un atare acord are valoarea si efectele unui contract, care nu poate fi revocat decat prin acordul partilor.

Reductiunea pe cale de exceptie presupune cu necesitate ca rezervatarii sa aiba posesia bunurilor succesorale, caci, atunci cand legatarii ajung ei pe cale sau alta in posesie, reductiunea nu se mai poate realiza decat pe cale de actiune. Spre deosebire de actiunea in reductiunea, exceptia de reductiunea este imprescriptibila extinctive, art. 1095 alin. (3) C.Civ. prevazand aceasta in mod expres. Reductiunea pe cale de exceptie nu poate fi invocate direct in apel, ci doar in fata primei instante, fiind o aparare de fond care opereaza de drept.

In ceea ce priveste reductiunea pe  cale de actiune, aceasta presupune un litigiu, un conflict de interese intre donatarii sau legatarii gratificati si rezervatarii care vor sa li se reconstituie rezerva incalcata prin liberalitatile facute de defunct, iar partile neajungand la o intelegere , rezervatarii se adreseaza justitiei. Cazul tipic este cel al donatarilor, care sunt gratificati in timpul vietii dispunatorului, dobandind proprietatea si posesia bunurilor care formeaza obiectul unor donatii care la data deschiderii mostenirii se dovedesc a fi facute cu depasirea limitelor rezervei succesorale.

Un alt aspect important in cadrul acestei institutii este ordinea reductiunii liberalitatilor. Aceasta este guvernata de trei reguli principale care rezulta din dispozitiile art. 1096 C.Civ. :

  1. legatele se reduc inaintea donatiilor ;
  2. legatele se reduc toate deodata si in mod proportional;
  3. donatiile se reduc in ordinea inversa a datei lor.

Importanta asadar nu este data liberalitatii , ci natura acesteia, caci in timp ce donatia, act juridic intre vii, produce efectein timpul vietii dispunatoarului, donatorul desesizandu-se irevocabil in favoarea donatarului, legatul, act juridic mortis causa, nu produce efecte decat de la data deschiderii mostenirii dispunatorului, obiectul acestuia transmitandu-se de la testator la legatar la aceasta data.

Regula reductiunii legatelor inaintea donatiilor este imperativa, dispunatorul nefiind in drept sa stipuleze contrariul.

A doua regula conform careia “legatele se reduc toate deodata si in mod proportional”, se justifica prin faptul ca toate legatele produc efecte la aceeasi data , adica de la data deschiderii mostenirii, niciunul dintre acestea neputandu-se “impune” in fata celorlalte, astfel incat este logic ca reductiunea lor sa se faca in acelasi timp si proportional, indiferent de natura (universale, cu titlu universal sau particulare)  si obiectul lor (bunuri individual determinate sau de gen).

Regula reductiunii proportionale a legatelor este supletiva, intemeindu-se pe vointa prezumata a testatorului, ea putand fi inlaturata printr-o dispozitie prin care se prevede o anumita ordine de reductiune.

In acest sens, art. 1096 alin. (2) teza a II-a C.Civ.precizeaza ca regula de la teza I a aceluiasi text de lege este aplicabila “afara daca testatorul a dispus ca anumite legate vor avea preferinta, caz in care vor fi reduse mai intai celelalte legate”.

avocat Cuculis Adrian

0314124888

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *