Interpretarea Deciziei 52/2018 A Iccj-Au Litigiile Pe Clauze Abuzive Si Darea In Plata Si Recurs?-Avocat Cuculis

Se Poate Formula Recurs In Litigiile Pe Clauze Abuzive Si  Dare In Plata  In Urma Pronuntarii ICCJ Prin Decizia 52/2018? Avocat Cuculis

Sau poate chestiunea recursului trebuie pusa cu privire la orice litigiu cu privire la o speta evaluabila in bani de la 0 la 1.000.000 lei?

In primul rand desi nu poate fi contestata aceasta hotarare si este general valabila, consider ca ICCJ si-a trecut peste puterile ce le avea conferite si a stabilit niste termene pe care doar CCR la putea stabili si astfel aduce prejudicii pentru cei care au dosarele deschise inainte de 2017!

Opinez ca prima  data trebuie sa lamurim ceea ce a dispus ICCJ, desi este o solutie pe scurt, cred ca este cat se poate de clara-

Astfel, prin  decizia nr.52  în dosarul nr.866/1/2018

Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a IV-a civilă în dosarul nr. 41380/299/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă în dosarul nr. 6892/101/2014 şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a civilă în dosarul nr. 529/2/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2018.

Inainte de toate pentru a putea preciza in cadrul aceleasi discutii si despre darea in plata, este necesar sa clarificam un aspect – Unele instante considera darea in plata ca fiind evaluabila in bani pe cand altele nu considera acest lucru.

Insa, raportat la decizia pronuntata, trebuie sa vedem care a fost practica ICCJ. Astfel, in diferite hotarari prin care ICCJ a respins ca inadmisibile anumite cereri ale instantelor, a motivat ca litigiile pe darea in plata SUNT susceptibile de RECURS- Vedeti aici – 

Se ridica astfel o serie de intrebari – 

Se aplica prezenta hotarare spre exemplu, unui proces (pe clauze abuzive,dare in plata sau orice alt litigiu ce este susceptibil de a fi evaluabil in bani pana la pragul de 1.000.000.), ce a fost pornit in luna ianuarie 2017(deci, inainte de a fi publicata decizia CCR in M.O) ?

Conform hotararii pe care o analizam , raspunsul este NU, fiindca desi la prima vedere suntem tentati sa spunem ca hotararea CCR va afecta atat retro cat si ultra activ litigiile aflate pe rol, se pare ca ICCJ vine si clarifica ceea ce nu a reusit CCR prin decizie si anume, chiar daca hotararea va fi pronuntata DUPA data la care este publicata in monitorul oficial decizia CCR,adica 20 IULIE 2017, in raport de art. 27 din codul de procedura civila trebuie stabilita legea aplicabila asupra unei hotarari judecatoresti astfel –

Art. 27. Legea aplicabila hotararilor

Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.

Care este legea in vigoare la data savarsirii actelor de procedura, inclusiv a pronuntarii hotararilor judecatoresti sau arbitrale?
Este legea in vigoare la data inceperii procesului [art. 25 alin. (1) NCPC], iar nu legea in vigoare la data efectuarii actului de procedura si, a fortiori, nici legea in vigoare la data comunicarii actului de procedura ori, dupa caz, la data exercitarii caii de atac sau, in fine, cea la data inregistrarii ori la data judecarii acesteia.
Din acest motiv, (…) hotararile judecatoresti si arbitrale sunt si raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea in vigoare la data cand a inceput procesul cognitional sau executional, iar nu de legea sub care au fost pronuntate, asa cum prevedea vechea reglementare.

Tragem astfel concluzia ca vor avea calea de atac a RECURSULUI, toate litigiile evaluabile in bani, ce au pornit dupa data de ,adica 20 IULIE 2017.( Deciziei 52/2018 A Iccj )

Este darea in plata(ca procedura contencioasa) un litigiu de natura sa fie evaluabil in bani?

Discutia poate fi dublata si de practica de hotarari judecatoresti si astfel de multe ori s-a retinut ca darea in plata ar avea caracterul unei actiuni in constatare.

Daca privim in ansamblul sau, mecanismul de dare in plata presupune atat pentru metoda de stingere a datoriilor dari si pentru metoda de a transfera imobilul in patrimoniul creditorului, o parghie fara indoiala ce poate fi cuantificata banesc. Prin urmare, nu putem face abstractie de faptul ca in ambele cazuri, de fapt, evaluarea poate fi ori valoarea imobilului ori valoarea datoriei reziduale. Deciziei 52/2018 A Iccj

In orice caz, in prezent hotararile iesite din instantele de APEL, in proportie covarsitoare au deschisa calea de atac a recursului iar ICCJ prin acele hotarari pronuntate, fie ele si inadmisibile, a pecetluit cumva si acest aspect al recursului insa in lumina noilor prevederi, doar pentru acele hotarari pronuntate in litigiile incepute dupa data de 20 iulie 2017.

av.drd. Cuculis

Despre Deciziei 52/2018 A Iccj

ICCJ-Hotararile Din Apel Pe Darea In Plata Sunt Supuse Recursului-Explicatii Avocat Cuculis-Complet Dezlegare Chestiuni De Drept

Decizia 61/2017-Misterul Hotararilor Din Apel Pe Darea In Plata, Elucidat De Iccj Printr-o Hotarare De Inadmisibilitate-Hotararile Pronuntate Pe Darea In Plata Sunt Supuse Caii De Atac A Recursului-Avocat Cuculis

Nu de putine ori au fost pronuntate hotarari prin care instantele de judecata au catalogat ca nefiind supuse recursului deciziile pronuntate in apel cu temei juridic, legea 77/2016.

Desi discutam despre o decizie in vederea dezlegarii unei chestiuni de drept, ce a luat calea inadmisibilitatii, ICCJ “scapa”  un argument de la care nu va mai putea sa abdice si recunoaste calea RECURSULUI hotararilor pe dare in plata prountate in apel.

Despre ce decizie este vorba?

Decizia nr. 61/2017 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Călărași – Secția civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să dezlege o chestiune de drept –

Vom da citire punctelor 40-42 de unde rezida fara putere de tagada ca hotararile pe dare in plata sunt supuse recursului-

40. Însă, dispoziția legală de principiu a fost preluată în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013: “În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului”.

41. Prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, s-a constatat că sintagma “precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv” cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituțională, dar această decizie nu prezintă relevanță în cauză, deoarece litigiul în cadrul căruia s-a formulat sesizarea nu face parte din categoria celor la care se referă sintagma a cărei neconstituționalitate a fost constatată, valoarea obiectului cererii fiind mai mare de 1.000.000 lei.

42. Având în vedere textul legal menționat, întrucât cererea de constatare a stingerii datoriilor, întemeiată pe prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, nu se regăsește printre categoriile de acțiuni enumerate de text cu privire la care legiuitorul a exclus calea de atac a recursului și față de valoarea obligației de plată de care reclamanții tind a fi exonerați, hotărârea ce urmează a fi pronunțată în cauză de instanța de apel este supusă recursului, astfel încât se constată că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate a sesizării prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia titularul sesizării trebuie să fie învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță.

Observam astfel, cum instanta de judecata a celei mai inalte curti din Romania, adica ICCJ, retine cu putere de lege, “obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”, ca va respinge solicitarea Tribunalului, tocmai ca nu fusese sesizata Inalta Curte in ultima cale de atac adica retine ca decizia este supusa recursului.

De asemenea, observam ca instanta suprema NU va mai putea sa pronunte o alta opinie printr-o alta hotarare, avand in vedere ca asta ar insemna sa existe doua norme contradictorii fiindca aceste hotarari au putere de lege.

Ce pot face daca pe hotarare scrie definitiva de sunt in apel?

De retinut ca nu instanta califica calea de atac sau transforma hotararea in una definitiva sau nu, ci legea face acest lucru.

Prin decizia de mai sus, chiar daca pe hotararea dvs. judecatoreasca apare sintagma definitiva, puteti sa o contestati prin promovarea recursului, formuland astfel calea de atac intemeiata pe decizia de mai sus.

Ce fac daca am iesit din termenul de a formula recurs fiindca pe hotarare scria definitiva?

Impreuna cu cererea de recurs, partea care a pierdut acel termen fiindca in hotarare scria ca este definitiva poate uzita de institutia repunerii in termenul de declarare a recursului –

Art. 186 cod procedura civila – 

Repunerea în termen

(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen

Astfel, in cazul unui justitiabil se poate retine lipsa de cunoastere juridica si interpretata ca un motiv de repunere in termenul de a formula calea de atac a recursului.

av.drd. Cuculis

avocat@indrumari-juridice.eu

 

Ghid De Dare In Plata Dupa Decizia CCR 623 Cu Privire La Impreviziune In 2017 – Ce S-a Schimbat Si Cum Aplicam Impreviziunea – Avocat Cuculis