Cumpararea Drepturilor Litigioase – Cine Le Poate Cumpara Si Cine Nu

Nulitatea absolută a dobândirii unor drepturi litigioase de către profesioniștii justiției.

Cumpararea Drepturilor LitigioaseProblema incapacității profesioniștilor justiției în raport cu dobândirea de drepturi litigioase.

Cumpararea Drepturilor Litigioase
Drepturi litigioase

Lărgirea sferei incapacității profesioniștilor justiției de către art. 1653 din Noul Cod Civil urmărește apărarea prestigiului justiției împotriva unor eventuale suspiciuni care ar putea impieta implicarea celor ce deservesc justiția cu titlu profesional. În mod indubitabil, reglementarea incapacității profesioniștilor justiției interferează acut cu regimul juridic al executării silite.

În principiu, executorii judecătorești sunt loviți de incapacitate prin raportare la drepturile a căror cumpărare le este interzisă, urmând a se distinge dacă drepturile aflate în faza executării silite își mențin caracterul litigios ori dacă drepturile urmărite silit în cadrul executării silite indirecte ar putea fi apreciate ca având un astfel de caracter.

Textul de lege incident îl constituie art. 1653 NCC în care se arată că: ”(1) Sub sancțiunea nulității absolute, judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocații, notarii publici, consilierii juridici și practicienii în insolvență nu pot cumpăra direct sau prin persoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competența instanței judecătorești în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) cumpărarea drepturilor succesorale ori a cotelor-părți din dreptul de proprietate de la comoștenitori sau coproprietari, după caz; b) cumpărarea unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanțe care s-a născut înainte ca dreptul să fi devenit litigios; c) cumpărarea care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpânește bunul în legătură cu care există dreptul litigios. (3) Dreptul este litigios dacă există un proces început și neterminat cu privire la existența sau întinderea sa”.

Prin reglementarea amintită se urmărește, așadar, ocrotirea prestigiului justiției, mai cu seamă interesul public ca profesioniștii dreptului să fie percepuți de către comunitate ca fiind în afara oricărei suspiciuni de traficare a unor drepturi a căror existență ori întindere este influențată direct de activitățile acestora.

Sub aspectul competenței teritoriale de soluționare a litigiilor ce au ca obiect drepturi litigioase, executorii judecătorești sunt împiedicați în mod expres de lege să dobândească asemenea drepturi.

După cum se arată în cuprinsul art. 1653 alin. (1) din Noul Cod Civil, persoanele implicate în mod profesional în administrarea serviciului de stat al justiției sunt oprite de a cumpăra ”drepturi litigioase care sunt de competența instanței judecătorești în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea”.

În vederea stabilirii sferei de competență teritorială a profesionistului se are în vedere:

  • limitarea acesteia la o anumită regiune cu determinarea instanțelor și drepturilor deduse judecății la acele instanțe;
  • înlăturarea oricărei asemenea limite ce se traduce prin posibilitatea de a-și desfășura activitatea în raza de competență a oricărei instanțe din România, pentru drepturi litigioase.

Criteriul aplicabil îl constituie organizarea teritorială prevăzută de legea de organizare a profesiei pentru corpul profesional din care face parte profesionistul dreptului în discuție.

Profesionistul dreptului va fi, deci, incapabil să dobândească drepturi care sunt de competența instanțelor judecătorești în a căror rază teritorială este organizat corpul profesional din care face parte.

Cu titlu de exemplu, executorii judecătorești sunt incapabili de a dobândi drepturi litigioase de competența curții de apel în circumscripția căreia își desfășoară activitatea, precum și a tribunalelor și judecătoriilor din raza teritorială a acestei curți.

Așadar, din punct de vedere teritorial, competența unui executor judecătoresc cuprinde întreaga circumscripție teritorială a curții de apel în raza căreia se află acest birou.

Întrucât organizarea teritorială a corpului profesional al executorilor judecătorești se face în camere regionale pe lângă fiecare curte de apel, executorii judecătorești vor fi incapabili de a cumpăra drepturi litigioase de competența curții de apel în raza căreia funcționează biroul lor, inclusiv de competența judecătoriilor sau tribunalelor aflate în circumscripția acestei curți.

Așadar, un executor judecătoresc va fi lovit de incapacitate în ceea ce privește posibilitatea de a cumpăra un drept, dacă dreptul a devenit litigios prin introducerea unei cereri în justiție, dacă procesul nu este terminat și în funcție de stadiul în care se află, la oricare din instanțele aflate în raza curții de apel de pe lângă care își desfășoară activitatea.

Supuși aceleiași incapacități vor fi și avocații, atât definitivi, cât și stagiari, relativ la posibilitatea de a dobândi drepturi în legătură cu care își exercită în concret funcțiunile de înfăptuire a justiției, precum și drepturi de competența oricărei instanțe din circumscripția județului în baroul căruia sunt înscriși (tribunal sau judecătorie).

Arătăm că potrivit art. 1654 alin. (1) lit. c) NCC: ”Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar și prin licitație publică: (…) c) funcționarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvență, executorii, precum și alte asemenea persoane, care ar putea influența condițiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează”.

Aceste lucruri le puteti rezolva doar pe calea contestatiilor la executare.

Prin raportare la natura interesului public ocrotit, sancțiunea ce poate interveni în cazul nerespectării incapacității este nulitatea absolută.

Cititi si despre:

Prin urmare, un executor judecătoresc nu poate fi cumpărător în vânzările ce se realizează în cadrul executărilor silite pe care le realizează el însuși, indiferent dacă aceste vânzări se încheie amiabil de către debitor sau sub supravegherea ori se încheie silit, de către executor, fie direct, fie prin licitație publică.

Cumpararea Drepturilor Litigioase

Incapacitatea operează și în privința posibilității executorului judecătoresc de a acționa în legătură  cu aceste vânzări ca reprezentant al cumpărătorului. Potrivit art. 1298 NCC, reprezentantul nu este capabil să încheie pe seama reprezentantului un act pe care ar fi incapabil să îl încheie în nume propriu, astfel cum rezultă în materia reprezentării convenționale.

O eventuală ignorare a acestei incapacități legale ar conduce la încălcarea interesului public pe care este însărcinat să îl protejeze în cadrul procedurii de executare silită instrumentate, și anume aceea ca aceasta să se desfășoare într-o manieră legală, neutră și obiectivă, cu respectarea tuturor intereselor legitime ale părților, atât ale creditorului, cât și ale debitorului.

Av.Drd. Cuculis Adrian despre Cumpararea Drepturilor Litigioase

10 comments to “Cumpararea Drepturilor Litigioase – Cine Le Poate Cumpara Si Cine Nu”
  1. Buna ziua.Ma numesc Cojocarita Elena si locuiesc in loc Ghermanesti,com. Snagov,jud.Ilfov.Va expun pe scurt problema mea:
    Suntem 4 frati…primii doi sunt ai tatalui din prima sa casatorie.Tatal a decedat in 1976,iar la succesiune toti cei 3frati( inclusiv sora mea buna)au renuntat de buna voie la drepturile lor succesorale,in favoarea mea (eu fiind cea mai mica de virsta -minora la vremea aceea)si a mamei mele.Casa parinteasca a fost construita de tata impreuna cu mama mea.Mama nu s-a mai recasatorit niciodata,iar in anul 2014 a decedat si dinsa.Eu am cerut sa se dezbata succesiunea dupa mama,dar sora mea buna nu a vrut sa se prezinte.Mentionez ca la 6 zile dupa decesul mamei,sora aceasta s-a instalat abuziv in casa parinteasca,aducindu-l si pe fiul ei (care avea atunci 40 ani)sa locuiasca cu ea.Din anul 2000 doar eu am achitat impozitul pe proprietate.
    Problema este ca in Titlul de proprietate aparem toti mostenitorii,desi nu trebuia deoarece exista certificatul meu de mostenitor,dobindit in urma succesiunii dupa tata.
    De aceea va rog ,daca se poate, sa ma sfatuiti si sa ma ajutati in sensul ca doresc foarte mult sa ,,scap” de aceasta problema.
    Inmormintarea si toate pomenile mamei au fost facute si suportate doar de mine si familia mea.
    Doresc sa-mi vind drepturile litigioase ,acestea incluzind un teren de aprox. 3700 mp -curte inchisa -pe care se afla casa parinteasca si un alt teren de 600mp-la cimp
    Astept raspunsul dvs…..multumesc si o zi buna !

  2. Bună ziua , Dl.Avocat .Vă scriu din SĂVÂRȘIN, jud.ARAD, cu privire la niște terenuri forestiere. Toată problema a început în 2005 , defapt în 1990 , Bunica ca moștenitoare a terenurilor respective , ( înscrise în CF. pe numele tatălui ei ) face cere la comisia locală pentru rtrocedare pe legea 18 , i se valideza , dar nu se face punerea în posesie.Ulterior în 2000 pe legea Nr. 1 , nu mai face cerere la comisia locală , pentru completarea până la 10 ha. , fiind foarte bolnavă(menționez că suntem doi frați și la acea vreme locuiam cu Mama , în altă localitate).Ulterior vine în completare în 2005 legea 247, la îndemnul meu și al fratelui, fiind și noi mai mari , Bunica face iarăși cerere de retrocedare până la 19.20 ha (1 ha din 1990 și restul de 18.20 ha. ) Surpriza! În validării de către comisie , au fost validate numai 14.20 ha.restul au zis că sunt pășune , pentru că pe unul din aceste amplasamente a fost pus în posesie un ing. de la Ocolul Silvic , a cărui asa zisa moștenire era la 10 km de aceste amplasamente .Noi am deschis acțiune în instanță, care n-ea validat întreaga suprafață 18.20 ha + 1ha. și obligă itimatele la punerea în posesie parțial pe vechiul amplasament, lucru ce nu sa întâmplat nici pîna azi.În 2009 Bunica a decedat, Mama face succesiunea, nu se întâmplă nimic , moare și ea în 2017. Acum înscrisurile din CF. sunt pe numele meu 17 ha. și al fratelui 2.20 ha. Deoarece nu am putut intra în posesie., Dl.primar nu zice că nu, dar să vin mâine, sa vin poimâine chiar dacă am adus Ing. topograf. Anul trecut ne-am adresat iarăși instanței , aceasta dispune o expertiza și desemnează un expert.De 6 termene nu se întâmplă nimic , doamna judecătoare tot trimite adrese expertului sub sancțiunea judiciară ,
    ( am plătit jumătate onorariu expert prin ordin bancar). La îndemnul d-nei judecătoarei am început s-ăl sunăm pe domnul expert, cred ca de zece ori mă tot amânat, ultima astăzi cum merge cu mașina la service.(am răspunsul pe wattsap). Ca atare nu știm c-ear mai fi de făcut.Vă rog respectuos , dacă aveți cumva timp să-mi răspundeți. Vă mulțumesc anticipat !

  3. Buna ziua. Ma numesc Rodica Dottermann și am o executare silita care nu se mai sfârșește. Întrebarea mea este dacă, un judecător președinte de judecătorie poate cumpara prin licitație publica terenul meu scos la licitație și care formează obiectul executării silite. Este foarte straniu ca acest teren a fost “licitat” vreo 10 ani, ca doamna judecătoare sa se pensioneze și la o luna de la pensionarea acesteia a fost scos la licitație și tocmai dansa l-a și cumpărat. Vreau sa va spun ca terenul se afla la 10 metri in spatele casei acestei doamne. Ce se mai poate face? Va multumesc.

  4. Buna ziua și ma scuzați de deranj , am și eu o întrebare. Tatăl meu a decedat recent, el se judeca pentru casa, sunt șanse sa câștig dar nu as vrea sa păstrez casa. Se poate sa vând dosarul iar eu la rândul meu sa primesc o suma pe acel dosar? Multumesc !

  5. Buna ziua ! am o intrebare ,parintii au murrit si singurul frate a decedat si el care era casatarit fara copii , problema mea este ca fosta mea cumnata a pus stapanire pe casa si terenuri,deci vreau sa-mi vand drepturile mele la mostenire pentru ca sunt batran si
    bolnav si nu pot sa umblu pe la procese…..MULTUMESC !

  6. Bună ziua,
    Am o moștenire în Cartierul 23, București.
    Este un teren de 204 mp și cu o casă bătrânească demolabila. Suntem 4 frați, dintre care 1 frate a murit și are 4 copii, iar alt frate și-a construit pe teren o casă fără nici un act și mai sunt eu și o soră..După tata s-a făcut succesiunea și am act de moștenitor, succesiunea după mama nu este făcută, ea a murit în 2013. Am încercat să facem succesiunea la notar dar nu ne înțelegem cu fratele care și-a construit acolo, ceilalti sunt de acord să vindem.
    Ne puteți ajuta? Vă mulțumesc!

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume, email si telefon)

Adresa ta de email si telefonul nu vor fi publicate. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.