Cum Contestati Clasarea Plangerii Penale La Parchet?

Clasarea plangerii penale , poate sa intervina din mai multe perspective si situatii de fapt.

De esenta, prin clasare, plangerea penala adresata de catre o parte presupus vatamata, inceteaza sa mai fie analizata de catre organele de cercetare penala iar masura aceasta poate fi contestata.

Ati formulat o plangere penala impotriva cuiva, iar organele de urmarire penala au dispus in mod nejustificat clasarea acesteia sau renuntarea la urmarire penala?

Aflati mai jos care este procedura de urmat in acest caz de clasarea Plangerii Penale.

Potrivit art. 336 din Noul Cod de Procedura Civila, orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, plângere care se adresează procurorului de caz.

Acesta este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanței.

Este de precizat faptul ca, in conditiile art. 339, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al parchetului.

De asemenea, trebuie stiut si aspectul ca persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Este foarte probabil sa ajungeti in aceasta etapa a procedurii pe care o discutam, in conditiile in care sunt destul de rare cazurile in care prim-procurorul infirma solutia dispusa de procurorul de caz, de cele mai multe ori aceasta fiind mentinuta si fiind necesar a se ajunge in fata instantei de judecata pentru discutarea criticilor aduse ordonantelor procurorului si prim-procurorului.

De altfel, nu putine sunt cazurile in care solutia pronuntata este nelegala si netemeinica, fiind urmarea unei nerespectari si interpretari eronate a dispozitiilor legale, ba chiar uneori a lipsei impartialitatii organului de cercetare/urmarire penala.

Astfel, este necesar a se verifica daca felul in care s-a procedat la analizarea situatiei de fapt relatata in plangerea dumneavoastra respectă sau nu caracterul adecvat si aprofundat al unei anchete efectuate de către procuror în soluţionarea plângerii.

Potrivit practicii CEDO, o anchetă trebuie sa fie “adecvată, aprofundată şi efectivă” si indeplineste aceste conditii dacă organele competente efectuează cercetări şi supun faptele aduse în atenţia lor la “examenul cel mai scrupulos pentru ca faptele să fie elucidate şi adevăraţii responsabili identificaţi” si nu ar trebui dispusa clasarea Plangerii Penale decat pentru motive temeinice.

Puteti fi interesat si de:

In acest sens, organele de urmarire si cercetare penala au anumite obligatii, care,  nu de putine ori, nu sunt indeplinite in cauzele supuse atentiei lor:

– În raport de cererile şi susţinerile partilor, trebuie sa administreze orice probe necesare stabilirii adevărului şi justei soluţionări a cauzei;

– După administrarea probelor, să motiveze corespunzător soluţia pe care o vor adopta, încât aceasta să cuprindă constatările la care s-a ajuns cu privire la faptele pentru care s-a formulat plângerea penală, la probele pe care se întemeiază aceste constatări şi alte date în legătură cu această cauză;

– Expunerea să cuprindă, printre altele, şi analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea cauzei, cât şi a celor care au fost înlăturate precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia;

– Să motiveze pe baza căror probe îşi fundamentează soluţiile, fie chiar şi de clasare, să arate probele pe care le înlătură şi să argumenteze înlăturarea acestora, să examineze toate susţinerile din plângerea penală, apărările pe care şi le-a făcut partea şi să argumenteze care din acestea şi de ce sunt neconforme cu realitatea;

– Actul procurorului nu trebuie să fie un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii situaţiei de fapt desprinse din acestea, prin înlăturarea motivata a unor probe şi reţinerea altora, urmare a unor raţionamente logice făcute de magistratul procuror şi care îşi găsesc justificarea în actul de dispoziţie adoptat.

In contextul celor expuse, la o analiza scrupuloasa a solutiilor pronuntate de procuror si de prim-procuror, se poate contura concluzia ca solutia de clasare sau renuntare la urmarire este una gresita.

O asemenea speta este si cea a clientului nostru, M.G., care a formulat o plangere penala impotriva unei alte persoane pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu si violarea vietii private.

In acest caz organul de cercetare penala a intocmit un referat cu propunere de clasare, inaintandu-l procurorului de caz, fara a proceda la o cercetare efectiva a aspectelor sesizate, fara a administra probe si, implicit, fara a le mentiona in cuprinsul referatului, precum si fara a motiva in vreun fel aceasta propunere.

Procurorul de caz si-a insusit propunerea primita, dispunand prin ordonanta clasarea plangerii.

Una dintre criticile pe care am adus-o, prin plangere formulata in termen, la prim-procuror, ordonantei a constat in nemotivarea acesteia.

Clasarea Plangerii Penale in raport de art. 315.

Am aratat ca, intr-adevar, in ceea ce priveste ordonanta procurorului au incidenta dispozitiile art. 315 alin. (5) C.P.P., care arata ca mentionarea motivelor de fapt si de drept este obligatorie numai daca procurorul nu isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala, insa, pentru ca procurorul sa isi insuseasca motivarea agentului de politie, este necesar ca agentul de politie sa motiveze propunerea.

Dispozitia din art. 315 alin. (5) nu constituie regula in ceea ce priveste ordonanta de clasare, ci reglementeaza, cu caracter exceptional, situatiile in care motivarea acesteia de catre procuror nu este obligatorie.

Vizualizati si :

Astfel, regula privind continutul ordonantei este cea prevazuta de art. 286 alin. (2) lit. d), respectiv: “Ordonanta trebuie sa cuprinda: (…) si motivele de fapt si de drept ale acestora”.

Derogarea de la acest articol, prevazuta in dispozitiile art. 315 alin. (5), este o solutie de exceptie, justificata prin aceea ca motivarea se regaseste deja in cuprinsul referatului prin care organul de cercetare penala propune solutia de clasare.

Ea nu instituie un caz in care solutia de clasare ramane nemotivata, ci doar unul in care motivarea organului de cercetare penala va constitui, totodata, si fundamentul actului emis de procuror.

Or, in raport de aceste aspecte, este exclusa situatia in care si referatul cu propunere, si ordonanta sunt nemotivate.

Cititi si despre reabilitarea judecatoreasca.

In speta clientului M. G. ne-am confruntat cu o nemotivare absoluta a referatului cu propunere de clasare intocmit de agentul de politie, caz in care nu se putea sustine ca procurorul si-ar fi insusit vreun punct de vedere.

Pe scurt, discutam despre un referat cu o propunere de clasare total nemotivat a agentului de politie si o ordonanta de clasare prin care procurorul isi insuseste o motivare inexistenta.

Or o astfel de situatie este inadmisibila, in conditiile in care organele de cercetare si urmarire penala au solutionat o plangere penala fara ca solutia sa aiba la baza macar o motivare rudimentara.

In acest context, am solicitat sa se constate ca dispozitiile art. 315 alin. (5) din Codul de Procedura Penala au aplicabilitate doar in masura in care motivarea organului de cercetare penala exista si este suficienta, aspecte stabilite deja in practica si doctrina.

Dincolo de aceste aspecte legate de nemotivare, am aratat si ca organele de cercetare si urmarire penala nu au administrat nicio proba in vederea aflarii si stabilirii adevarului in prezenta cauza. Or o solutie, indiferent de tipul ei, nu poate fi dispusa in lipsa unui probatoriu administrat.

Aceste doua critici principale, cu privire la clasarea Plangerii Penale , alaturi de altele mentionate si motivate pe larg in plangerea noastra, nu au fost avute in vedere de prim-procuror, care a mentinut, tot nemotivat, ordonanta prim-procurorului, astfel ca am fost pusi in situatia de a ataca si aceasta ordonanta, insa in fata instantei de judecata.

Instanta, analizand cu o meticulozitate mai mare aspectele sesizate de noi, a constatat lipsurile cercetarii si urmaririi penale, admitand plangerea noastra si desfiintand ordonantele atacate si dispunand trimiterea cauzei la procuror in vederea completarii urmaririi penale, dupa cum puteti observa mai jos.

Clasarea Plangerii Penale

Opinam in sensul in care, daca va aflati intr-o situatie similara, trebuie sa apelati la serviciile unui avocat si sa uzati de toate instrumentele puse la dispozitie de lege pentru a va face dreptate, cei vinovati de savarsirea unor fapte de natura penala trebuind trasi la raspundere, si nu “iertati” prin prisma aplicarii defectuoase a legii.

Pentru a programa o consultanta juridica in vederea contestarii unei decizii de clasare a plangerii penale, puteti apasa aici.

Recunoasterea Hotararii Penale Straine De Condamnare-Cum Se Face?

Recunoasterea hotararii penale straine de condamnare intr-un alt stat presupune de esenta recunoasterea efectelor sale juridice pe teritoriul Romaniei.

Recunoasterea Hotararii Penale Straine
Avocat drept penal

Vedeti mai jos intr-un material amplu, scris de catre SCA Cuculis&Asociatii, ce presupune acest lucru si cu ce va ajuta recunoasterea hotararii.

Cand, cum, in ce conditii puteti solicita recunoasterea hotararilor penale pronuntate de instantele straine si ce inraurire poate avea recunoasterea in cazul contopirii pedepselor si computarii?

            Daca ati fost incarcerat intr-un penitenciar din strainatate ca urmare a unei masuri preventive luata impotriva dumneavoastra sau in vederea executarii unei pedepse privative de libertate, iar ulterior ati fost condamnat pentru o fapta savarsita in Romania, faptele fiind concurente, aflati ca puteti solicita instantei de judecata contopirea pedepsei/pedepselor aplicate in tara cu pedeapsa/pedepsele executate in strainatate, avand posibilitatea de a solicita, pe cale incidentala, si recunoasterea hotararii/hotararilor penale pronuntate de instantele straine.

      Astfel, daca toate pedepsele (din tara si din strainatate) se refera la fapte savarsite in aceeasi perioada, rezulta ca este vorba despre infractiuni concurente, insa urmarite si judecate separat, independent unele de altele, fara ca instantele de judecata sa cunoasca existenta concursului de infractiuni si intinderea acestuia. In acest caz, tratamentul penal partial aplicat dumneavoastra prin hotararile de condamnare pronuntate si ramase definitive trebuie modificat in vederea executarii, in final, a unei pedepse globale care s-ar fi aplicat in cazul in care pluralitatea infractionala ar fi fost de la inceput cunoscuta.

In acest sens sunt si dispozitiile Codului Penal, referitor la cazul in care toate infractiunile ce compun concursul au fost judecate separate, prin hotarari ramase definitive, fara a se fi aplicat o pedeapsa globala pentru intreaga pluralitate.

Recunoasterea Hotararii Penale Straine, in contextul judiciar romanesc.

In acest caz, instanta de judecata sesizata cu o cerere de contopire, aflata in fata unor pedepse individuale intrate in puterea lucrului judecat, trebuie sa procedeze la alegerea din randul acestora a pedepsei cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse. 

De asemenea, daca inainte de a se efectua contopirea pedepselor, ati executat in intregime una sau mai multe dintre pedepsele pentru infractiunile in concurs, nu ar fi echitabil sa executati efectiv intreaga pedeaspa globala (rezultata ca urmare a aplicarii regulilor concursului de infractiuni), facandu-se abstractie de ceea ce ati executat anterior.

In caz contrar s-ar ajunge la situatia in care subsemnatul ati fi supus de doua ori unui tratament penal pentru aceeasi infractiune.

In acest sens sunt si dispozitiile din Codul Penal, care prevad ca, daca persoana a executat integral sau partial pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara, ceea ce s-a executat efectiv se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.

Puteti fi interesat si de “Confiscarea extinsa”.

Astfel, trebuie sa solicitati instantei de judecata si deducerea din pedeapsa globala a duratei pedepsei executate, precum si a duratei retinerii sau arestului preventiv, in legatura cu infractiunile concurente, acestea trebuind considerate, de asemenea, timp executat din pedeapsa.

In acest context, instanta de judecata urmeaza sa procedeze, in solutionarea cererii dumneavoastra, la contopirea pedepselor, prin aplicarea regulilor concursului de infractiuni: alegerea celei mai grele dintre pedepse, cu aplicarea unui spor de o treime din totalul celorlalte, si la computarea din pedeapsa rezultanta a duratei pedepselor deja executate, precum si deducerea duratei retinerii si aresturilor preventive.

Pentru ca cele expuse mai sus sa se poata concretiza, trebuie sa solicitati si recunoasterea pe cale incidentala a hotararilor penale date de autoritatile din strainatate, caz in care instanta de judecata va verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute de Legea 302/2004, dupa cum urmeaza:

– România sa isi fi asumat o asemenea obligaţie printr-un tratat internaţional la care este parte;

– sa fi fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

– pedeapsa sa nu fi fost pronunţată pentru o infracţiune politică sau pentru o infracţiune militară care nu este o infracţiune de drept comun;

– hotararea a carei recunoastere se solicita respectă ordinea publică a statului român;

– hotărârea poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale române;

– sa nu se fi pronunţat o condamnare pentru aceleaşi fapte împotriva dumneavoastra în România;

– sa nu se fi pronunţat o condamnare pentru aceleaşi fapte împotriva dumneavoastra într-un alt stat, care a fost recunoscută în România.

Cititi si :

De altfel, potrivit dispoziţiilor legii mai sus mentionate – Legea 302/2004, recunoaşterea hotărârilor penale pronunţate de instanţele judecătoreşti din străinătate sau a altor acte judiciare străine se poate face pe cale incidentală în cadrul unui proces penal în curs, de către instanţa de judecată în faţa căreia cauza este pendinte.

În acest sens sunt şi considerentele Deciziei nr. 9 din 15 noiembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, în care se arată că actuala reglementare a art. 134 din Legea nr. 302/2004 prevede că recunoaşterea pe cale incidentală a hotărârii străine se face de instanţa de judecată în faţa căreia cauza este pendinte, fără nicio distincţie cu privire la obiectul cauzei supuse examinării.

Or, într-o astfel de redactare ermetică se impune în mod vădit a se interpreta textul în sensul că legiuitorul a voit a se înţelege prin cauză pendinte orice dosar penal aflat în una dintre cele 3 faze procesuale de bază, indiferent dacă se referă doar la situaţii ce impun modificarea pedepsei intervenite la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei.

Recunoasterea Hotararii Penale Straine – Instanţa competentă să dispună asupra modificării pedepsei in sensul celor expuse mai sus este instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, daca va aflati in stare de detentie, sau instanta de executare a ultimei hotarari.

In cazul in care sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus, iar instanta va dispune admiterea cereri dumnevoastra, in cazurile necesare va dispune si anularea mandatului de executare a pedepsei/pedepselor supuse contopirii si emiterea unui nou mandat de executare.     

Pentru situatii asemanatoare sau pentru deschiderea unui asemenea actiuni, folositi datele de contact de mai jos.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Amanarea Executarii Pedepsei Inchisorii-Obligatiile Condamnatului-Drept Penal-Art. 83 Cod Procedura Penala-Avocat Cuculis

Amanarea Executarii Pedepsei Inchisorii Si Ce Obligatii Trebuie Sa Respecte Cel Condamnat Daca Primeste O Asemenea Masura-Avocat Cuculis

Codul de procedura penala recunoaste posibilitatea judecatorului ce dispune condamnarea, de a AMANA executarea pedepsei inchisorii, ceea ce pentru cel condamnat, este un real beneficiu.

Desigur, doar in anumite conditii se poate dispune amanarea executarii pedepsei si anume in conditiile art. 589 cod procedura penala –

(1) Instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

c) infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;

d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

(2) Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

Asta presupune ca doar in conditiile de mai sus poate interveni o asemenea amanare a executarii pedepsei.

Ce obligatii trebuie sa respecte cel a carui pedeapsa a fost amanata?

Obligaţiile condamnatului în cazul amânării executării

(1) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

(2) Instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;

b) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabileşte prin legea de executare a pedepselor;

c) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;

d) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;

e) să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea;

f) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;

g) să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă;

Amanarea Executarii Pedepsei

Cererea poate fi depusa asa cum am aratat si mai sus, de catre condamat sau chiar si din oficiu in vederea amanarii pedepsei, astfel incat cu cat este mai bine formulata cu atat obtinerea amanarii executarii pedepsei poate fi realizata.

Av.Drd. Cuculis

 

Pentru a efectua o programare puteti apasa aici.

 

Sentinta Eroarea De Fapt – Cum Scapi De Condamnare Daca Ai Condus Un Autoturism Neinmatriculat Sau Cu Numere Expirate – Art 334 Cod Penal – Avocat Cuculis

Achitarea inculpatului pentru conducerea unui autoturism cu numere de inatriculare expirate, avand in vedere eroarea de fapt.

Sediul materiei este Codul Penal art. 334 –

www.dcnews.ro

Art. 334

Punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat

(1) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

(2) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

”Inculpatul  a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat prev. de art. 334 alin.1 C.p, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 21.09.2014 a condus autoturismul marca Opel  cu nr. de înmatriculare  x în condițiile în care autorizația de circulație provizorie pentru numărul autovehiculului expirase cu o zi înainte, la data de 20.09.2014. (…)

Instanța de apel constată în prealabil că pentru autoturismul cu care inculpatul a fost depistat pe drumurile publice, marca Opel Zafira, s-a eliberat la data de 22.08.2014 o autorizație de circulație provizorie, valabilă pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 22.08.2014 până la data de 20.09.2014 și o alta, valabilă tot pe o perioadă de 30 zile de la data de 22.09.2014 până la data de 21.10.2014. Fapta săvârșită de inculpat și cu privire la care acesta a fost trimis în judecată este săvârșită la data de 21.09.2014, singura zi pentru care nu exista autorizație de circulație provizorie. Apărarea inculpatului s-a circumscris tezei erorii de fapt în care se afla acesta, încrezându-se în valabilitatea numerelor provizorii și care este de natură să conducă la exonerarea de răspundere penală a acestuia.

Potrivit art. 30 din Codul penal „ nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală săvârșită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei”. În raport cu aceste prevederi, prin eroare, ca noțiune generală, se înțelege necunoașterea sau cunoașterea greșită de către cel care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, fie a unei stări, situații sau împrejurări esențiale pentru corecta caracterizare a faptei, fie a unui element circumstanțial de agravare, fie a unei dispoziții legale nepenale sau a caracterului ilicit al faptei. Din definiția dată erorii în dreptul penal rezultă că o faptă își pierde caracterul imputabil ca urmare a necunoașterii sau a cunoașterii greșite a unor date ale realității obiective, în acest sens vinovăția este alterată datorită influenței suferite de factorul intelectiv, făptuitorul având o reprezentare greșită a realității. […..]

Eroarea de fapt constituie o lipsă de concordanță între ceea ce și-a închipuit făptuitorul și realitate sau un dezacord între reprezentările lui și realitate ori o reprezentare falsă a realității existente în momentul săvârșirii faptei și pe tot timpul actului de executare a acesteia. Procesul cunoașterii este influențat și de elemente care aparțin experienței anterioare a făptuitorului, depind de gradul de cultură, de maturitatea, de particularitățile temperamentale, de deprinderile, de obișnuințele și de caracterul acestuia.

Astfel, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. se va admite apelul declarat de inculpatul JMîmpotriva sentinței penale nr. 384/22.10.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, se va desființa sentința penală atacată și rejudecând, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. d C.p.p. raportat la art. 30 C.p. va dispune achitarea inculpatului JM sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 334 al. 1 C.p. de conducere a unui vehicul neînmatriculat.” (Curtea de Apel Timișoara, Decizia penală nr. 10A/2016, www.rolii.ro)

avocat Cuculis Adrian

Urmarirea penala efectuata de procuror, Vezi cazul Varujan Vosganian! Blocarea urmaririi penale! Avocat drept penal Bucuresti.Ce reprezinta avizul negativ al camerei din care face parte un deputat sau senator?

Urmărire penală, prima fază a procesului penal, avind ca obiect strîn-gerea probelor cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată (art. 200, C.p.p.).

U.p. este o fază obiectiv necesară pentru desfăşurarea procesului penal, reflectind cerinţa ca statul, prin organele sale specializate, să intervină ori de cîte ori s-a încălcat legea penală. Cazurile în care u.p. lipseşte din desfăşurarea procesului penal, realizîndu-se procese penale de formă atipică (fără u.p.), reprezintă situaţii legale de excepţie. Potrivit legii de procedură în vigoare, procesul are formă atipică numai în cazul infracţiunilor care se urmăresc la plîngerea prealabilă şi pentru care legea obligă la înfăptuirea unei proceduri de împăciuire în faţa comisiei de judecată (art. 279, lit. a, C.p.p.). Cu, privire la infracţiunile de lovire sati alte violenţe (art. 180, C.p.), vătămare corporală din culpă (art. 184, alin. 1, C.p.), ameninţare (art. 193, C.p.), abandon de familie (art. 305, C.p.), nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (art. 307, C.p.) şi tulburarea folosinţei locuinţei (art. 320, C.p.) nu se desfăşoară u.p., în locul acesteia substituindu-se procedura de împăciuire în faţa comisiei de judecată, după care partea vătămată poate sesiza, în anumite condiţii, instanţa de judecată. U.p. se efectuează de procurori şi de organele de cercetare penală (art. 201 c.p.p.). Indiferent de organul care desfăşoară activitatea procesuală, conţinutul acesteia este identic iar formele procesuale nu sînt diferenţiate. U.p. se conduce după reguli şi principii organizatorice şi procesuale specifice. De pildă, în timp ce judecătorii sînt aleşi şi sînt independenţi supunîndu-se numai legii, organele care desfăşoară activitatea de u.p. sînt de regulă numite, cu excepţia procurorilor şefi de judeţ, procurorului şef al municipiului Bucureşti şi procurorului general. De asemenea, organele de urmărire penală trebuie să respecte în rezolvarea cauzei judiciare şi dispoziţiile organelor superioare. La fel, spre deosebire de judecată, care este o activitate orală, publică şi contradictorie, u.p. se realizează în formă scrisă, cu respectarea secretului acestor acte procesuale şi a formelor nepublice, iar contradictorialitatea apare doar în limitele unor elemente sau aspecte mult mai reduse.

Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii  – Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice
www.indrumari-juridice.ro/Cuculis_Blog
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – Specialist in Drept Penal si Comercial

Eliberarea conditionata a lui Adrian Nastase si condamnarea la 4 ani cu executare – Afla totul despre cum se poate face cererea de eliberare conditionata si in ce conditii si cum se poate elibera detinutul inainte de executarea pedepsei integrale. Emisiune la Realitatea TV cu Avocatul Cuculis Adrian.

In cazul unei condamnari definitive, condamnatul dupa executarea unei fractiuni din pedeapsa la care este supus poate sa faca cerere de eliberare conditionata in conditiile de mai jos –

Art. 59

Liberarea condiţionată

După ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau cel puţin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ţine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiţionată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei când aceasta nu depăşeşte 10 ani şi a cel puţin două treimi când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Când condamnatul execută mai multe pedepse cu închisoare care nu se contopesc, fracţiunile de pedeapsă arătate în alin. 1 se socotesc în raport cu totalul pedepselor.

În aplicarea dispoziţiilor alineatelor precedente se are în vedere durata pedepsei pe care o execută condamnatul.

 

Art. 591

Liberarea condiţionată în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă

Cel condamnat pentru săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni din culpă poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, după ce a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau cel puţin două treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplineşte şi celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1.

Dispoziţiile art. 59 alin. 2 se aplică în mod corespunzător, liberarea condiţionată neputând fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depăşeşte 10 ani şi a cel puţin jumătate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

În cazul în care pedeapsa ce se execută este rezultată din concursul între infracţiuni săvârşite din culpă şi infracţiuni intenţionate, se aplică dispoziţiile art. 59.

Dispoziţiile art. 59 alin. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător.

 

Liberarea condiţionată în cazuri speciale

Condamnatul care, din cauza stării sănătăţii sau din alte cauze, nu a fost niciodată folosit la muncă ori nu mai este folosit, poate fi liberat condiţionat după executarea fracţiunilor de pedeapsă arătate în art. 59 sau, după caz, în art. 591, dacă dă dovezi temeinice de disciplină şi de îndreptare.

Cei condamnaţi în timpul minorităţii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum şi condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei, pot fi liberaţi condiţionat, după executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei jumătăţi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1.

Persoanele prevăzute în alin. 2, condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni din culpă, pot fi liberate condiţionat după executarea unei pătrimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei treimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1.

Dacă pedeapsa ce se execută este rezultată din concursul între infracţiuni săvârşite din culpă şi infracţiuni intenţionate, se aplică dispoziţiile privind liberarea condiţionată în cazul infracţiunilor intenţionate.

Când condamnatul execută mai multe pedepse cu închisoare, care nu se contopesc, fracţiunile de pedeapsă se socotesc în raport cu totalul pedepselor.

În toate cazurile, la calculul fracţiunii de pedeapsă se ţine seama de partea din durata pedepsei considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.

Dispoziţiile art. 59 alin. 4 se aplică în mod corespunzător.

Cererea de eliberare se va depune la instanta de executare, insa daca nu este formulata corespunzator se poate respinge.

Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii  – Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice
www.indrumari-juridice.ro/Cuculis_Blog
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – Specialist in Drept Penal si Comercial

Drept penal – Perchezitii in capitala si in mai multe judete din Romania anunta biroul de avocatura Cuculis

Perchezitiile au loc la 233 de adrese din Bucuresti si judetele Dambovita,
Prahova, Ilfov, Buzau, Constanta, Giurgiu si Ialomita, fiind verificate si sase
societati comerciale, se arata intr-un comuniat de presa al Politiei Romane.
Politistii vor pune in aplicare 241 de mandate de aducere.
Cauza in care se fac perchezitiile este instrumentata de Serviciul de Ordine
Publica din IPJ Dambovita, sub coordonarea Parchetului Tribunalului Dambovita si
vizeaza probarea activitatii infractionale a mai multor suspecti de furturi de
produse petroliere din rafinarii si aeroporturile internationale “Henri Coanda”
si “Aurel Vlaicu” Bucuresti, prejudiciul total fiind estimat la 1.119.000 de
lei.
La actiune participa peste 1.000 de politisti din cadrul IGPR, Politia Capitalei
si IPJ Arges, Ialomita, Giurgiu, Ilfov, Constanta, Buzau si Dambovita, care
folosesc peste 600 de autospeciale. De asemenea, monitorizarea echipelor din
teren se va realiza cu sprijinul unui elicopter al Inspectoratului General al
Aviatiei din Ministerul Afacerilor Interne.
www.indrumari-juridice.eu

Av. Cuculis 0722298011