Cereti daune morale de 100.000 daca banca depune plangere la dare in plata Legea 77/2016

Daca notificarea dvs. pe legea darii in plata nr.77/2016 a fost contestata de catre banca odata cu intampinarea depuneti si cerere reconventionala prin care cereti daune morale de 100.000 lei

Veti timbra cu 100 de lei,dar va merita!

Indiferent de solutia pe care o va pronunta instanta de judecata, trebuie sa avem in vedere ca daunele morale de 100.000 lei o sa-i descurajeze pe cei ce vor sa va conteste darea in plata, doar de dragul de a tergiversa procedura.

MODEL DE CERERE RECONVENŢIONALĂ

Instanta

Secţia
Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de pârât în acţiunea având ca obiect_, formulată de reclamantul [3]_, formulez prezenta

Cerere reconvenţională

prin care vă solicit să dispuneţi obligarea reclamantului la plata daunelor morale in cuantum de 100000 de lei avand in vedere respingerea cererii sale de chemare in judecata precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 119 C. proc. civ. şi_

Probe [7]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_

Anexez [8]: o copie pentru pârât, copii înscrisuri pentru pârât, certificate pentru conformitate, lista cu numele şi domiciliul martorilor propuşi, chitanţa ce atestă plata taxei de timbru judiciar în cuantum de_lei, timbrul judiciar mobil în valoare de_lei [9].

Semnătura [10]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [11]

Explicaţii

[1] Natura juridică. Cererea reconvenţională este reglementată de art. 119 C. proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2001, fiind o cerere incidentală, formulată de pârât, atunci când acesta are pretenţii în legătură cu cererea reclamantului.

în raport de dispoziţiile art. 119 alin. (2) C. proc. civ., cererea reconvenţională depăşeşte o simplă apărare opusă de pârât reclamantului, căpătând caracterul unei cereri de chemare în judecată prin care pârâtul tinde să-l oblige pe reclamant să îndeplinească o prestaţie, să plătească despăgubiri, să restituie un bun etc.

Această cerere are caracter facultativ, în sensul că pârâtul îşi poate valorifica pretenţiile faţă de reclamant şi pe cale separată; însă, în anumite situaţii, pârâtul poate să-şi valorifice pretenţiile doar pe această cale, ca, de pildă, în cazul divorţului. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 608 alin. (1) C. proc. civ., soţul pârât, dacă doreşte să obţină desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a soţului reclamant, trebuie să depună cerere reconvenţională până la prima zi de înfăţişare pentru faptele petrecute până în acest moment, iar, pentru faptele petrecute după acest moment, până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.

Cererea reconvenţionala poate fi formulată şi ca o cerere subsidiară, în sensul că pârâtul înţelege să-şi valorifice anumite drepturi numai în cazul când se admite acţiunea reclamantului.

în cadrul cererii reconvenţionale pot fi formulate una sau mai multe acţiuni, astfel încât pot rezulta unul sau mai multe capete de cerere.

1.1. Condiţii de admisibilitate. Reglementarea dată deart,119alin.(l)C. proc. civ. cererii reconvenţionale impune condiţia ca aceasta să fie în legătură cu cererea reclamantului. Legătura dintre cele două cereri se referă nu numai la o identitate a cauzelor celor două acţiuni, ci, în sens larg, la efectul, interdependenţa sau legătura dintre cererile formulate, în sensul rezolvării unitare a litigiului dedus judecăţii.

în literatura de specialitate, dar şi în practica judiciară, s-a considerat că cererea reconvenţională este admisibilă când tinde la:

– rezolvarea unor cereri care au legătură între ele, izvorând din aceeaşi cauza (ex pari causă)

– compensaţia judiciară;

– dobândirea unui avantaj distinct de cel al stingerii unor creanţe reciproce (ex dispari causa); de pildă, atunci când reclamantul solicită prin acţiune executarea obligaţiilor contractuale, iar pârâtul prin cerere reconvenţională solicită constatarea nulităţii contractului. Un alt exemplu ar fi acela când, prin acţiunea principală, se solicită rezoluţiunea contractului de întreţinere, iar pârâtul solicită obligarea reclamantului la plata contravalorii îmbunătăţirilor aduse imobilului ce a făcut obiectul contractului; pârâtul poate solicita, totodată, şi instituirea unui drept de retenţie până la achitarea despăgubirilor;

– reducerea liberalităţilor excesive sau raportarea donaţiilor, în cadrul cererii de partaj succesoral etc.

1.2. Diferenţa dintre cererea reconvenţională şi întâmpinare. Este posibil ca pârâtul să formuleze şi întâmpinare şi cerere reconvenţională, însă trebuie subliniat că ele au un regim juridic distinct, constituind două acte procedurale ce îndeplinesc funcţii diferite. Astfel, în vreme ce întâmpinarea are rolul de a reflecta poziţia pârâtului, care se apără faţă de pretenţiile reclamantului, cererea reconvenţională este o veritabilă cerere de chemare în judecată, care depăşeşte rolul unei simple apărări. De aceea, este recomandabil ca aceste acte procedurale să fie formulate separat, pentru ca instanţa să aibă posibilitatea sa verifice îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru fiecare din ele.

1.3. Termenul de depunere. Potrivit dispoziţiilor art. 119 alin. (3) C. proc. civ., cererea reconvenţională se depune o dată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

Potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, atunci când reclamantul si-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinţa pârâtului pentru a lua cunoştinţă de cererea modificatoare şi a-şi pregăti apărarea.

Sancţiunea pentru nedepunerea cererii reconvenţionale la termenul prevăzut de lege este judecarea ei separată, şi nu respingerea ei ca tardivă45.

[2] Calitate procesuală activă are persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii, atâta timp cât cererea reconvenţională are caracterul unei adevărate cereri de chemare în judecată.

întrucât condiţia de admisibilitate a cererii reconvenţionale este existenţa unei legături între cererea principală şi pretenţiile pârâtului, este evident că numai pârâtul din acţiunea principală poate deveni reclamant în cererea reconvenţională, dobândind astfel o dublă calitate, şi anume aceea de pârât-reclamant.

Desigur, instanţa va verifica dacă pârâtul din acţiunea principală este titularul dreptului a cărui realizare se cere prin acţiunea reconvenţională, în caz contrar având posibilitatea să respingă cererea pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantului.

[3] Calitate procesuală pasivă. Pârâtul, persoana chemată în judecată de reclamant, trebuie să fie cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecăţii.

Aveti o contestatie la darea in plata pe rol? Vedeti formularul de mai jos pentru a solicita bancii daunele morale pentru ca v-au deschis procesul in mod abuziv!