Conversia Creditelor Din Valuta In Lei – Avocat – Instanta

Conversia creditelor din valuta in lei, pe intelesul tuturor: in ce conditii ar putea accepta bancile sa schimbe creditele in CHF si euro, care este jurisprudenta in materie, ce spune directiva UE, care sunt interesele avocatilor si parlamentarilor

 

 

Conversia creditelor din valuta (franci elvetieni – CHF si euro) in lei este cu siguranta cel mai arzator subiect pe agenda industriei bancare in aceste zile, in contextul unei recente decizii a Tribunalului Galati in aceasta privinta, apreciata drept jurisprudenta in materie atat de avocati interesati sa castige bani si celebritate pe seama clientilor bancilor, cat si de parlamentari populisti care se pregatesc de alegerile din toamna.

Subiectul conversiei creditelor atata spiritele intrucat clientilor bancilor li se promite rambursarea ratelor la cursul din data obtinerii creditelor, dinainte de criza, asadar cu mult mai mic decat in prezent, ceea ce nu este decat o promisiune inselatoare. Si sa vedem de ce.

Cazul de la Galati

Sa incepem cu recentul caz din Galati, ca fiind model pentru alte instante.

Insa cazul de la Galati este unul particular, ce nu poate constitui o referinta pentru toate creditele. Este vorba despre un credit in CHF in care Volksbank a inserat o clauza potrivit careia banca are dreptul, dar nu si obligatia, de a converti creditul din CHF in RON, in situatia in care cursul valutar se va majora cu mai mult de 10% fata de momentul acordarii creditului.

Cursul CHF/RON a crescut cu peste 10% in octombrie 2008, fara ca banca sa-l converteasca in lei, nici din proprie initiativa, nici la cererea clientului, motiv pentru care judecatorii au hotarat ca este vorba de o clauza abuziva a bancii si au decis efectuarea conversiei la cursul din data acordarii plus 10%, asa cum era stipulat in contract. O decizie justa, nimic de reprosat.

Numai ca aceasta clauza din contract, care protejeaza atat banca, cat si clientul, de riscul valutar, exista in putine contracte de credit, atat la Volksbank cat si la alte banci. In majoritatea contractelor in valuta se prevede doar faptul ca imprumutul se ramburseaza in valuta in care s-a acordat, la cursul zilei in care se platesc ratele lunare, iar clientul suporta riscul valutar.

In concluzie, decizia de la Galati este un caz particular, diferit de majoritatea contractelor de credit in valuta si nu poate fi considerat jurisprudenta pentru rambursarea creditelor la cursul din data acordarii, cum cere Piperea in procesele colective.

Din simplul motiv ca instanta doar a aplicat clauza existenta in acel contract, cu privire la cresterea cursului cu peste 10%, prevedere nerespectata de banca, desi clientul a cerut acest lucru.

Mai simplu spus, instanta doar a aplicat ceea ce banca ar fi trebuit sa faca singura daca ar fi fost corecta, adica sa schimbe creditul in lei in momentul in care cursul a crescut cu 10%, conversia urmand a fi facuta, asadar, la cursul din data acordarii creditulului plus 10%, exact cum au stabilit si judecatorii.

 

Ce spune Directiva 17/2014

Iar acest Robin Hood al bancilor romanesti are de luptat si cu Directiva 17/2014 care, dupa cum subliniaza reprezentantii BNR, prevede urmatoarele: „cursul de schimb la care se efectuează conversia este rata de schimb a pietei aplicabilă în ziua aplicării conversiei, dacă contractul de credit nu specifică altfel.

Si am vazut cum contractul de credit al Volksbank „specifica altfel”, mai exact conversia in cazul cresterii cursului cu 10%, iar instanta a aplicat respectiva clauza, respectand astfel si Directiva 17, dar in aceasta privinta, nu in interpretarea eronata a lui Robin Hood. Ceea ce inseamna ca in restul cazurilor, conversia trebuie sa se faca la cursul din data conversiei.

De fapt, bancile nu au ce pierde, dimpotriva

Si totusi, dupa ce am comparat dobanzile la creditele ipotecare in valuta (care au ponderea covarsitoare din totalul creditelor) cu cele in lei, am vazut ca dobanzile sunt asemanatoare, ba chiar mai mici in lei.

Ceea ce inseamna ca schimbarea creditelor din valuta in lei s-ar face cu costuri neschimbate, adica exact cum vrea BNR.

De exemplu, daca am un credit in euro cu un cost total (DAE) de 5%, la care mai am de platit 50.000 de euro, acesta va fi transformat de banca intr-un credit in lei, cu aceeasi dobanda si o valoare de ramburat identica, transformat in lei, la cursul zilei, mai exact 220.145 de lei, la cursul BNR de astazi, 4,4029 lei pentru un euro.

In aceste conditii, prevederea din proiectul de lege ar putea mai degraba favoriza bancile, intrucat unele au credite in valuta cu dobanzi mai mari decat cele in lei. Ceea ce inseamna ca prin mentinerea costurilor, cum prevede proiectul de lege, banca mai degraba inregistreaza castiguri decat pierderi.

Firesc ar fi ca proiectul de lege sa prevada conversia la costul creditelor noi in lei din oferta fiecarei banci. Asa ar fi cel mai simplu si cel mai corect.

In acest caz, bancile care au inca dobanzi mai ridicate la creditele vechi in euro, ar putea sa piarda ceva venituri in urma trecerii la credite in lei cu dobanzi mai mici. Insa ar putea ajunge la concluzia ca mai bine renunta la niste castiguri putin mai mari dar nesigure in favoarea unora putin mai mici dar mai sigure, fara risc valutar.

Asadar, in final toata lumea ar avea de castigat: bancile si-ar mai reduce rata creditelor neperformante dar si problema asigurarii resurselor in valuta pentru sustinerea creditelor in euro sau franci elvetieni, in timp ce clientii bancilor scapa de riscul valutar.

Deocamdata insa, ARB, care reprezinta toate bancile, se opune aplicarii retroactive a legii, ceea ce inseamna ca practic nu s-ar putea efectua conversia creditelor vechi din valuta in lei. Asociatia invoca directiva europeana nr.17 din 2014, ce urmeaza a fi transpusa si in legislatia romaneasca, si care prevede ca nu se aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016.

BNR nu a obiectat pana acum cu privire la acest aspect, ceea ce ar putea insemna ca este de acord cu conversia creditelor vechi din valuta in lei, in conditiile mentionate mai sus, adica fara modificarea costurilor si la cursul de schimb din data conversiei.

Bancile pregatesc masuri pentru sustinerea conversei fara costuri suplimentare

Intre timp, se pare ca bancile si-au modificat opinia, fiind dispuse sa accepte conversia creditelor vechi din valuta in lei, in conditiile mentionate si de BNR.

Cele mai mari banci romanesti pregatesc chiar un set de norme care sa vina in intampinarea clientilor care doresc sa scape de creditele in valuta si implicit de riscul valutar, fiind de acord sa sustina conversia fara niciun cost suplimentar si fara sa implice o reevaluare a garantiilor si a dosarului de credit.

De altfel, eliminarea riscului valutar este principalul obiectiv, dar si principala conditie pentru sustinerea conversiei, fara niciun cost suplimentar, spun bancherii. Cu alte cuvinte: ai credit in euro dar salariul este in lei? Schimbi creditul in lei si nu te mai intereseaza cursul.

Cum s-ar putea face conversia in practica

In practica, schimbarea creditelor din valuta in lei, fara niciun cost suplimentar, adica fara comisioane aferente conversiei, trebuie sustinuta si de normele BNR, astfel incat bancile sa nu mai fie nevoie sa aplice normele de creditare care prevad reevaluarea garantiilor si a incadrarii clientului in conditiile de creditare, ca si cand ar fi vorba de un credit nou.

Daca s-ar face asta, ca in cazul unei refinantari sau a unui credit nou, atunci multi clienti nu s-ar mai califica pentru un credit in lei nici in ceea ce priveste garantiile, care au scazut substantial dupa criza, nici ca exigibilitate, intrucat si nivelul veniturilor s-a diminuat destul de mult pentru unii.

In aceste conditii, BNR ar trebui sa permita conversia creditelor in valuta sub forma unei restructurari de credit, caz in care nu se mai analizeaza dosarul de credit si garantiile aferente. In plus, clientii ar putea obtine si o majorare a perioadei de creditare si implicit o reducere a ratei lunare, ceea ce presupune, pe de alta parte, majorarea costului total a creditului (sunt mai multe rate de platit).

O atitutinde pro-activa a bancilor si a BNR este binevenita si trebuia sa vina mai devreme

O astfel de atitutine pro-activa a bancilor, prin care acestea ar arata ca sunt dispuse la concesii si la imbunatatirea relatiei cu clientii, ar reprezenta un pas important in recastigarea increderii clientilor.

Pentru ca, in realitate, si bancile sunt interesate sa scape de creditele in valuta, in conditiile in care costurile de refinantare au crescut din cauza crizei iar liniile de finantare de la bancile-mama trebuie rambursate, fiind inlocuite cu depozite in lei.

Sa nu uitam ca cea mai mare banca romaneasca, BCR, a dat startul orientarii sistemului bancar spre creditarea in lei inca de la finalul lui 2012, fiind prima banca ce a anuntat ca renunta la creditele in valuta si acorda doar imprumuturi in lei, intr-un moment in care programul Prima Casa inca era doar in euro.

Abia la finalul lui 2013 programul Prima Casa s-a transformat in lei, astfel ca in prezent toate bancile acorda credite aproape exclusiv in lei.

In aceste conditii, conversia creditelor din valuta in lei este un pas firesc si probabil ca trebuia facut chiar mai devreme, si chiar la initiativa BNR si a sistemului bancar, fara ca acestea sa mai astepte procese in justitie si initiative populiste in Parlament.

 

Vrei sa primesti cele mai noi articole pe email? Inscrie-te mai jos!