Nulitatea Actelor De Procedura – Cum Le Anulam

Clasificarea nulitatilor actelor de procedura

Potrivit art. 174 alin. (1) C. proc. Civ. „Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma.”

Asadar, nulitatea reprezinta o sanctiune aplicata actului de procedura incheiat cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege pentru valabila sa incheiere.

O prima clasificare o regasim chiar in articolul mai sus citat „lipseste total sau partial de efecte”. Asadar, in functie de intinderea efector, nulitatea poate fi partiala sau totala. Nulitatea este totala cand afecteaza intregul act de procedura si partial cand afecteaza doar o parte a acestuia.

Cea mai des intalnita nulitate partiala o intalnim atunci cand este admisa o cale de atac doar in parte, hotararea fiind anulata/casata partial.

O alta clasificare o regasim in urmatoarele alienate ale art. 174 „(2) Nulitatea este absoluta atunci cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes public.

(3) Nulitatea este relativa in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes privat.”

Prin urmare, in functie de natura interesului ocrotit, nulitatile se impart in absolute si relative. Nulitatea este absoluta atunci cand norma incalcata protejeaza un interes public si este relative atunci cand norma incalcata protejeaza un interes privat.

Potrivit art. 178 alin. (1) „Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, daca legea nu prevede altfel.”

Asadar, nulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice parte, chiar si de catre instanta sau de catre procuror. De asemenea, daca legea nu prevede altfel, nulitate absoluta poate fi invocata in orice stare a judecatii cauzei.

Alin. (2) al aceluiasi articol ne spune ca „Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauzata prin propria fapta.”

Prin urmare, nulitatea relative poate fi invocata doar de partea interesata si numai daca nulitatea nu a fost cauzata de propria culpa fiind o ap;icare a principiului Nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

De asemenea, potrivit art. 178 nulitatea relativa trebuie invocata pana la anumite momente procesuale, astfel „(3) Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa trebuie invocata: a) pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata;

b) pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, daca partea nu este prezenta, la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond.”

De asemenea, nulitatile se clasifica in nulitati conditionate si nulitati neconditionate.

Potrivit art. 175 alin. (1) „(1) Actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.


Asadar, simpla incalcarea a conditiilor prevazute de lege nu conduce automat la nuliatatea actului. Este nesesar ca incalcarea legii sa produca o vatamare. In acest caz fiind vorba de nulitate conditionata.

In cazul nulitatii neconditionate, este suficienta simpla incalcare a cerintelor legale pentru anularea actului, aceste nulitati fiind expres prevazute de lege.

Potrivit art. 176 „Nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazul incalcarii dispozitiilor legale referitoare la:

1. capacitatea procesuala;

2. reprezentarea procesuala;

3. competenta instantei;

4. compunerea sau constituirea instantei;

5. publicitatea sedintei de judecata;

6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel.”

Este foarte important de mentionat ca, doar pentru incalcarea acestor dispozitii intervine nulitate fara a fi necesar ca persoana interesata sa probeze si existenta unei vatamari.

Si nu in ultimul rand nulitatile se impart in nulitati virtuale si nulitati exprese. Nulitatea expresa este mentionata in lege ca atare iar cea virtuala nu este prevazuta expres de lege, insa, rezulta implicit din incalcarea unei conditii de valabilitate a actului de procedura.

Foarte important de mentionat, in cazul nulitatilor exprese, vatamarea cauzata prin nesocotirea legii este prezumata iar in cazul nulitatii virtuale, partea interesata trebuie sa faca si dovada vatamarii pentru anularea actului.