Deepfake Si Raspunderea Civila Sau Penala-Daune Morale Sau Materiale

Deepfake Si Raspunderea Civila sau penala.

În ultimii doi ani tehnologia IT a luat o amploare greu de prevăzut în domeniul procesării automatizate a imaginilor (vedem aplicația FaceApp), dar și a videclipurilor (așa-numitul Deepfake). Prin procedee bazate pe tehnologia de inteligență artificială neuronală (dezvoltată de compania Deep Mind pentru a împinge la limitele maxime ideea de inteligența auto-procesatoare), oricine poate să-și creeze propriul videoclip (https://deepfakesweb.com), în care schimbă fața persoanei filmate cu oricare altă, simulând mesajul comunicat că venind de la cea din urmă.

Fenomenul Deepfake este încă într-un stadiu timpuriu, motiv pentru care domeniul legislativ este extrem de lacunar în ceea ce privește modul efectiv prin care acțiunile, ce încalcă drepturi ale indivizilor, ale căror imagini sunt simulate, să poată fi pedepsite.

Desigur, țînând cont de multitudinea de norme legale ce reglementează relațiile sociale autohtone, regăsim numeroase căi prin care judecătorii, învestiți cu spețe de acest tip, ar putea să pedepsească indivizii ce încalcă fără scrupule drepturile altora. Desigur, pedepsirea celor vinovați ar fi de prisos dacă nu ar există și măsuri reparatorii pentru cei ce suferă un prejudiciu în urmă publicării unor imagini sau videoclipuri în care le sunt distorsionate mesajele, posturi sau intențiile.

Exemplu wikipedia de deepfake:

Deepfake Si Raspunderea Civila
Deepfake – fata lui Nicholas Cage pusa peste imaginea din stanga.

Probabil că cea mai întâlnită situație de încălcare a drepturilor unor persoane, în fenomenul Deepfake, va fi cea a însușirii pe nedrept a unor drepturi de autor. O suprapunere de imagini, de cele mai multe ori, va folosi fie un videoclip produs de o persoană sau o societate, fie o captură a imaginii feței unui personaj. Autorii respectivelor producții au dreptul de a le fi acoperite daunele suferite în urmă unor astfel de utilizări.

În cazul utilizării unei imagini ce reprezintă o persoană reală, aspectele de legalitate se schimbă, întrucât sunt atinse drepturi primordiale, consfițite de Constituția României, de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau stabilite prin Declaraţia universală a drepturilor omului. Pentru acest motiv, apărarea drepturilor persoanelor poate fi opusă atât de cel vătămat (prin formularea unei plângeri penale sau a unei acțiuni civile în pretenții), cât și de organele judiciare abilitate, chiar și din oficiu.

Astfel, pentru a se putea constată și pedepsi comiterea unei fapte penale, prin crearea și, respectiv, punerea la dispoziția publicului larg, sau doar persoanelor ce nu sunt vizate de respectivele imagini și sunete, organele penale pot începe urmărirea penală pentru stabilirea modului de comitere a unor fapte penale de tipul:

1. „Alterarea integrității datelor informatice” prevăzută de art. 362 din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiune ce poate fi comisă prin modificarea fotografiilor sau înregistrărilor audio sau video, respectiv alterarea lor, acțiuni ce pot conduce la deturnarea mesajului pe care acesta îl transmitea în varianta originală.

2. „Falsul Informatic” prevăzută de art. 325 din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiune similară cu cea descrisă anterior, diferența majoră fiind că prezența infracțiune se comite prin denaturarea unor date, ce devin necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.  Putem să considerăm că orice atingere adusă persoanei vizate de respectivele date poate constitui producerea unei consecințe juridice.

3. „Falsificarea unei înregistrări tehnice” prevăzută de art. 324 din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Probabil că practică judiciară va stabili această faptă că fiind incidentă în mai toate cazurile de utilizare a sistemelor AI pentru crearea unor clipuri de tip deepfake, întrucât conține mai toate elementele de întocmirea a materialelor false. Acest punct de vedere vine, în special, pentru că textul amintit pedepsește contrafacerea și alterarea unei înregistrări tehnice sau prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului prin respectivă înregistrări. În cadrul alineatului 3 al articolului menționat regăsim și explicația termenului de „înregistrare tehnică”.

4. „Înșelăciunea” în formă agravată prevăzută de art. 244 alin. (2) din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiune ce se comite, cu folosirea de mijloace frauduloase, prin inducerea în eroare a unei persoane (sau mai multe) prin prezentarea că adevărată a unei fapte mincinoase sau viceversa, în scopul de a obține un folos patrimonial injust și prin pricinuirea unei pagube. Odată eliberat în spațiul virtual public fără disclaimer, oricare ar fi mediul on-line abordat, videoclipul va induce în eroare persoanele ce-l vizionează, iar eventualele prejudicii se pot produce imediat, raportat la faptele evocate, astfel că rămâne de constatat doar folosul material obținut, dacă este cazul, pentru a se putea pedepsi infracțiunea comisă.

Toate aceste fapte penale, odată ce sunt dovedite, pot naște drepturi patrimoniale pentru indivizii ce au suferit prejudicii în urma comiterii lor, astfel că persoanele vătămate se vor putea constitui părți civile, în termenul legal[i], pentru a le fi acoperit prejudiciul, fie el material (dacă ne referim la drepturi de autor sau drepturi de imagine) sau moral (atunci când persoana fizică suferă afecțiuni de ordin psihologic sau le este vătămată integritate fizică) în urma stabilirii legturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și vătămarea produsă.

Așadar, înainte de a purcede la crearea unor videoclipuri sau imagini de tip Deepfake, autorii ar trebui să ia în considerare eventualitatea comiterii unor fapte penale sau ilicite și, în consecință, intotdeauna este recomandată obținerea acordului expres al persoanei vizate sau autorului de drept, fie prin stabilirea, în concret și într-un mod ușor de dovedit, a tuturor datelor ce vor fi emanate de clipul realizat și chiar încheierea unei convenții în acest scop.

In caz contrar opinam ca discutam despre posibilitatea ca persoana vizata sa solicite daune de natura morala sau chiar materiala.


[i] Art. 20 C.p.: Constituirea ca parte civilă

(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. 

Av.Drd. Cuculis Adrian