Decizia nr. 261/2016 – Curtea Constituionala Face Curat In Dreptul Muncii Si Confera Protectie Angajatului – Astfel S-a Decis Ca Pe Perioada Cercetarii Disciplinare Contractul De Munca Nu Poate Fi Suspendat – Această posibilitate a angajatorului este în contradicţie cu legea fundamentala, astfel că, de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, dispoziţia a devenit inaplicabilă – Avocat Cuculis Decizia nr. 261/2016
CCR a decis că prevederea legală ce dă dreptul angajatorului de a suspenda contractul individual de muncă al salariatului, pe durata cercetării disciplinare prealabile, este neconstitutionala , acest lucru fiind stabilit prin Decizia nr. 261/2016,publicata in 7 iulie şi se aplică de la data publicării.
Vorbim despre dispoziţiile literei a a alineatului 1 al articolului 52 din Codul muncii, conform cărora “contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului (…) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii”. CCR a stabilit că suspendarea salariatului în timpul cercetării disciplinare prealabile reprezintă o restrângere exagerată a dreptului constituţional la muncă, astfel prin urmare, angajatorilor nu le mai este permisa aceasta sanctiune.
Extras din decizie –
“Curtea consideră că salariatul trebuie să se bucure de garanţii suficiente care să asigure că restrângerea exerciţiului dreptului la muncă nu este rezultatul unor eventuale acţiuni abuzive ale angajatorului, favorizate de caracterul subiectiv al raportului de muncă. Or, având în vedere lipsa unor criterii obiective, care să circumstanţieze situaţia în care angajatorul poate dispune suspendarea în ipoteza art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, precum şi faptul că, în lipsa unor astfel de criterii legale, aprecierea temeiului de suspendare este lăsată, în întregime, la dispoziţia angajatorului, Curtea apreciază că dispoziţiile textului de lege criticat, interpretate în coroborare cu celelalte texte din Codul muncii incidente în materia suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului şi în materia răspunderii disciplinare, nu oferă suficiente garanţii pentru ca această măsură să fie dispusă cu păstrarea unui raport proporţional între necesitatea protejării intereselor angajatorului, pe de o parte, şi cea a drepturilor salariatului, de cealaltă parte“, se arată în documentul apărut recent în Monitor.
Angajatorul poate lua masura suspendarii si in urmatoarele cazuri – :
- în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută;
- în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
- în cazul în care împotriva salariatului s-a luat măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă;
- pe durata detaşării;
- pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
“Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici”, scrie în actul normativ.
Angajatorii pot să aplice următoarele sancţiuni disciplinare:
- avertismentul scris;
- retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată de maximum 60 de zile;
- reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
- reducerea salariului de bază şi/sau şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
- desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
“În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. Neprezentarea salariatului (…) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile”, este punctat în Legea nr. 53/2003.
În timpul cercetării, salariatul este îndreptăţit să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa, iar acesta poate să fie asistat, la cerere, de un avocat sau de un reprezentant al sindicatului din care face parte.
De asemenea, chiar dacă prin dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 legiuitorul a urmărit în mod evident prevenirea unor eventuale prejudicii aduse angajatorului, acest aspect nu este precizat ca o condiţie expresă pentru suspendarea contractului de muncă, astfel că nimic nu îl opreşte pe acesta să dispună măsura suspendării chiar şi în ipoteza în care continuarea raportului de muncă, până la stabilirea unei eventuale răspunderi disciplinare, nu ar avea niciun efect negativ asupra activităţii sau intereselor angajatorului.
IMPORTANT! Pentru o abatere disciplinară poate fi aplicată numai o singură sancţiune, iar amenzile disciplinare sunt interzise prin lege.
AICI TEXT INTEGRAL DECIZIA 261/2016 A CCR
Dispozitivul hotararii
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Nica şi Laurenţiu Andi Vlad în dosarele nr. 793/113/2015 şi nr. 166/113/2015 ale Tribunalului Brăila – Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituţionale.
avocat Cuculis
avocat@indrumari-juridice.eu