Procedura Extradarii

Avocat Extradare – Procedura Extradarii Catre Romania Si Din Romania – Infractiuni Uniunea Europeana Si Non UE 2022

Procedura extradarii este reglementata de catre legea 302/2004 si multi dintre cei care sunt supusi unor proceduri penale sunt interesati, daca sunti condamnati in afara granitelor tarii noastre, sa obtina o extradare catre Romania in vederea executarii mandatului de executare al pedepsei sau daca sunt angrenati intr-o procedura judiciara straina as obtina un transfer de proceduri penale in sensul ca statul roman sau alt stat sa se ocupe de urmarirea penala.

De asemenea, atunci cand este ceruta extradarea unei persoane dintr-o tara catre Romania, poate exista interesul ca persoana condamnata sa se opuna acestei proceduri de extradare, mai ales daca in tara de unde se cere extradarea exista o impunitate la execuarea pedepsei cu inchisoarea si aici as aminti cazul celor care stau in Italia desi in Romania au sentinte cu executarea pedepsei.

Desigur , cateodata exista interesul ca persoana condamnata sa se OPUNA EXTRADARII si exista situatii in care persoana condamnata chiar sa ceara EXTRADAREA in vederea executarii pedepsei.

Avand in vedere ca procedura extradarii persoanelor este o procedura AMPLA ce se face dupa parerea mea doar cu ajutorul unui avocat specializat in extradare in sensul de a fi asistat condamnatul doar de catre cineva cu o practica dovedita, am decis ca in materialul de astazi sa vorbim, despre procedura extradarii si ce presupune activitatea unui avocat extradare .

Exista o multitudine de reguli in procedura extradarii si o sa incercam sa le lamurim pe toate.

Sunteti angrenat intr-o prceudura de extradare pasiva ori activa si nu stiti ce sa faceti ? Completati formularul de mai jos :

Procedura extradarii, schimbului de proceduri, transferul condamnatului dar si alte forme de cooperare internationala sunt regasite in legea 302/2004 si toate sunt cuprinse sub umbrela mare a cooperarii politienesti.

Extradarea este una din cele mai vechi forme de cooperare internaţională. Mai jos, fara a intra foarte mult in subiectul istoric, redam cateva elemente ale extradarii.

Extrădarea a fost, la începuturi, mai mult un gest de curtoazie pe care un suveran îl făcea faţă de alt Suveran, care permitea monarhilor să-şi pedepsească inamicii personali refugiaţi pe teritoriul altui stat. Puţinele convenţii care reglementau extrădarea erau negociate şi încheiate aproape exclusiv în interesul suveranilor. Monarhul statului solicitat hotăra în mod discreţionar dacă acordă sau nu extrădarea. Decizia depindea în mare măsură de natura relaţiilor cu statul solicitant, de dorinţa suveranului de a determina o eventuală decizie pozitivă asupra unei cereri de extrădare formulate de acesta, persoana extrădabilă nefiind luată în calcul decât într-o mică măsură.

Chiar şi în aceste condiţii, Procedura Extradarii era folosită foarte rar în Evul Mediu, având în vedere izolarea pregnantă a statelor şi tradiţia existentă în legătură cu dreptul de azil.

Şi în perioada următoare, extrădarea a rămas la discreţia Suveranului, căruia fiecare individ îi era supus.

După căderea dinastiei Stuart în Anglia şi instaurarea monarhiei constituţionale şi parlamentare, au început să apară conceptele de  “Stat” şi de “individ”. Statul începe să se detaşeze de Suveran, iar individul devine subiect al Statului, iar nu obiect.

 Declaraţia de la Philadelphia din 1776, precum şi Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului de la 26 august 1789, adoptată în Franţa,  au consacrat noi principii, pornind de la acela că oamenii se nasc liberi şi egali, până la principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi acuzat, arestat sau deţinut, în afara cazurilor determinate prin lege şi după formele prescrise de aceasta.

„Extrădarea este una din formele cooperării  judiciare internaţionale în materie penală, putând fi definită ca fiind procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) acceptă să predea unui alt stat (statul solicitant)  o persoană care se află pe teritoriul său şi care este urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în statul solicitant.

Pentru asistenta specializata in penal puteti face o programare – aici.

Sunt posibile extradarile – transferurile persoanelor condamnate intr-un stat strain inapoi in tara de origine a resortisantului condamnat.

Ce persoane nu pot fi extradate din Romania ?

Conform legii, 304/2004 desi se cere extradarea cetateanului roman, acest lucru nu este posibil in urmatoarele situatii:

a) cetăţenii români nu pot fi extradati din Romania dacă nu sunt întrunite condiţiile de mai jos;

• a) persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;
• b) persoana extrădabilă are şi cetăţenia statului solicitant;
• c) persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.

b) solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante;

c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicţie si aici ne putem referi la personal diplomatic;

d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecţi, persoane vătămate, părţi, martori sau experţi ori interpreţi în faţa unei autorităţi judiciare române solicitante, în limitele imunităţilor conferite prin convenţie internaţională.

Cum pot sa cer extradarea catre Romania a unei persoane condamnate in afara tarii ?

Astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 224/2006, procedura extradarii prevăzută de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală este următoarea:

1.      Extrădare activă (atunci când România este stat solicitant)- Procedura Extradarii prin prisma statului activ.

Prin modificarea art. 66 din  Legea nr. 302/2004, s-a revenit la competenţa Ministerului Justiţiei de a întocmi cererea de extrădare. Trebuie subliniat însă că Ministerul Justiţiei întocmeşte cererea de extrădare numai pe baza unei încheierii motivate a instanţei judecătoreşti competente, care stabileşte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea.

Prin art. 66¹  s-a reglementat o procedură clară de dare în urmărire internaţională. Astfel, în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanţa de executare, după caz, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliţie, emite un mandat de  urmărire internaţională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea difuzării prin canalele specifice.

Mandatul de urmărire internaţională în vederea extrădării trebuie să  conţină toate elementele necesare identificării persoanei urmărite (incluzând fotografii, impresiuni digitale, etc.), o expunere sumară a situaţiei de fapt şi date privind încadrarea juridică a faptelor!

Procedura Extradarii persoanei condamnate- continuare.

Despre localizarea pe teritoriul unui stat străin a unei persoane date în urmărire internaţională sau căutate de autorităţile judiciare române pentru aducerea la îndeplinire a unui mandat de executare a pedepsei închisorii sau a unui mandat de arestare preventivă, instanţa poate fi informată nu numai de Biroul Naţional Interpol, ci şi de o altă structură in cadrul C.C.P.I., dar şi de Ministerul Justiţiei, prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă şi a cărui autenticitate poate fi verificată (art. 67 alin. 1);

Instanţa de executare sau instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă stabileşte, printr-o încheiere motivată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea (art. 67 alin. 1);

Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, prin structura specializată, are obligaţia de a informa instanţa de executare sau instanţa emitentă a mandatului de arestare preventivă de îndată ce Biroul Central Naţional Interpol corespondent îi notifică faptul că persoana care face obiectul mandatului a fost localizată. Informarea va fi transmisă direct, cu o copie la Ministerul Justiţiei. ( art. 67 alin. 2)

Instanţa se pronunţă prin încheiere, cu privire la procedura extradarii în camera de consiliu, dată de un singur judecător, cu participarea procurorului şi fără citarea părţilor. Încheierea nu se pronunţă în şedinţă publică, şi se consemnează într-un registru special, pentru a se respecta confidenţialitatea procedurii (Deşi era prevăzută şi de legea iniţială, confidenţialitatea era deseori încălcată de unele);

Încheierea prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu recurs de procuror,  în termen de 24 ore de la pronunţare. Dosarul cauzei este înaintat instanţei de recurs în termen de 24 de ore. Recursul se judecă în termen de cel mult 3 zile, de către instanţa superioară în grad. Instanţa de recurs va restitui dosarul primei instanţe în termen de 24 de ore de la soluţionarea recursului. (art. 67 alin. 4);

În termen de 48 de ore de la primirea încheierii prin care s-a  constatat că sunt întrunite condiţiile pentru solicitarea extrădării şi a actelor anexe, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, efectuează un examen de regularitate internaţională, în condiţiile prevăzute la art. 40, care se aplică în mod corespunzător (art. 67 alin. 6); 

Examenul de regularitate al pentru Procedura Extradarii este obligatoriu.

În cazul în care, potrivit atribuţiilor care îi revin, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei constată că nu sunt întrunite condiţiile de regularitate internaţională pentru a se întocmi şi transmite cererea de extrădare, ministrul justiţiei îl sesizează pe  procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea iniţierii procedurii de revizuire a  încheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extrădării, informând în ambele situaţii Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

De aceea, prin modificarea adusă Legii nr. 302/2004 în această privinţă, s-a optat pentru procedura  extraordinară a revizuirii. De subliniat că, potrivit art. 67 alin. (8), Ministrul justiţiei nu poate solicita iniţierea procedurii revizuirii pentru alte motive decât cele legate de concluziile examenului de regularitate  internaţională;

Instanţa, dacă constată că cererea de revizuire este întemeiată, anulează încheierea atacată.

Dacă instanţa constată că cererea de revizuire este neîntemeiată, o respinge, menţinând încheierea atacată. Hotărârea instanţei de revizuire este definitivă şi se comunică în termen de 24 de ore de la pronunţare ministrului justiţiei  şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art. 67 alin. 10).

Astfel, în ambele situaţii, hotărârea finală revine instanţei, astfel încât se elimină orice eventuală critică de neconstituţionalitate care putea fi adusă vechii proceduri.

Totodată, prin modificările aduse legii s-a prevăzut şi posibilitatea ca, în cazul în care constată că actele sunt incomplete, înainte de a întocmi şi transmite cererea de extrădare direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei să poată solicita instanţei competente să îi transmită, în cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului internaţional aplicabil. Acest lucru se întâmpla în practica, dar nu era reglementat expres (art. 67 alin. 7);

Ce se intampla daca un alt stat cere extradarea persoanei din Romania ? Ma pot opune ?

Extrădare pasivă (atunci când România este stat solicitat), este procedura de extradare prin care un cetatean roman poate fi extradat intr-o alta tara insa atentie aici putem sa va opuneti.

Conform legii, cetăţenii români pot fi extrădaţi din România dacă este îndeplinită una dintre conditiile de mai jos:

a) persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;

b) persoana extrădabilă are şi cetăţenia statului solicitant;

c) persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.

Procedura de extrădare pasivă este de competenţa curţii de apel în circumscripţia căreia a fost localizată persoana extrădabilă.

Curtea este sesizată de parchetul competent, după ce, în prealabil, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei efectuează examenul de regularitate internaţională al cererii de extrădare şi documentelor anexate.

Persoana extrădabilă are dreptul să facă opoziţie la extrădare.

Pentru o prezentare detaliată a procedurii de extrădare, a se consulta prezentarea Legii nr. 224/2006.

Extrădarea se poate solicita / acorda în baza convenţiilor multilaterale sau a unor tratate bilaterale, ori pe bază de reciprocitate, în lipsa unor asemenea instrumente juridice.

Convenţia multilaterală cel mai frecvent utilizată de România este Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, cu Protocoalele sale adiţionale, din 15 octombrie 1975 şi 17 martie 1978. Convenţia europeană de extrădare se aplică în relaţia cu celelalte 45 de state membre ale Consiliului Europei, care sunt parte la acest instrument juridic multilateral, şi prevalează asupra dispoziţiilor privitoare la extrădare din tratatele bilaterale de extrădare (sub-link, conţinând tratatele bilaterale existente în prezent în secţiunea respectivă a Ghidului) încheiate cu oricare din aceste state.

De asemenea, există numeroase convenţii multilaterale, adoptate fie sub egida Consiliului Europei, fie sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, care conţin dispoziţii privind extrădarea, între care menţionăm: Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, şi Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, New York, 15.11.2000, ratificate prin Legea nr. 565/2002, publicată în M.Of. nr. 813/8.11.2002, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, New York, 31.10.2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004, publicată în M.Of. nr. 903/5.10.2004, Convenţia europeană privind reprimarea terorismului, Strasbourg, 27.01.1997, ratificată prin Legea nr. 19/1997, publicat în M.Of. nr. 34/4.03.1997, Convenţia penală privind corupţia, Strasbourg, 27.01.1999, ratificată prin Lege nr. 27/2002, publicată în M.Of. nr. 65/30.01.2002, Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, Budapesta, 23.11.2001, ratificată prin Legea nr. 64/2004, publicată în M.Of. nr. 343/20.04.2004, Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, Strasbourg, 8.11.1990, ratificată prin Legea nr. 263/2002, publicată în M.Of. nr. 353/28.05.2002, convenţiile ONU împotriva terorismului.

De la 1 ianuarie 2007, dispoziţiile referitoare la procedura de extradare in general si la la extrădare au fost înlocuite, în relaţia cu statele membre UE, de decizia-cadru nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene, transpuse în dreptul intern prin Titlul III din Legea nr. 302/2004, cu excepţia situaţiilor tranzitorii. 

In ce conditii extradarea din Romania este INTERZISA ?

(1) Extrădarea va fi refuzată dacă:

a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România;

b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;

c) situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b);

d) cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaţionale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;

e) se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice;

f) se referă la o infracţiune militară care nu constituie infracţiune de drept comun.

Ce aveti de facut daca vreti sa deschideti Procedura Extradarii unui condamnat retinut intr-un alt statul decat Romania?

Procedura Extradarii – Pentru mai multe detalii legate de procedura transferului persoanelor condamnate inapoi in tara de origine dar si pentru transferul de proceduri penale in cursul urmaririi penale citit pe www.indrumari-juridice.eu unde un specialist va poate da sfaturi utile.

 Este important sa fiti reprezentat de catre un avocat specializat in drept penal in oricare procedura ce implica extradarea.

Vedeti mai jos video despre procedura de extradare a unei persoane condamante- av. drd. Cuculis Adrian

În România, extrădarea este reglementată în Constituţie – art. 19, Codul penal – art. 9 şi Titlul II – „Extrădarea” din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 224/2006 .

În sistemul românesc, având în vedere dispoziţiile imperative ale  art. 19 alin. 4 din Constituţie, potrivit cărora extrădarea se hotărăşte de justiţie, rolul Ministerului Justiţiei este circumstanţiat cadrului constituţional şi constă, în esenţă,  în: examenul de regularitate internaţională (verificarea conformităţii cererii cu tratatul aplicabil) efectuat anterior sesizării autorităţilor judiciare, în cazul extrădării pasive, şi, respectiv, posterior încheierii instanţei prin care se stabileşte că sunt întrunite condiţiile legale pentru a se solicita extrădarea, în cazul extrădării active; întocmirea şi transmiterea cererii de extrădare; punerea în executare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, a hotărârii definitive de extrădare, aprobarea tranzitului. În toate cazurile însă, mecanismul prevăzut de Legea nr. 302/2004, pentru a respecta dispoziţiile Constituţiei, este de aşa natură  construit încât hotărârea finală o are instanţa judecătorească, nu numai în cazul extrădării pasive (din România), dar şi în cazul cererilor de extrădare formulate de România.

Societatea de Avocati Cuculis&Asociatii – Biroul de avocatura Cuculis si Asociatii