Scaderile bugetare cu – 25% – Afla totul aici de la Biroul de avocatura Cuculis si Asociatii

Pentru a putea intelege mai bine fenomenul taierilor abuzive de remuneratii trebuie sa analizam ce inseamna , juridic, salariul. In principal, acesta ete o component a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport de munca prestata de catre angajat in baza raportului de munca. Salariul este incasat, in conditii normale, in virtutea unui contrat de munca, colectiv si ulterior individual, acesta fiind conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si angajatului. In aceasta conventie, evident, fara a avea de suferit ordinea de drept, sunt cuprinse in limita legala toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de defasurare si de incetare a raportului de munca, drepturi obligatii etc. Raportat la codul civil, contractul este vointa partilor si mai mult de atat are putere de lege intre acestea, nimeni neputand interveni  in sensul stanjenirii lui.

Revenind asupra salariului, acesta reprezinta unul dintre drepturile asupra caruia cele doua parti ale raprotului juridic au convenit si l-au rpevazut in mod expres in continutul contractului, un tert neputand intervene in modificarea lui. Statul, tert, in raportul individual de munca, nu poate modifica ceea ce partile au stability, respectiv nu poate diminua salariile acestora in mod direct, prin edictarea unei legi in acest sens, dat fiind faptul ca protectia juridical a raportului de munca stabilit contractual este aceeasi atat pentru personalul bugetar cat si pentru cel incadrat in mediu privat. Nu se poate vorbi despre o protectie mai mare asupra lucratorilor din sistemul privat in detrimentul bugetarilor.Desi nu au fost incheiate acte aditionale, in sensul micsorarii  salariilor sau al altor sporuri, acestea au fost taiate prin interventia unui tert, a statului, prin ordonanta de urgent, fapt ce intra in sfera de incidenta a dispozitiilor CEDO privind atat dreptul la respectarea proprietatii dar si a  respectarii dreptului la munca. Legea 118/2010 pe scurt a  debalansat raportul prestatie – remuneratie.

Se retine de catre CEDO ca daca exista neconcordate intre legile interne si cele europene/international, se vor aplica cu precadere normele speciale internationale/europene,fapt pentru care, raportat la dispozitiile international “ nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului interntional” iar in aceeasi carta a drepturilor omului se prevede ca proprietatea si bunurile persoanelor sunt garantate si aparate de legea internationala” Prin extensie si luand in considerare modul in care curtea de la Strasbourg s-a pronuntat, in acceptiune larga, termenul de bun in sensul art. 1  din primul protocol, in sensul ca si dreptul de creanta reprezinta un bun iar daca este sufficient de bine stabilit pentru a  fi exigibil sau daca reclamantii pot pretinde ca au avut cel putin o speranta legitima de a il vedea concretizat ,bunul se refera prin excelenta si la dreptul de creanta. Chiar mai mult de atat, curtea s-a pronuntat in sensul ca salariul reprezinta un bun in sensul art. 1 alin 1 din protocol. Prin urmare, exista o ingerinta a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului ce a avut ca efect privarea bugetarilor de bunul lor, cel putin partial.

Temeiul legal al obligaţiei de indemnizare a fost găsit de Curte tot în dispoziţiile art.1 din Protocolul nr.1. Curtea a ajuns la concluzia că această obligaţie decurge implicit din acest text, luat în ansamblul său.

Curtea a statuat în sensul că, în absenţa unei indemnizări, art.1 din Protocolul nr.1 n-ar asigura decât o protecţie iluzorie şi ineficace a dreptului de proprietate, în totală contradicţie cu dispoziţiile Convenţiei.Privarea de proprietate impune, aşadar, statului obligaţia de a despăgubi pe proprietar, pentru că, fără plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesivă a dreptului la respectarea bunurilor sale, prevăzut de art.1 din Protocolul nr.1. Imposibilitatea de a obţine fie şi o despăgubire parţială, dar adecvată în cadrul privării de proprietate, constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecţiei dreptului de proprietate şi exigenţele de ordin general.

În expunerea de motive a Legii nr.118/2010 se arată că, potrivit evaluării Comisiei Europene, „activitatea economică a României rămâne slabă şi, contrar aşteptărilor iniţiale, cel mai probabil, creşterea economică s-a menţinut negativă în primul trimestru al anului 2010. […] Până la sfârşitul anului 2010, se aşteaptă ca inflaţia să scadă în continuare la aproximativ 3,75% datorită cererii interne slabe şi implementării unei politici monetare prudente. Redresarea mai slabă a cererii interne a diminuat importurile, prognozându-se acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5,5% iniţial”.Se mai arată că, „din misiunea de evaluare efectuată de serviciile Comisiei împreună cu experţii FMI şi ai Băncii Mondiale în perioada 26 aprilie -10 mai 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte condiţiile specifice ataşate tranşei a treia în valoare de 1,15 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă financiară, a rezultat faptul că, în condiţiile politicilor curente, ţinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB, nu va putea fi îndeplinită, din cauza unor deteriorări ale condiţiilor economice, a unor dificultăţi în colectarea veniturilor şi derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul României şi-a asumat angajamentul de a lua măsuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate şi implementate înainte de eliberarea de către Comisie a celei de-a treia tranşe din împrumutul UE. […] De asemenea, se precizează faptul că, în cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată”.

Practic, pentru a putea recastiga aceste drepturi salariale de -25% cei interesati se vor putea adresa tribunalului din circumscriptia unde domiciliaza cu urmatoarea cerere:

1. 1.   Obligarea paratilor la plata  diferentei dintre salariile cuvenite  potrivit contractelor individuale  de munca si a acteor aditionale ulterioare si salariilor platile efectiv, incepand cu data la care acestea au fost retinute iulie 2010, pana la data incetarii raporturilor de munca intre parti , sume  actualizate de la data scadentei pana la data platii efective.
2. 2.   Obligarea paratilor la pata diferentei sumelor de bani constand in soldele  acordate pentru vechimea in munca incasate partial fiind calculate conform salariilor diminuate si nu conform salariilor de baza , in cazul cadrelor militare .

Pentru procesele colective si formularul de inscriere verificati site-ul nostru

http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/procese-colective-taieri-salariale-de-25-pentru-cadrele-m-a-i-mai-si-pentru-ceilalti-bugetari-din-sistemul-de-stat-medici-judecatori-politisti-cu-totii-au-avut-taieri-salariale-de-25-sindicat/

avocat Cuculis 0722298011