Cumpararea Drepturilor Litigioase – Cine Le Poate Cumpara Si Cine Nu

Nulitatea absolută a dobândirii unor drepturi litigioase de către profesioniștii justiției.

Cumpararea Drepturilor LitigioaseProblema incapacității profesioniștilor justiției în raport cu dobândirea de drepturi litigioase.

Cumpararea Drepturilor Litigioase
Drepturi litigioase

Lărgirea sferei incapacității profesioniștilor justiției de către art. 1653 din Noul Cod Civil urmărește apărarea prestigiului justiției împotriva unor eventuale suspiciuni care ar putea impieta implicarea celor ce deservesc justiția cu titlu profesional. În mod indubitabil, reglementarea incapacității profesioniștilor justiției interferează acut cu regimul juridic al executării silite.

În principiu, executorii judecătorești sunt loviți de incapacitate prin raportare la drepturile a căror cumpărare le este interzisă, urmând a se distinge dacă drepturile aflate în faza executării silite își mențin caracterul litigios ori dacă drepturile urmărite silit în cadrul executării silite indirecte ar putea fi apreciate ca având un astfel de caracter.

Textul de lege incident îl constituie art. 1653 NCC în care se arată că: ”(1) Sub sancțiunea nulității absolute, judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocații, notarii publici, consilierii juridici și practicienii în insolvență nu pot cumpăra direct sau prin persoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competența instanței judecătorești în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) cumpărarea drepturilor succesorale ori a cotelor-părți din dreptul de proprietate de la comoștenitori sau coproprietari, după caz; b) cumpărarea unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanțe care s-a născut înainte ca dreptul să fi devenit litigios; c) cumpărarea care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpânește bunul în legătură cu care există dreptul litigios. (3) Dreptul este litigios dacă există un proces început și neterminat cu privire la existența sau întinderea sa”.

Prin reglementarea amintită se urmărește, așadar, ocrotirea prestigiului justiției, mai cu seamă interesul public ca profesioniștii dreptului să fie percepuți de către comunitate ca fiind în afara oricărei suspiciuni de traficare a unor drepturi a căror existență ori întindere este influențată direct de activitățile acestora.

Sub aspectul competenței teritoriale de soluționare a litigiilor ce au ca obiect drepturi litigioase, executorii judecătorești sunt împiedicați în mod expres de lege să dobândească asemenea drepturi.

După cum se arată în cuprinsul art. 1653 alin. (1) din Noul Cod Civil, persoanele implicate în mod profesional în administrarea serviciului de stat al justiției sunt oprite de a cumpăra ”drepturi litigioase care sunt de competența instanței judecătorești în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea”.

În vederea stabilirii sferei de competență teritorială a profesionistului se are în vedere:

  • limitarea acesteia la o anumită regiune cu determinarea instanțelor și drepturilor deduse judecății la acele instanțe;
  • înlăturarea oricărei asemenea limite ce se traduce prin posibilitatea de a-și desfășura activitatea în raza de competență a oricărei instanțe din România, pentru drepturi litigioase.

Criteriul aplicabil îl constituie organizarea teritorială prevăzută de legea de organizare a profesiei pentru corpul profesional din care face parte profesionistul dreptului în discuție.

Profesionistul dreptului va fi, deci, incapabil să dobândească drepturi care sunt de competența instanțelor judecătorești în a căror rază teritorială este organizat corpul profesional din care face parte.

Cu titlu de exemplu, executorii judecătorești sunt incapabili de a dobândi drepturi litigioase de competența curții de apel în circumscripția căreia își desfășoară activitatea, precum și a tribunalelor și judecătoriilor din raza teritorială a acestei curți.

Așadar, din punct de vedere teritorial, competența unui executor judecătoresc cuprinde întreaga circumscripție teritorială a curții de apel în raza căreia se află acest birou.

Întrucât organizarea teritorială a corpului profesional al executorilor judecătorești se face în camere regionale pe lângă fiecare curte de apel, executorii judecătorești vor fi incapabili de a cumpăra drepturi litigioase de competența curții de apel în raza căreia funcționează biroul lor, inclusiv de competența judecătoriilor sau tribunalelor aflate în circumscripția acestei curți.

Așadar, un executor judecătoresc va fi lovit de incapacitate în ceea ce privește posibilitatea de a cumpăra un drept, dacă dreptul a devenit litigios prin introducerea unei cereri în justiție, dacă procesul nu este terminat și în funcție de stadiul în care se află, la oricare din instanțele aflate în raza curții de apel de pe lângă care își desfășoară activitatea.

Supuși aceleiași incapacități vor fi și avocații, atât definitivi, cât și stagiari, relativ la posibilitatea de a dobândi drepturi în legătură cu care își exercită în concret funcțiunile de înfăptuire a justiției, precum și drepturi de competența oricărei instanțe din circumscripția județului în baroul căruia sunt înscriși (tribunal sau judecătorie).

Arătăm că potrivit art. 1654 alin. (1) lit. c) NCC: ”Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar și prin licitație publică: (…) c) funcționarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvență, executorii, precum și alte asemenea persoane, care ar putea influența condițiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează”.

Aceste lucruri le puteti rezolva doar pe calea contestatiilor la executare.

Prin raportare la natura interesului public ocrotit, sancțiunea ce poate interveni în cazul nerespectării incapacității este nulitatea absolută.

Cititi si despre:

Prin urmare, un executor judecătoresc nu poate fi cumpărător în vânzările ce se realizează în cadrul executărilor silite pe care le realizează el însuși, indiferent dacă aceste vânzări se încheie amiabil de către debitor sau sub supravegherea ori se încheie silit, de către executor, fie direct, fie prin licitație publică.

Cumpararea Drepturilor Litigioase

Incapacitatea operează și în privința posibilității executorului judecătoresc de a acționa în legătură  cu aceste vânzări ca reprezentant al cumpărătorului. Potrivit art. 1298 NCC, reprezentantul nu este capabil să încheie pe seama reprezentantului un act pe care ar fi incapabil să îl încheie în nume propriu, astfel cum rezultă în materia reprezentării convenționale.

O eventuală ignorare a acestei incapacități legale ar conduce la încălcarea interesului public pe care este însărcinat să îl protejeze în cadrul procedurii de executare silită instrumentate, și anume aceea ca aceasta să se desfășoare într-o manieră legală, neutră și obiectivă, cu respectarea tuturor intereselor legitime ale părților, atât ale creditorului, cât și ale debitorului.

Av.Drd. Cuculis Adrian despre Cumpararea Drepturilor Litigioase