Partajarea bonusurilor între soți: sunt bunuri comune sau rămân ale celui care le-a câștigat?

Partajarea intre soti a bonusurilor obtinute din munca reprezinta de fapt o expresie a lichidarii regimului matrimonial al comunitatii de bunuri. Astfel, daca plecam de la definitia data banilor adica bunuri mobile, ajunge, la concluzia ca acestia, dupa divort sau chiar in timpul casatoriei, trebuie sa fie impartiti corespunzator intre soti.

Astfel, daca ai primit un bonus de performantă, al 13-lea salariu, o primă de vacanță sau un pachet de acțiuni de la angajator in caz de divort sau discutii despe impartit bunurile din cuplu, apare intrebarea: banii acestia sunt doar ai tăi sau se împart și cu soțul/soția?

Răspunsul pe care il vom dezvolta mai jos este : bonusurile obținute din muncă sunt, de regulă, bunuri comune, nu „recompensă personală”.

Legea nu se uită la cine a semnat contractul de muncă. Se uită la regimul matrimonial, la natura juridică a sumei și la momentul în care creanța a devenit scadentă.

Astfel, daca sotul sau sotia ta au dobandit sume in timpul casatoriei cu titlu de bonusuri iar acele sume de bani se afla in conturile lui/ei in momentul initerii dosarului de partaj, afla ca ele sa vor imparti in cotele ideale de 50% – 50% sau din contra, in alte cote pe care le cer partile, daca le dovedesc.

Sa incepem!

Esti intr-o procedura de partaj cu sotul/sotia si stii ca in banca sunt bani si vrei sa ii partajezi? Completeaza formularul de mai jos:

Partajarea intre soti a bonusurilor obtinute din munca – Caz practic – impartirea in caz de partaj a banilor obtinuti de catre unul dintre soti cu titlu de bonus la locul de munca

Iimpartirea bunurilor comune – particularitatea data –  ce se intampla daca se lichideaza regimul matrimonial al comunitatii de bunuri si ulterior una dintre parti afla ca au fost ascunse bunurile mobile ce ar fi intrat sub aceasta comunitate?

Sa spunem ca numita A.Z, casatorita cu numitul R.A.V, aleg de comun acord si liber consimtit, in timpul casatoriei, sa efectueze partajul bunurilor dobandite in timpul casatoriei si ca atare aleg varianta notariala, pe cale amiabila.

In urma partajului starea de mariaj ramane perpetuata vreme de inca un an de zile, timp in care acestia declara reciproc faptul ca nu au mai dobandit alte bunuri mobile sau imobile supuse partajului si astfel tot de comun acord intervine divortul celor doi, ramnand valabil incheiat partajul amintit mai sus.

Starea de casatorie inceteaza in anul 2022.

Ulterior, in anul 2026, sotia A.Z. identifica din surse exterioare relatiei lor ca numitul R.A.V la data semnarii actului de partajare bunuri comune, detinea un cont in care se afla suma de 1.000.000 euro, suma ce deriva din bonusuri acordate de catre angajatorul acestuia in urma prestatiilor sale lucrative.

Astfel, doamna A.Z ia decizia sa initieze un proces de partajare suplimentara a bunurilor ce au ramas nepartajate si pe care fostul sot R.A.V a omis in mod voit sa le aduca la masa partajabila, desi derivau din veniturile sale salariale.

Intreabarea se pune, se impart aceste sume de bani?

De ce bonusul de la job nu e automat „banii mei”

În lipsa unei convenții matrimoniale, soții din România cad sub regimul comunității legale de bunuri. Articolul 339 din Codul civil spune că bunurile dobândite în timpul acestui regim de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii, bunuri comune în devălmășie.

Pe lângă această regulă generală, există un text special pentru salarii și venituri asimilate.

Articolul 341 Cod civil – Veniturile din muncă și cele asimilate acestora

Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.

Trei consecințe practice in caz de Partajarea intre soti a bonusurilor obtinute din munca:

1. Nu contează pe numele cui e virat bonusul.
2. Nu contează dacă dreptul s-a născut înainte de căsătorie, dacă scadența cade în timpul comunității.
3. „Venituri din muncă” nu înseamnă doar salariul de bază.

Codul muncii include în noțiunea de salariu salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri. Bonusul de performanță, prima anuală, al 13-lea salariu și stimulentele prevăzute în contract sau regulament intern sunt adaosuri salariale. Comentariile la art. 341 includ explicit premiile și primele cuvenite în baza contractului individual de muncă.

Iar pentru a raspunde acestei intrebari, accesam articolul 341 Cod Civil, cel care reglementeaza regimul juridic al banilor castigati in timpul casatoriei , dupa cum urmeaza:

Art. 341: Veniturile din muncă şi cele asimilate acestora

Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale şi altele asemenea, precum şi veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunităţii.

Avand in vedere ca deja partajul dintre cei doi s-a consumat la un moment anterior si mai mult decat atat a si intervenit divortul ulterior, accesam art. 684 Cod Civil cu privire la partajul suplimentar:

Art. 684: Desfiinţarea partajului

(1)Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele.

(2)Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.

(3)Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.

Suplimentar, tinand seama de faptul ca bunurile au fost impartite in timpul comunitatii legale de bunuri si ca urmare a partajului voluntar, deci nu a incetat comunitatea legala de bunuri, accesam art. 358 Cod civil:

Art. 358: Partajul în timpul regimului comunităţii

(1)În timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînţelegere.

(2)Prevederile art. 357 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(3)Bunurile atribuite fiecărui soţ prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărţite rămân bunuri comune.

(4)Regimul comunităţii nu încetează decât în condiţiile legii, chiar dacă toate bunurile comune au fost împărţite potrivit acestui articol.

Avand in vedere cele doua articole de lege, opinam in felul urmator:

In opinia avocatului preopinent Cuculis, actiunea pe care o poate initia doamna R.Z impotriva fostului sot este o actiune de partajare prin lichidarea regimului comunitatii legale de bunuri in forma suplimentarii partajului neefectuat complet la momentul trecut.

Pe cale de consecinta, vazand textele relevante cauzei, atata vreme cat bunurile partajate deja raman valabil partajate confom art. 358 Cod Civil, raportat la acelasi text de lege, regimul comunitatii nu inceteaza o data cu partjarea din timpul casatoriei.

Astfel, cu trimitere la art. 341 Cod Civil, de vreme ce sotul R.Z.B si-a ascuns veniturile din munca, in timp ce sotia R.Z a contribuit prin veniturile proprii la achizitionarea bunurilor imobile s.a.m.d, rezida in mod fara echivoc faptul ca bunurile mobile(banii din conturile sotului), se supun regimului partajarii comune in cotele stabilite si ideale de 50%-50% conform textului de lege amintit mai sus.

Nu opinam ca se impune anularea pentru motivele ce tin nulitatile contractelor a actului notarial de partajare, atata vreme cat legea permite fara echivoc partajarea suplimentara, de altfel, nu exista in acest punct elemente de nulitate relativa sau absoluta care sa afecteze actul de partaj voluntar.

De asemenea cu privire la prescriptia actiunii apreciez ca in raport de art. 669 Cod civil: acțiunea de partaj este, în principiu, imprescriptibilă  fapt ce nu poate fi paralizata prin trecerea timpului, in fapt regimul comunitatii legale de bunuri neincetand niciodata.

Prin urmare, identificam urmatoarele posibilitati:

1.  Partajarea suplimentara, dacă există acord cu fostul soț asupra bunurilor nou descoperite;

2.  În instanță, dacă nu există acord — acțiune de partaj suplimentar .

Atentionez urmatoarul aspect: – Partajarea intre soti a bonusurilor obtinute din munca

•  Nu se redeschide partajul bunurilor deja atribuite, decât dacă se ataca actul notarial (nulitate, viciu de consimțământ, dol etc.) — este altă acțiune, cu termene și condiții stricte asa cum am aratat deja;

•  Cotele din primul partaj nu se aplică automat la bunurile omise; la partajul suplimentar se pot rediscuta cotele de contribuție, dacă există probe.

Pentru a raspunde exhaustiv problemei partajarii bunurilor tip  mobile cum ar fi banii castigati de catre unul dintre soti, doctrina a arata ca aceste sume ce sunt supuse partajului includ premiile / primele cuvenite în baza contractului individual de muncă (bonusuri de performanță, al 13-lea salariu, prime anuale etc.). Acestea sunt considerate parte a remunerației pentru munca prestată, nu „premii personale” în sensul articolului 340 lit. e) (care vizează în principal recompense individuale de tip premiu științific, literar sau artistic). 

Salariul, cu toate elementele sale (salariu de bază, sporuri, adaosuri, bonusuri), reprezintă contraprestația muncii. Odată încasate în timpul comunității, sumele intră în masa bunurilor comune.

Atentionari cu privire la netemeinicia unei asemenea actiuni in instanta:

•  Dacă bonusul a devenit scadent după încetarea comunității (de regulă după introducerea acțiunii de divorț sau data stabilită de instanță/notar).

Vezi si :

Distincția dintre bonus salarial vs. premiu-recompensă

Nu orice bonus se imparte si asta trebuie sa stiti, asatfel, sunt acele premii recompensa care de multe ori NU fac masa comuna cu partajul:

Aici apare confuzia. Articolul 340 lit. e) din Codul civil spune că sunt bunuri proprii:

bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri.

Textul vorbește despre premii și recompense cu caracter personal, onorific sau creativ: un premiu literar, o medalie științifică, un distincție profesională acordată persoanei, un manuscris, un proiect de invenție. Nu despre bonusul de KPI de la firmă.

Tip de sumă	Calificare uzuală	Temei
Salariu de bază	Bun comun, dacă e scadent în timpul comunității	art. 341
Bonus de performanță / primă anuală / al 13-lea salariu	Bun comun	art. 341 + art. 160 Codul muncii
Primă de vacanță, stimulent, adaos din CIM/CCM	Bun comun	art. 341
Comisioane, onorarii, venituri PFA/SRL din muncă	De regulă bunuri comune, dacă scadența e în comunitate	art. 339 și 341
Premiu literar, științific, artistic; recompensă onorifică	Bun propriu	art. 340 lit. e)
Drepturi de proprietate intelectuală asupra creației proprii	Bun propriu (dreptul în sine); veniturile încasate pot fi comune	art. 340 lit. d) și art. 341
Moștenire, donație, bunuri de dinainte de căsătorie	Bun propriu	art. 340

ATENIE –

Dacă angajatorul numeste suma „recompensă”, calificarea nu se schimbă automat. Contează sursa (raport de muncă) și funcția sumei (contraprestație pentru muncă), nu eticheta din e-mailul de HR.

Daca banii ii incaseaza sotul dupa introducerea cererii de divort, partaj, se mai impart banii?

Articolul 341 nu cere ca banii să intre efectiv în cont în timpul căsătoriei. Cere ca creanța să devină scadentă în timpul comunității.

Exemple:

• Bonus anual pentru 2025, evaluat în februarie 2026, plătibil în martie 2026, soții divorțează în aprilie 2026: dacă dreptul era deja exigibil în timpul comunității, suma rămâne masă comună, chiar încasată după divorț.
• Bonus acordat după încetarea comunității, pentru o perioadă de muncă ulterioară despărțirii: nu mai intră în comunitate.
• Salariul pe luna nunții: partea scadentă după căsătorie e comună; partea scadentă înainte rămâne, în principiu, proprie.

Practic, la partaj se cere extrasul de cont, fluturașul, decizia de bonus și regulamentul intern. Data „când am văzut banii pe card” e insuficientă.

Cum se împart bonusurile la partaj: 50%-50% sau pot fi si alte cote?

Comunitatea înseamnă devălmășie: până la partaj nu există cote clare. La lichidare, art. 357 alin. (2) Cod civil spune că se determină cota fiecărui soț după contribuția la dobândirea bunurilor comune și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, contribuția se prezumă egală.

Asta produce două planuri distincte, pe care mulți le amestecă:

1. Calificarea: bonusul e bun comun.
2. Cota: nu e obligatoriu 50%-50%.

Dacă un soț a adus venituri semnificativ mai mari, a plătit majoritatea ratelor sau a investit bunuri proprii, instanța poate stabili 60-40, 70-30 sau 75-25. Invers: soțul fără salariu, dar cu muncă în gospodărie și creșterea copiilor, nu pleacă de la zero. Articolul 326 Cod civil recunoaște munca în gospodărie și pentru copii ca contribuție la cheltuielile căsătoriei. Jurisprudența o ia în calcul și la cote.

Bonusul mare al unuia nu „șterge” automat munca celuilalt din casă. Nici venitul mai mare nu garantează, fără probe, o cotă superioară.

Practic pot fi solicitate si alte cote nu doar 50% – 50%

Ce se întâmplă cu banii după ce bonusul a fost cheltuit sau investit?

Odată încasat, bonusul se amestecă ușor cu restul patrimoniului. Practic daca a fost investit deja el se imparte din bunurile cumparate sau din plus valoarea adaugata!

• Depus în contul comun sau folosit la avansul casei: urmărește bunul. Casa cumpărată în timpul căsătoriei din venituri de muncă e, de regulă, bun comun, chiar dacă e trecută pe un singur nume.
• Folosit la renovarea unui imobil propriu (cumpărat înainte de nuntă): imobilul nu devine automat comun, dar celălalt soț poate pretinde o creanță / despăgubire pentru sporul de valoare.
• Cheltuit pe vacanțe, haine, rate, facturi: nu mai există „bonusul” ca obiect distinct. Rămâne relevant doar ca probă de contribuție.
• Ținut separat, cu extrase clare: tot bun comun în comunitatea legală, dar mai ușor de cuantificat la partaj.

Numele de pe contract sau de pe card nu transformă un venit de muncă în bun propriu.

Cazuri care apar des în practică

1. Bonusul vine după divorț, pentru munca din timpul căsătoriei

Dacă scadența e în timpul comunității, suma intră la masa partajabilă. Plata întârziată nu o „salvează”.

2. Un soț câștigă de 4–5 ori mai mult

Veniturile rămân comune. Diferența se discută la cote, cu fluturași, declarații fiscale, dovezi de plăți și, dacă e cazul, martori pentru munca în gospodărie.

3. Stock options, acțiuni, phantom shares

Planurile de acțiuni sunt zona gri. Dreptul de a primi acțiuni e legat de muncă, deci logica art. 341 trage spre comunitate dacă dreptul devine exigibil în timpul căsătoriei. Vesting-ul după divorț, lock-up-ul și faptul că acțiunile sunt emise pe numele angajatului complică calificarea. Aici e nevoie de dosar concret: grant letter, vesting, data exercitării, valoare la scadență.

4. PFA, SRL, dividende și „bonusul patronului”

Veniturile din activitate independentă și sumele scoase din firmă în timpul comunității sunt, de regulă, comune. Părțile sociale ale unei firme înființate în căsătorie pot intra și ele în discuția de partaj. Dividendele nu scapă doar pentru că firma e „pe numele meu”.

5. Soții au semnat convenție de separație de bunuri

Atunci regula se schimbă. Fiecare păstrează ce dobândește, inclusiv bonusurile, cu excepția a ceea ce convenția include expres în comunitate. Convenția trebuie autentică, la notar.

6. Partaj în timpul căsătoriei

Art. 358 permite împărțirea totală sau parțială a bunurilor comune, la notar (acord) sau în instanță (neînțelegere). Bunurile atribuite devin proprii. Comunitatea nu încetează doar pentru că ați împărțit o parte din bani.

Ce probe pot sa aduc pentru a solicita partajarea bonusurilor din munca?

Prezumția de comunitate lucrează pentru cel care cere includerea sumei. Prezumția de cotă egală lucrează până când cineva o răstoarnă.

Dosarul util include:

• contractul individual / colectiv de muncă și actele adiționale;
• regulamentul intern sau politica de bonusuri;
• deciziile de acordare și fluturașii;
• extrasul REVISAL / statul de plată;
• extrase bancare pe perioada relevantă;
• declarații fiscale (D112, declarația unică, după caz);
• dovezi că banii au alimentat un bun concret (avans, rate, renovare);
• dovezi de muncă în gospodărie și creșterea copiilor, dacă se cer cote diferite;
• convenția matrimonială, dacă există.

Nu uitati ca in cadrul unui proces puteti cere instantei de judecata sa obtina de la banca sotului sau a sotiei, extras de cont unde se vede incasarea bonusului sau alte operatiuni pe care acesta le-a facut pe cont!

Cum eviți conflictul înainte să apară

1. Convenție matrimonială înainte de nuntă sau în timpul căsătoriei, dacă vrei ca bonusurile și pachetele de acțiuni să rămână proprii.
2. Evidență separată a sumelor și a destinației lor, chiar în comunitate: ajută la cote și la creanțe.
3. Partaj voluntar la notar când relația e încă funcțională, pentru un imobil, un cont sau un pachet de investiții.
4. Nu confunda eticheta HR cu calificarea civilă. „Reward”, „spot bonus”, „discretionary” nu scot suma din art. 341.
5. Nu aștepta dispariția extraselor. Băncile și angajatorii nu păstrează totul la nesfârșit în formă ușor de folosit.

Întrebări frecvente despre partajarea intre soti a bonusurilor obtinute din munca

Se împarte bonusul 50%-50% din oficiu?
Nu. E bun comun, dar cota se stabilește după contribuție. Egalitatea e doar prezumată.

Dacă bonusul e pe cardul meu personal?
Rămâne, în comunitatea legală, bun comun. Titularul contului nu e proprietar exclusiv.

Premiul de la o gală profesională e tot una cu bonusul de la job?
Nu neapărat. Premiul onorific/științific/artistic poate fi bun propriu (art. 340 lit. e). Bonusul salarial nu.

Pot cere partajul doar pe bonusuri, fără să ating casa?
Da. Partajul poate fi parțial, în timpul căsătoriei sau după.

Concubinajul urmează aceleași reguli?
Nu. Între concubini nu există comunitate legală. Fiecare păstrează ce dobândește, în afara bunurilor cumpărate efectiv împreună.

Bonusul plătit după decesul soțului?
Drepturile salariale datorate până la deces se plătesc, în ordine, soțului supraviețuitor, apoi altor moștenitori, potrivit Codului muncii. Calificarea în masa succesorală și în fosta comunitate se analizează separat.

Concluzia avocatului – Da! Bonusurile din munca se impart in caz de partaj! Avocatul poate cere asta in instanta!

În regimul comunității legale, bonusurile obținute din muncă nu sunt „banii starului familiei”. Sunt venituri din muncă. Dacă au devenit scadente în timpul comunității, intră în masa comună. La partaj nu se împarte automat jumătate-jumătate: se împarte după contribuție, iar munca din casă contează la fel de serios ca fluturasul.

• Actiunea in partajarea suplimentara poate fi deschisa de catre sotul interesat atat prin procedura administrativa notariala cat si in caz de refuz, prin procedura judecatoreasca cu privire la banii obtinitui de catre unul dintre soti din venituri din munca si care nu au fost partajati in timpul casatoriei, chiar daca pentru celelalte bunuri s-a convenit deja cota de participare si partajarea lor.
• Actiunea in partajarea suplimentara nu este supusa in mod automat cotelor de contributie regasite in actul de partaj din timpul casatoriei.

Av. Dr. Cuculis Adrian

Tel: 0722298011