Care Sunt Situatiile In Care Administratorul Raspunde Pentru Datoriile Firmei

In ce situatii trebuie sa raspunzi solidar cu societatea pentru datoriile catre stat.

Exista foarte multe situatii in practica, in care statul, probabil din comoditate sau din lipsa de cunostinte juridice, emite decizii de angajare a raspunderii solidare fara a fi indeplinite conditiile prevazute de lege. Iar daca aceste decizii nu sunt contestate in termen de 45 de zile de comunicare sunt sanse foarte mici ca persoana in cauza sa mai poata face ceva.

Vedeti cum puteti anula decizia de atragere a raspunderii administratorului.

Sa luam un exemplu concret: o societate intra in incapacitate de plata. Societatea in cauza are si datorii la stat. Statul observa ca societate nu are bunuri ce pot fi executate si cauta alternative pentru recuperarea debitelor si emite decizie de atragere a raspunderii solidare a administratorului pentru datoriile societatii.

Este administratorul raspunzator pentru datoriile societatii catre stat?

De cele mai multe ori raspunsul este nu. Pentru atragerea raspunderii solidare a administratorului sau a altei persoane responsabile pentru datoriile societatii trebuiesc indeplinite unele conditii.

In primul rand trebuie indeplinite conditiile raspunderii delictuale, respectiv:

1. Sa existe o fapta ilicita
2. Prejudiciul
3. Legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
4. Existenta vinovatiei

Asadar, pentru atragerea raspunderii, statul trebuie sa probeze indeplinirea acelor conditii. Conditii ce trebuie evident probate in decizia de atragere a raspunderii.

Pe langa aceste conditii, exista si anumite conditii speciale referitoare la fapta ilicita si la forma de vinovatie.

 Potrivit art. 25 alin. (2) C. proc. civ. „(2)Pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentului cod, raspund solidar cu acesta urmatoarele persoane:

a)persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta, au dobandit in orice mod active de la debitorii care si-au provocat astfel insolvabilitatea;

b)administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea, cu rea-credinta, sub orice forma, a activelor debitorului;

c)administratorii care, in perioada exercitarii mandatului, cu rea-credinta, nu si-au indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate;

d)administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale;

e)administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinta, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fara ca acestea sa fie cuvenite debitorului.”

Dupa cum se poate observa reaua-credinta este cerinta omniprezenta pentru orice fel de fapta, mai exact, fapta trebuie comisa cu intentie. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate fi tras la raspundere daca nu se dovedeste ca a savarsit fapta cu intentie.

In ceea ce priveste fapta ilicita, aceasta poate sa constea doar in faptele enumerate mai sus.

Asadar, pentru a se putea dispune atragerea raspunderii solidare, fapta ilicita trebuie sa fie prevazuta la art. 25 alin. (2) C. proc. civ. si trebuie comisa cu rea-credinta, adica cu intentie. Intentie ce trebuie dovedita de catre stat, pe langa celelalte conditii.

Av.Drd. Cuculis Adrian