ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
Având în vedere obiectivul asumat prin Programul de guvernare de realizare a unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi inclusive bazată pe o forţă de muncă calificată şi retribuită conform calificării,
Ținând cont că dezvoltarea economică nu este la acelaşi nivel în toate judeţele, decalajele între judeţe fiind în continuae semnificative, ceea ce necesită o realocare a fondurilor publice disponibile către judeţe şi localitaţi cu potenţial financiar mai redus,
Având în vedere potenţialul turistic semnificativ al României, atât în scop recreativ cât şi balnear,
Luând în considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activităţii şi capacităţii unităţilor turistice cu scopul creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate,
Ținând cont că se urmăreşte sporirea valorificării potenţialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizaţi inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în staţiunile balneare,
Având în vedere:
– prevederile Programului de Guvernare referitoare la construirea unui număr de 2 500 de creşe şi/sau grădiniţe,
– necesitatea încurajării natalităţii, prin asigurarea de condiţii normale de ingrijire pentru copii,
– necesitatea de a introduce un program prelungit şi pe tot parcursul anului calendaristic in cadrul creşelor şi/sau grădiniţelor,
– îndeplinirea rolului social al statului, prin asigurarea condiţiilor normale de dezvoltare armonioasă a copiilor,
– insuficienţa de spaţii şi dotare pentru desfăşurarea învăţământului preşcolar, serviciul public de interes general şi domeniul prioritar pentru dezvoltarea economico-socială,
Luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018 – 2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizației sociale pentru pensionari,
Având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019 – 2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative,
Luând în considerare că măsurile de protecție socială propuse au consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România și sunt menite să vină în sprijinul populației, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât și prin menținerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora,
Având în vedere:
– imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
– obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019,
– necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și perspectiva 2020 – 2021, măsurile propuse stau la baza fundamentării veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat,
– prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2019 și perspectiva 2020 – 2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate.
Având în vedere prevederile Legii privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată şi efectuată din buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială,
Luând în considerare că pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar,
Ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse:
– ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice,
– deficitul bugetar în anul 2019 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României,
– în vederea sprijinirii finanțării in anul 2019 a programelor guvernamentale asumate prin Programul de guvernare, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei și pentru întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene,
În vederea implementării programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova,
Luând în considerare necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare acordate potrivit Legii nr.165/2018, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2019, s-a reglementat tratamentul fiscal aplicabil biletelor de valoare care se acordă și sub forma tichetelor culturale,
Având în vedere necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil indemnizației de hrană și indemnizației de vacanță, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,
Ținând cont de necesitatea introducerii unor clarificări tehnice în legătură cu indicatorul salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale acestuia,
Având în vedere că la 1 ianuarie 2019 încetează aplicabilitatea taxării inverse în domeniul TVA pentru anumite categorii de livrări de bunuri și prestări de servicii, iar la nivel comunitar posibilitatea aplicării de către Statele Membre a taxării inverse pentru aceste operațiuni a fost prelungită până la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește perioada de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA,
Având în vedere că actualul nivel al accizei pentru țigarete nu asigură respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat,
Luând în considerare solicitarea Comisiei Europene de reglementare urgentă a acestei situații prin adoptarea măsurilor necesare pentru a corecta neconcordanța cu Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat,
Ținând cont că neadoptarea măsurilor în regim de urgență ar conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre și la sancțiuni financiare,
Luând în considerare faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative, în sensul că:
– începând cu 1 ianuarie 2019 nu s-ar mai aplica taxarea inversă în domeniul TVA pentru anumite operațiuni pentru care legislația comunitară, respectiv recenta Directivă a Consiliului 2018/1695/UE, prevede în continuare posibilitatea statelor membre de a aplica această măsură, iar taxarea inversă este recunoscută ca reprezentând un instrument eficient în combaterea evaziunii fiscale,
– nerespectarea cerinței prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat ar conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre și la sancțiuni financiare,
Având în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost declarate neconstituționale,
Ținând cont de stadiul procesului legislativ al proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind evaluarea funcționarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstituționale ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare cu dispozițiile Constituției României, republicată, precum și de necesitatea promovării ulterioare a cadrului normativ secundar în temeiul acestui act normativ;
Prin raportare la perioada limitată în timp pentru realizarea evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici,
Luând în considerare faptul că neadoptarea acestei măsuri legislative ar fi de natură să afecteze drepturile la carieră ale funcționarilor publici a căror activitate nu ar putea fi evaluată, în lipsa instrumentelor procedurale necesare,
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate politic față de statul francez în ceea ce privește Sezonul România-Franța, precum și a respectării angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare 2018-2020 pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Franța și continuarea implementării Foii de parcurs a Parteneriatului strategic,
Ținând cont de funcțiile de reprezentare și coordonare asumate de Ministerul Afacerilor Externe în pregătirea și organizarea Sezonului România-Franța, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României,
Luând act de necesitatea de operare a unor modificări, în sensul îndreptării unei erori materiale la nivelul cadrului legal primar pentru organizarea, desfășurarea și finanțarea Sezonului România – Franța, lansat la Paris la data de 27 noiembrie 2018,
Având în vedere că, în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgență, impuse de o situație extraordinară, există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalitățile de organizare și finanțare a Sezonului România-Franța,
Întrucât data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani,
Prin acordul încheiat între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii se declară sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019,
Apreciind că sectorul construcţiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare,
Ţinând cont că activitatea de construcţii este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiţii publice şi private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcţiilor s-a confruntat cu dificultăţi legate de asigurarea cu forţă de muncă specializată şi de o concurenţă neloială,
Pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii pentru sectorul construcţii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate,
În condiţiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru,
Ținând cont că neadoptarea în regim de urgență afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii și va perpetua dificultăţile legate de asigurarea cu forţă de muncă specializată în domeniul construcțiilor
Având în vedere necesitatea stringentă de a pune în executare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pentru a evita posibile riscuri de natură a conduce la imposibilitatea respectării angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene,
Luând în considerare obligativitatea dovedirii în faţa Comisiei Europene a punerii în aplicare efectivă a condiţionalităţii ex-ante cu privire la deşeuri,
Ținând cont că în situația neadoptării în regim de urgență a modificării Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, există riscul aplicării procedurii de presuspendare a plăţilor intermediare din Fondul de coeziune din cadrul axei nr. 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor.
În vederea evitării sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza 2018/0040 – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor având ca obiect necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor și a evitării stabilirii de sancțiuni pecuniare într-un cuantum considerabil, în condițiile în care propunerea de sesizare a CJUE este prevăzută pentru ciclul decizional din ianuarie 2019.
Luând în considerare că în situația neadoptării în regim de urgență a măsurii există riscul creării unui prejudiciu statului român prin obligarea acestuia la plata unei sume forfetare minime de 1.887.000 euro și a unor penalități cominatorii între 2.289 euro și 137.340 euro/zi de întârziere.
În scopul sprijinirii contribuabililor de bună credință și a evitării încetării activității acestora este necesară flexibilizarea regulilor în materia eșalonărilor la plată,
Luând în considerare că în situația neadoptării în regim de urgență a măsurii există riscul concedierii angajaților societăților care nu-și pot menține eșalonările la plată.
Având in vedere:
– întârzierile la validarea documentațiilor de atribuire pentru lucrări de până la 25 de zile lucrătoare, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic la nivel naţional sau local;
– importanţa deosebită a fondurilor structurale în ansamblul economiei naţionale, precum şi efectele negative asupra potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale generate de un nivel redus al absorbţiei fondurilor structurale;
– faptul că în prezent constatăm triplarea numărului de documentații de atribuire publicate în SICAP corelat cu numărul foarte mare de elemente de noutate introduse în aria de competență a verificatorilor ex ante și gradul redus de acceptanță din partea autorităților contractante a noilor elemente componente ale controlului, este necesară luarea unor măsuri de natură să eficientizeze fluxul operațional în procesul de achiziții publice;
– faptul că autoritățile contractante răspund exclusiv asupra deciziilor de oportunitate, iar în sistemul achizițiilor publice au fost introduse o serie de elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi cu situaţiile constatate din aplicarea practică a acestora;
– faptul că Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014 – 2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014, stabileşte condiţionalităţile orizontale ex ante care trebuie îndeplinite de Guvernul României în legătură cu utilizarea, în special prin efectuarea de achiziţii publice, a fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiară 2014 – 2020, fonduri structurale în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro;
– prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;
– faptul că absorbţia fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat reprezintă un interes public prioritar, dată fiind importanţa acestora în ansamblul economiei naţionale şi efectele absorbţiei fondurilor structurale asupra potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale;
– faptul că nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat, prin neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante prevăzute în cuprinsul său, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea Strategiei naţionale de achiziţii publice, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, poate conduce la afectarea finanţării din fonduri structurale în cadrul programelor europene finanţate din fonduri europene alocate în exerciţiul financiar 2014 – 2020 a unor proiecte de interes public şi la corecţii financiare, fiind astfel afectată în mod semnificativ îndeplinirea obiectivelor de absorbţie a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naţionale;
– faptul că toate aceste cerinţe necesită întărirea capacităţii instituţionale a organismelor menţionate.
Având în vedere că urmare a intrării în vigoare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, preţul de vanzare a gazelor naturale , atât pentru piaţa concurenţiala cât şi pentru piaţa reglementată se bazează pe cererea şi oferta pieţei și au fost instituite obligaţii pentru producătorii şi furnizorii de gaze naturale de a tranzacţiona în cadrul pieţelor centralizate din România a unui anumit procent din cantitatea de gaze naturale comercializate,
Luând în considerare evoluția prețului mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizata în perioada aprilie 2017 – august 2018,
Având în vedere situația de fapt și de drept se impune instituirea unor forme corespunzatoare de control al prețurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, pentru perioada 1.04.2018-28.02.2022,
Tinând cont că in situația neadoptării acestor măsuri există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera creşteri deosebit de importante ale preţului la consumatorii finali şi, pe de altă parte, vor afecta puternic situaţia financiară a furnizorilor şi capabilitatea lor de a asigura cantităţile de gaz necesare clienţilor lor, punând astfel în pericol continuitatea alimentarii cu gaze naturale.
Luând în prezent o mare parte din recolta foarte bună, în special la cereale și fructe a anului 2018 se găsește fie în depozite, în cantități mici și eterogenă calitativ fie încă neculeasă. în această situație valorificarea este aproape imposibilă pentru că producătorilor individuali le este dificil să formeze oferte competitive, să contacteze spații de depozitare corespunzătoare și să asigure o livrare ritmică rețelelor de comerț.
Având în vedere evoluția îngrijorătoare a unor fenomene negative pentru producția agricolă, în special Pesta Porcină Africană, dar și seceta preconizată au produs sau sunt pe cale să producă grave efecte economice negative,
Tinând cont de necesitatea adoptării de măsuri energice și urgente prin organizarea și susținerea în special economică a repopulării fermelor zootehnice afectate precum și de înființarea de culturi de primăvară cu soiuri specifice, rezistente la secetă și dăunători pentru a asigura o recoltă bună în anul agricol viitor, măsuri la care Societatea Națională „Casa de Comerț Agroalimentar UNIREA” poate contribui decisiv, evitând astfel riscul apariției de probleme imprevizibile asupra economiei în general și a securității alimentare în special.
Având în vedere că, pe parcursul procedurii prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, au intervenit modificări ale termenelor în vederea reglementării unor situaţii, precum cea în care contribuabilul nu anexează documentul doveditor al plăţii ori cea în care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa nu a fost înmatriculat, pentru a se asigura depunerea facilă a cererilor de restituire de către persoanele interesate,
Luând în considerare că termenele limită instituite pentru restituirea de către organele competente a sumelor cuvenite contribuabililor / plătitorilor nu pot fi respectate datorita volumului mare de cereri înregistrate,
Ținând cont că, prin neadoptarea unor măsuri urgente pentru deblocarea situaţiei, există riscul de creștere incontrolabilă a nemulțumirilor cetățenilor care au înregistrat la organele competente cereri de restituire, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017,
Având în vedere riscul afectării bugetelor organele fiscale competente care realizează operațiunile de restituire prin creșterea cuantumului dobânzilor calculate, și, implicit, afectarea colectării veniturilor bugetare, respectiv a execuției bugetare,
Având în vedere prevederile din Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, precum şi cu multiplele situaţii în care excesul de activităţi în care se poate utiliza munca zilieră a condus la utilizarea de forţă de muncă care nu beneficiază de asigurări sociale, fără a fi vorba de muncă necalificată cu caracter ocazional,
Tinând cont că este necesară limitarea imediată a posibilităților de utilizare abuzivă a muncii ziliere pentru evitarea consecințelor sociale grave generate de lipsirea cetățenilor de prestații de asigurări sociale.
Luând în considerare precaritatea sau lipsa unor sisteme informatice la nivelul polițiilor locale care să permită emiterea și transmiterea titlurilor de creanță electronice pentru amenzile contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice către Sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronice,
Tinând cont că neadoptarea măsurii în regim de urgență conduce la imposibilitatea aplicării prevederilor art. 1-17 din Legea nr. 203/20182018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale,
Având în vedere că potrivit Acordului între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ, până la data de 31 decembrie 2018 va fi adoptat un act normativ care să reglementeze aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de întrumare și control din învățământ,
Luând în considerare necesitatea respectării acestor angajamente asumate de Guvernul României,
Ținând cont de necesitatea asigurarii unei climat educational corect si sustenabil.
Având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populație care a utilizat această formă de finanțare, se impune instituirea unei taxe pe active financiare datorată de instituțiile bancare, diferențiată în funcție de depășirea unei anumite valori procentuale,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
CAPITOLUL I
Instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice
Art. 1 – (1) Se înființează Fondul de Dezvoltare si Investitii, denumit in continuare Fond, fara personalitate juridica gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, printr-un cont de disponibil. Sumele aflate in contul fondului au destinatie speciala si nu pot fi executate silit.
(2) Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare, după cum urmează:
1. Domeniul prioritar principal:
a) Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanență, spitale judetene, municipale si orasenesti;
b) Educație: școli, grădinițe, creșe, campusuri scolare;
c) Apă – canalizare, inclusiv tratarea si epurarea apelor uzate
d) Retea de energie electrica si retea de gaze, inclusiv extinderea acestora
e) Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale si locale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje
f) Salubrizare
2. Domeniul prioritar secundar:
a) Cultură: cămin cultural
b) Culte: reabilitare lăcaș de cult
c) Retea de iluminat public
d) Sport: construcție/modernizare baze sportive pentru sport de masă și performanță
e) Locuințe: locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe de serviciu pentru specialiști, reabilitarea clădirilor cu risc seismic
(3) Fondul se utilizează si pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităţilor, în domenii prioritare, după cum urmează:
a) Constructia/modernizarea infrastructurii didactice (amfiteatre, laboratoare, sali de sport)
b) Constructia/modernizarea infrastructurii de cercetare
c) Constructia/modernizarea infrastructurii unor spatii de cazare si masa pentru studenti
d) Constructia/modernizarea infrastructurii unor centre de conferinta, pentru diseminarea informatiilor stiintifice
(4) Finanțarea proiectelor se asigura sub formă de granturi, acordate din Fond.
(5) Plafoanele de contractare si tragerile anuale aferente granturilor acordate din Fond se aprobă anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar, potrivit prevederilor art.26 alin.(2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată.
Art. 2 – (1) Sursa de finanțare a Fondului o reprezinta imprumuturile in lei, acordate din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului in limita și intervalul prevăzute la alin.(2).
(2) Valoarea totala a împrumuturilor acordate Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză pe un interval de 20 ani este in limita sumei de 10.000 mil. Euro echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(3) Împrumuturile se acorda la solicitarea Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză prin hotărâre de Guvern emisa anual in limita plafoanelor aprobate potrivit art.1 alin.(5), pe o perioada de 5 ani cu tragere integrala si o dobanda de 1% pe an. Sumele ramase neutilizate din valoarea împrumutului acordat se restituie de Comisia Naționala de Strategie şi Prognoză in primele 30 de zile calendaristice ale anului următor acordării.
(4) Dobanda aferenta împrumuturilor acordate se calculeaza pe fiecare an calendaristic, la soldul împrumutului, incepand cu data tragerii, cu convenția număr de zile calendaristice/360. Dobanda astfel calculata se comunica Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză, care are obligatia de a o plati in 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
(5) Dobânda se asigura din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză si reprezinta venit al bugetului Trezoreriei Statului.
(6) Rambursarea imprumuturilor se efectueaza integral de Comisia Naționala de Strategie şi Prognoză la finele perioadei menționate la alin. (3), din sumele prevăzute cu aceasta destinație in bugetul Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză.
(7) Pentru neplata la termen a imprumutului se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare până la data stingerii obligaţiei. Dobânda astfel calculata reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.
Art. 3 – (1) Fondul poate angaja sume pentru finanțarea proiectelor de investitii ale beneficiarilor prevăzuți la art.1 alin (2) și (3), în limita plafoanelor de trageri, prevăzute la art. 1 alin.(5), disponibile la data solicitarii finantarii.
(2) Unitățile/subdiviziunile administrative-teritoriale pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de investiții ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin (2) , în următoarele condiții:
a) sa detină autorizația de construire necesară demarării execuției proiectului;
b) beneficiarii pot sa detina concomitent cel mult doua proiecte finantate din Fond, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2).
c) sa solicite finantare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai dupa finalizarea integrala a proiectelor din domeniul prioritar principal;
d) suma solicitată la finanțare să nu fie mai mare decat diferența dintre valoarea proiectului și excedentul bugetului local neutilizat la data solicitarii finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetului local nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanțare.
e) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerabursabile aprobată sau în curs de analiză
f) să nu existe finantare dubla concomitenta pentru aceleasi lucrari aferente proiectelelor de investitii solicitate a fi finantate din fond, provenite inclusiv din contracte de imprumut semnate cu institutii de credit sau institutii financiare interne sau internationale;
(3) Universitatile pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de investiții ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (3), în următoarele condiții:
a) sa detină autorizația de construire necesară demarării execuției proiectului;
b) beneficiarii sa detina concomitent cel mult doua proiecte finantate din Fond in acelasi timp, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai cu respectarea domeniilor prioritare stabilite conform art. 1 alin.(3) .
c) valoarea solicitată la finanțare să nu fie mai mare decat diferența dintre valoarea proiectului și excedentul neutilizat la data solicitarii finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetar nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanțare.
d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat sau alte bugete, aprobată sau în curs de analiză;
(4) Încadrarea în domeniile prioritare se stabilește de către Comisia Nationala de Strategie si Prognoza
(5) Investitiile finantate din Fond, pentru care exista finantare din fonduri externe nerambursabile, sunt evaluate de catre autoritatile de management care finanteaza domeniile respective din perspectiva respectarii conditiilor necesare rambursarii acestora din fonduri externe nerambursabile printr-o cerere de rambursare ulterioara. Autoritatile de management vor formula recomandari privind structura si implementarea proiectului astfel incat acesta sa fie eligibil la rambursare in cazul in care reglementarile permit acest lucru. Beneficiarii de fonduri din Grant au obligatia intreprinderii oricarei actiuni privind solicitarea rambursarii din fonduri externe nerambursabile, la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. In cazul refuzului beneficiarilor, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză recupereaza valoarea integrala a finantarii din grant prin intermediul organelor fiscale centrale, in conditiile Legii nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza actului administratic prin care se individualizeaza suma de recuperat intocmit de CNSP.
(6) Sumele rambursate sau recuperate in conditiile alin. (5) se fac venit integral la bugetul de stat.
Art. 4 – Categoriile de investiții eligibile a fi finanțate din Fond sunt investițiile noi și extinderea/finalizarea investițiilor existente, constand in constructii, modernizari si dotari.
Art. 5 – În vederea acordării granturilor din Fond, unitățile/subdiviziunile administrative-teritoriale, respectiv universitățile, depun o solicitare către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în care menționeaza următoarele:
a) denumirea proiectului și încadrarea acestuia în prevederile art. 1
b) valoarea estimata a investiției, cu eșalonarea pe ani a acesteia;
c) respectarea încadrarii în prevederile art. 3
d) mențiune cu privire la solicitarea avansului de 5% din valoarea finanțării, dar nu mai mult decât valoarea ce urmează a fi finanțată în anul în care se face solicitarea.
Art. 6 – (1) In termen de 10 zile lucratoare de la data semnarii contractului de finantare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză vireaza beneficiarului intr-un cont de disponibil cu destinatie speciala suma solicitata la art. 5 lit. d). In execuție, în termen de 3 zile de la încasare, beneficiarii transferă suma aflată în contul de disponibil în bugetul local sau în bugetele de venituri și cheltuieli ale universităților, după caz, în vederea utilizării acesteia. Avansul neutilizat pana la data de 31 decembrie a fiecarui an se restituie in contul Fondului, din care a fost virata.
(2) Beneficiarii pot solicita alocarea unei sume suplimentare, in limita a maxim 10 % din valoarea finantarii, numai dupa justificarea integrala a sumelor virate anterior, cu încadrare în limitele anuale aprobate in contractul de finantare, inclusiv pentru cazurile in care au restituit sumele neutilizate sau nu a fost solicitat avans in conditiile art. 5 lit. d).
(3) Sumele alocate in conditiile prezentului articol au destinatie speciala si nu pot fi supuse executarii silite.
Art. 7 – (1) Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligatia de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o suma reprezentand contributia proprie la proiect, calculată ca diferență între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art.63 alin. (4) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare și serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decat valoarea finanțată. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(2) Universitatile au obligatia de a restitui anual 2,5% din valoarea finantarii, pe o perioadă fixă de 20 de ani, reprezentand contributia proprie la proiect. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(3) Pentru neachitarea la termen a sumelor prevăzute la alin.(1) si (2), beneficiarii datorează dobanzi si penalități de întarziere la nivelul celor stabilite de Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare. Executarea silită a sumelor neachitate se efectuează de către organele fiscale centrale
(4) Diferenta rezultata dintre valoarea grantului si sumele achitate conform alin. (1), la finalul perioadei de 20 de ani, reprezinta cheltuiala definitivă a bugetului de stat, si nu se mai datoreaza de catre beneficiar.
Art. 8 – Beneficiarii vor folosi obligatoriu codul de program/proiect furnizat de fond pentru partea finanțată de către acesta.
Art. 9 – (1) Până la data de 30 iunie a fiecărui an, beneficiarii au obligatia să analizeze și să stabilească necesarul de credite bugetare destinate finanțării investiției în anul curent și să solicite Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză amendarea contractelor de grant în sensul modificării tragerilor din grant, în cazul în care exista modificari ale eșalonării anuale a investiției.
(2) În cazul în care beneficiarii nu respectă condiția prevăzută la alin.(1), iar suma utilizată este mai mica decât suma trasă, în anii următori finanțarea se asigură în limita fondurilor rămase disponibile, iar penalizarea care se percepe este de 2% din suma neutilizată.
(3) Beneficiarii au obligaţia calculării şi achitării, până la data de 31 martie a anului următor, a penalităţii prevăzute la alin. (2), care reprezintă venit la bugetul de stat.
Art. 10 – Beneficiarii nu pot contracta împrumuturi pe o perioadă fixă de 20 de ani sau pana cand valoarea contributiei virate in conditiile art. 7 este egala cu valoarea grantului primit, cu excepția împrumuturilor aferente implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene și refinanțarea împrumuturilor contractate anterior datei la care se semnează contractul de finanțare din Fond.
Art. 11 – În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se emit norme metodologice de aplicare a art. 1-10 aprobate prin ordin comun de către Ministerul Finanțelor Publice şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză și care vor cuprinde și stabilirea documentaţiei necesare pentru acordarea finanţării din Fond
Art. 12 – (1) Se înfiinţează Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, denumit în continuare “Programul stațiuni balneare”, finanțat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).
(2) Sumele aferente Programului stațiuni balneare se gestionează de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, se prevăd în bugetul CNSP la o poziție distinctă de cheltuieli se utilizează exclusiv pentru finanţarea proiectelor de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare sau balneoclimaterice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1016/2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, cu modificările şi actualizările ulteriorare.
(3) Beneficiarii Programului stațiuni balneare sunt unităţile administrativ teritoriale (UAT) şi societăţile, înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) CNSP răspunde de gestionarea Programului stațiuni balneare, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 13 – (1) Prin Programul stațiuni balneare se transferă fonduri publice beneficiarilor unităţi administrativ teritoriale pentru finanțarea următoarelor categorii cheltuieli:
a) reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport care să faciliteze accesul la staţiunea balneară, în condiţiile legii;
b) reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii stradale şi pietonale;
c) modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi publice din staţiunea balneară;
d) construcţia, extinderea şi reabilitarea capacităţilor de tratament balnear precum şi a capacităţilor turistice de alimentaţie publică şi cazare;
e) construcţia, extinderea şi reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive şi de agrement, în condiţiile legii;
f) achiziţia, în scopul dezvoltării activităţii turistice, de imobile care nu sunt utilizate sau care nu sunt în exploatarea cu profil de turism;
g) achiziţia de echipamente, mobilier şi aparatură medicală specifice tratamentelor balneare;
h) achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabile exclusiv în scopuri turistice;
i) realizarea de centre de informare turistică şi dotarea acestora;
j) alte obiective de investiţii care asigură dezvoltarea staţiunilor balneare respective;
k) cheltuieli privind pregătirea profesională a persoanelor cu calificări în domeniul HORECA şi a persoanelor cu pregătire medical-sanitară, precum şi cheltuieli pentru locurile de muncă nou create pentru personalul cu pregătire medical-sanitară;
(2) Documentaţia necesară pentru acordarea finanţării se stabillește prin ordin al preşedintelui CNSP, care se va publica în Monitorul Oficial şi pe site-ul instituţiei.
(3) Acordarea finanțări se realizează în baza unui acord de finanțare încheiat între CNSP și beneficiar.
Art. 14 – (1) Prin Programul stațiuni balneare se alocă fonduri publice beneficiarilor societăţi comerciale, înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile:
a) construcţia, extinderea şi reabilitarea de capacităţi turistice de alimentaţie publică şi cazare, precum şi a capacităţilor de tratament balnear, pe care respectivele societăţi comerciale le deţin;
b) construcţia, extinderea şi reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive şi de agrement din staţiunile balneare, în condiţiile legii;
c) achiziţia de echipamente, mobilier şi aparatură medicală specifice tratamentelor balneare;
d) achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabile exclusiv în scopuri turistice;
e) realizarea de centre de informare turistică şi dotarea acestora;
f) alte obiective de investiţii prin care societăţile comerciale contribuie la dezvoltarea staţiunii balneare respective;
g) cheltuieli privind pregătirea profesională a persoanelor cu calificări în domeniul HORECA şi a persoanelor cu pregătire medical-sanitară, precum şi cheltuieli pentru locurile de muncă nou create pentru personalul cu pregătire medical-sanitară;
(2) Societăţile care vor beneficia de sprijin financiar prin Programul stațiuni balneare trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanţării investiţiei, fiind necesar ca acesta să nu fie în dificultate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Finanțarea din Programul stațiuni balneare se face în proporție de 50% din cheltuielile eligibile prevăzute la alin. (1) şi se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis, până la maxim 200.000 euro pentru cheltuielile ce vizează activități economice.
Art. 15 – (1) Profilul şi conţinutul activităţii în investiţiile efectuate de către beneficiarii Programului stațiuni balneare va fi menţinută cel puţin 10 ani de la accesarea sumelor din acest program; în caz contrar, beneficiarii vor rambursa integral sumele obţinute ca sprijin financiar potrivit legislatiei in domeniul ajutorului de stat.
(2) Lucrările de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a unităţilor turistice balneare respecta prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, al mediului şi al sănătăţii publice, precum şi al normelor de funcţionare în domeniul turistic balnear.
(3) Proiectele de investiţii efectuate în cadrul Programului stațiuni balneare trebuie să fie realizate în cel mult 12 luni de la încheierea acordului de finanţare.
(4) Beneficiarii Programului stațiuni balneare au obligaţia ca pe perioada derulării proiectului de investiții şi pe o perioadă de cel puţin 10 ani de funcţionare să afişeze la loc vizibil, la sediul obiectivului, participarea la acest program. Modul şi forma în care se va efectua afişarea va fi precizat în schema de ajutor de stat de minimis.
(5) Verificarea modului de utilizare a fondurilor publice se realizează de către Curtea de Conturi a României și/sau organele de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Art. 16 – (1) Unitățile administrativ teritoriale şi societăţile, pentru a beneficia de finanţări în cadrul Programului stațiuni balneare depun o cerere şi documentaţia de fundamentare la CNSP.
(2) Cererile se aproba, în funcţie de importanţa economică pentru activitatea de turism balnear, de către Consiliul de Programare Economică.
(3) După aprobarea cererilor de către Consiliul de Programare Economică CNSP încheie cu beneficiarii prevăzuți la art. 12 alin.(3) acorduri de finanțare în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinație Programului.
(4) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, CNSP stabileste prin ordin al preşedintelui CNSP, care se publica în Monitorul Oficial, lista documentelor de fundamentare necesare, formularul de cerere şi criteriile de eligibilitate aprobate de către CPE, în funcţie de importanţa economică a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare.
Art. 17 – Schema de ajutor de stat de minimis pentru beneficiarii Programului stațiuni balneare se va constitui şi operaţionaliza prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.
Art. 18 – (1) Se aprobă programul ”gROwth – investim în copii, investim în viitor”, denumit în continuare Programul, ca program guvernamental având ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea și dotarea de grădiniţe cu profil sportiv.
(2) Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat de către investitor pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv şi se repartizează astfel:
a) ajutor nerambursabil de pana la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv, plătit investitorului după terminarea lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Educaţiei Naţionale;
b) garanţie în nume şi cont stat de maxim 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile și comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare. Gararanţia se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii sau Fondului Roman de Contragarantare. În această categorie intră atât creditul punte acordat pentru finanţarea ajutorului nerambursabil, cât şi creditul de co-finanţare, acordat pentru finantarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul nerambursabil. Valoarea garanţiei se diminueaza corespunzător cu diminuarea creditului rezultat după plata ajutorului nerambursabil, care se va efectua, în contul investitorului deschis la finanţator.
c) o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finanţarea cheltuielilor eligibile defalcată în tranşe egale pe o perioadă de 7 ani de la încheierea acordului de finanţare;
d) pentru acelaşi beneficiar nu pot fi cumulate alocările prevăzute la litera a) cu cele prevăzute la litera c).
Art. 19 – (1) Beneficiarii sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale astfel cum sunt prevazute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) De asemenea, beneficiari ai Programului pot fi şi Comitetul Olimpic și Sportiv Român, asociaţiile şi fundaţiile, federaţiile sau cluburile sportive care iau iniţiativa construirii de grădiniţe cu profil sportiv.
(3) Dacă beneficiarii sunt societăţi, acestea trebuie să îndeplineasca cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie constituite în baza Legii societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau a Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;
b) să fi desfăşurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puţin unui an fiscal integral, să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanţare şi în anul fiscal anterior şi să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanţare.
(4) Beneficiarul trebuie să facă dovada deţinerii unui drept care confera dreptul de constuire potrivit legii asupra terenului pe care urmează să fie amplasată grădiniţa cu profil sportiv.
Art. 20 – (1) Pentru construcția clădirii, înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv, plafonul maxim al sprijinului din surse publice ce poate fi acordat unui beneficiar este de maxim 500.000 euro.
(2) Schema de ajutor de stat pentru beneficiarii acestui program se va constitui şi operaţionaliza prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.
Art. 21 – (1) Obiectivele de investiţii ce vor fi propuse ca proiecte trebuie să îndeplinească standarde minime de construcţie, capacitate, dotare generală şi sportivă, personal de specialitate şi de echipamente sportive, care vor fi detaliate în cadrul schemei de ajutor de stat.
(2) Clădirile în care se vor organiza grădiniţe cu profil sportiv pot fi clădiri noi sau clădiri existente care se vor moderniza şi amenaja cu schimbarea funcţiunii, cu condiţia ca în ultimii 5 ani să nu fi funcţionat o creşă şi/sau grădiniţă în clădirea respectivă.
(3) Activitatea în grădiniţele cu profil sportiv realizate în acest program va fi menţinută cel puţin 10 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare; în caz contrar, investitorul va rambursa suma obţinută ca ajutor de stat.
(4) Beneficiarilor le este interzis să închidă activitatea altor grădiniţe/creşe aflate în administrarea lor pe o perioadă de cel puţin 7 ani de la acordarea ajutorului de stat. În caz contrar, investitorul va rambursa suma obţinută ca ajutor de stat.
(5) Investiţia respecta prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, mediului şi sănătăţii publice şi al normelor de funcţionare pentru spaţii de învăţământîn cazul grădiniţelor cu profil sportiv.
Art. 22 – (1) Beneficiarii de susţinere financiară pentru construcţia de grădiniţe cu profil sportiv au obligaţia de a asigura locuri gratuite într-un procent de cel puţin 8% din numărul total de preşcolari înmatriculaţi, pe o perioadă de 4 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare.
(2) Beneficiarii de susţinere financiară pentru înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv au obligaţia de a asigura locuri gratuite într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de preşcolari înmatriculaţi, pe o perioadă de 4 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare.
(3) Criteriile sociale de gratuitate se vor detalia în cadrul schemei de ajutor de stat.
(4) Beneficiarii care nu respectă prevederile de la alin. (1) şi (2) plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul constatării încălcării obligaţiei, înmulţit cu numărul de locuri pentru care nu au acordat gratuitatea.
(5) Beneficiarii de susţinere financiară au obligaţia de a asigura pentru grădiniţele cu profil sportiv un program prelungit de activitate zilnică precum şi funcţionarea acestora pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţelor.
(6) Beneficiarii de susţinere financiară au obligaţia de a asigura accesul copiilor la un tarif accesibil, conform legislatiei in domeniul ajutorului de stat, corelat cu costul standard pentru fiecare preşcolar stabilit prin Hotărârea Guvernului nr.30/2018 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar;
(7) Susţinerea financiară prevăzută la art.18 se stabileste prin hotărâre de Guvern în cadrul schemei de ajutor de stat.
Art. 23 – Categoriile de cheltuieli eligibile, respectiv cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului şi cheltuielile pentru investiţia de bază vor fi precizate în cadrul schemei de ajutor de stat.
Art. 24 – Beneficiarii de susţinere financiară pentru construcţia de grădiniţe cu profil sportiv au obligaţia ca pe perioada derulării proiectului şi pe o perioadă de cel puţin 7 ani de funcţionare să afişeze la loc vizibil, la sediul obiectivului, participarea la acest program; modul în care se va efectua afişarea va fi precizat în normele de aplicare a art. 18 – 23, aprobate prin hotărâre de Guvern.
Art. 25 – (1) Ajutorul nerambursabil, plătit în conformitate cu schema de ajutor de stat constituită în baza prezentei ordonanţe de urgenţă, va fi suportat din bugetul de stat, respectiv din bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 4, alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Fondul Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanții în numele și în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite în cadrul Programului.
(3) Între Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, precum şi cu Fondul Român de Contragarantare se încheie câte o convenţie prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea Programului “gROwth – investim în copii, investim în viitor”.
Art. 26 – (1) Contractele prin care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare acordă garanţiile de stat constituie titluri executorii şi au valoare de înscrisuri autentice.
(2) Sursa de plată a garanţiilor acordate de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fondul Român de Contragarantare în numele şi contul statului pentru creditele acordate în cadrul Programului este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, titlul “Alte transferuri” cod 55, alin. “Sume rezultate din executarea garanţiilor acordate din bugetul de stat” cod 55.01.50.
(3) Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite băncilor sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală conform prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 27 – În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice va elabora normele cu privire la caracteristicile şi condiţiile de acordare a garanţiilor în cadrul programului ”gROwth – investim în copii, investim în viitor” la plafoanele de garantare şi la alocarea acestora, la comisionul de gestiune a garanţiei, la plata şi recuperarea garanţiei de stat, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL II
Măsuri fiscal-bugetare și prorogarea unor termene
Art. 28 – (1) În scopul stimulării îmbunătăţirii condiţiilor de habitat şi de alimentaţie în cadrul grădiniţelor cu profil sportiv, se acordă o alocaţie pe persoană, suportată de la bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, al cărei cuantum se va stabili prin hotărâre a Guvernului pe baza de costuri-standard.
(2) Grădiniţele cu profil sportiv care vor beneficia de acest sprijin se certifica de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
Art. 29 – (1) În anul 2018 sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între creditele bugetare aprobate și plățile efectuate, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice la capitolul 88.01 “Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior”, titlul 80 “Împrumuturi”, articolul 80.10 “Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior”, destinate pentru finanțarea unor cheltuieli aferente obligațiilor ce derivă din acorduri internaționale, ratificate prin legi, în vederea finanțării proiectelor bilaterale de colaborare și de investiții, se virează de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice într-un cont de disponibil deschis pe numele acestuia la Trezoreria Statului.
(2) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (1) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către ordonatorul principal de credite într-un cont de venituri ale bugetului de stat.
(3) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice ca, după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2019, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziție distinctă, precum și cheltuielile bugetului de stat și cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat al ordonatorului principal de credite la o poziție distinctă, cu sumele virate potrivit prevederilor alin. (2).
(4) Sumele suplimentate în bugetul ordonatorului principal de credite potrivit alin. (3) se utilizează cu aceeași destinație.
Art. 30 – Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2018 se realizează până la data 31 martie 2019.
Art. 31 – Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și începând cu 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.
Art. 32 – Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei.
Art. 33 – În anul 2019, indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,20.
Art. 34 – (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare, se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(3) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.
Art. 35 – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019 – 2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2019, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferente lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenit(ă).
(3) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea și acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2) numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Art. 36 – (1) În perioada 2019 – 2020, personalul din cadrul instituțiilor și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, beneficiază de vouchere de vacanță în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.94/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și de indemnizația de hrana prevăzuta la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În perioada 2019 – 2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
(3) În perioada 2019 – 2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în perioada 2019 – 2021 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii şi profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
Art. 37 – (1) În perioada 2019 – 2021, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2018.
(2) În perioada 2019 – 2021, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.
Art. 38 – În perioada 2019 – 2021, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Art. 39 – (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.
(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
Art. 40 – (1) În perioada 2019 – 2021 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 următoarele drepturi:
a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la art.1;
c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la art. 11;
d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare;
f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
h) cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, republicată;
i) indemnizația lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare;
j) cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
k) cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
l) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare
m) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art.7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
n) indemnizațiile și bursele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În perioada 2019 – 2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului–Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.
(3) În perioada 2019 – 2021, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018.
Art. 41 – (1) În perioada 2019 – 2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
Art. 42 -(1) Nerespectarea de catre ordonatorii de credite a prevederilor art. 34 alin. (3), art. 35 alin. (3), art. 36 alin. (2)-(4), art. 37 – 39 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei. Amenda se aplica persoanelor fizice care au indeplinit calitatea de ordonator de credit la data savarsirii faptei.
(2) Constatarea contravetiei prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunii se face de catre organele de inspectie economico financiara din cadrul Ministerului Finantelor Publice și Curtea de Conturi.
(3) Dispozitiile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legale care reglementeaza regimul juridic al contraventiilor.
Art. 43 – Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, distribuie și vireaza in conditiile legii, în termen de 60 zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în condițiile art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31.12.2018 și care la aceeași dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare.
Art. 44 – Prevederile art. 19 lit. b) și c) ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în perioada 2019 – 2021.
Art. 45 – Prevederile art. 10 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în anul 2019.
Art. 46 – (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019 – 2021.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2019 și perspectiva 2020 – 2022 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019 – 2021.
(3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2019 și perspectiva 2020 – 2022.
Art. 47 – (1) În anul 2019, prin derogare de la prevederile art.49 alin.(4) din Legea privind finanțele publice, nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanțelor publice poate aproba lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.
(2) În vederea mentinerii echilibrului bugetar, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanțelor publice poate aproba limite lunare pentru creditele de angajament, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora pot fi încheiate angajamente legale pe tot parcursul anului 2019 pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.
(3) Se autorizează ministrul finanţelor publice să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite stabilite potrivit alin. (1) și (2) în cazuri deosebite şi pe baza fundamentărilor justificate, precum și ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a fondurilor la dispoziţia Guvernului.
Art. 48 – (1) Ordonatorul principal de credite aprobă în bugetul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Direcției Generale Anticorupție, un depozit în lei sau în valută pentru acțiunile structurilor specializate privind pregătirea, organizarea, asigurarea suportului logistic și/sau punerii în executare a acțiunilor privind protecția martorilor, constatarea infracțiunilor flagrante, folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor, testarea integrității profesionale a personalului Ministerului Afacerilor Interne, precum și pentru acțiunile privind utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Codul de procedură penală sau de legile de organizare și funcționare a acestora.
(2) Depozitul prevăzut la alin. (1) se constituie la capitolul 61.01 ”Ordine publică și siguranță națională”, titlul 20 ”Bunuri și servicii”, alineatul 20.30.30 ”Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” și se stabilește în limita bugetului aprobat instituțiilor care fac parte structurile specializate, conform prevederilor legale.
(3) În contabilitatea generală, documentele privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor din depozitul prevăzut la alin. (1), aprobate de ordonatorul de credite sau persoana împuternicită conform prevederilor legale în vigoare, reprezintă document justificativ de trecere imediată pe cheltuieli.
(4) Modul de planificare, evidență, utilizare, justificare și control al depozitului prevăzut la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 49 – În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I – IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare.
Art. 50 – În perioada 2019 -2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 51 – Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.
Art. 52 – Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.
Art. 53 – (1) Începând cu 01.01.2019 organizatorii de jocuri de noroc prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a plăti o taxă anuală reprezentând 2% calculata la totalul taxelor de participare încasate în anul precedent.
(2) Organizatorii de joc prevăzuți la alin.(1), personal sau prin reprezentantul său autorizat definit potrivit OUG nr.77/2009, calculează, declară şi plătesc taxa la bugetul de stat până la data de 25 februarie inclusiv, a anului fiscal pentru care se datoreaza taxa anuala.
(3) Organizatorul de jocuri de noroc care se înființează în cursul anului are obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% calculata la totalul taxelor de participare încasate în luna precedentă. Taxa lunara se calculează, se declară şi se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.
(4) Modalitatea de calcul a taxei prevazuta la alin. (1) si (3) se stabileste prin ordin al presedintelui Oficiului National pentru Jocuri de Noroc. Modalitatea de declarare și plată a taxei prevăzută la alin.(1) și (3) se stabilește prin ordin al președintelui ANAF.
CAPITOLUL III
Modificarea și completarea unor acte normative
Art. 54 – Alineatul (1) al articolului 4 din Legea nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul conținut:
”(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează integral din venituri proprii.”
Art. 55 – După alineatul (4) al articolului 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul conținut:
”(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, beneficiază
a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;
b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranșă de ¼ din diferența dintre salariul de bază prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;
c) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.”
Art. 56 – Articolele 367-375 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Art. 57 – (1) Disponibilităţile Ministerului Sănătații provenite din încasarea veniturilor aferente contribuțiilor stabilite conform art. 367 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pana la data abrogarii acestuia, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Restituirile de sume aferente veniturilor încasate din contribuțiile stabilite conform art. 367 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de la bugetul de stat conform procedurii de restituire prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) Cheltuielile finanțate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, din contribuţiile constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, prevăzute de Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor finanța de la bugetul de stat, cel putin la nivelul platilor efectuate in anul 2018.
Art. 58 – (1) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatele (4) si (5) ale articolului 10 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(4) Se infiinteza pe langa ONJN o activitate finantata integral din venituri proprii in conformitate cu prevederile Legii nr 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru promovarea respectarii principiilor si masurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea regelmentate de prevederile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2013 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului National pentru Jocuri de Noroc si pentru modificarea si completarea OUG 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cu modificarile si completarile ulterioare. Veniturile proprii se constuituie din contributiile organizatorilor jocurilor de noroc licentiati, cu următoarele contribuţii anuale:
(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I – 5.000 euro anual;
(ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II – 1.000 euro anual;
(iii) jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 5.000 euro anual;
(iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi – 1.000 euro anual.
(5) Veniturile proprii prevăzute la alin. (4) au natura juridică unei creante bugetare și se execută conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificăruile si completarile ulterioare, pe baza notificării ONJN ce reprezintă titlu executoriu.”
2. Dupa alineatul (5) al articolului 10 se introduc șase noi alineate, alin. (5^1)-(5^6) cu urmatorul cuprins:
„(5^1)Veniturile activitatii proprii se utilizeaza pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc si vor fi alocate pentru activităţile şi programele de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc, realizarea promovării şi publicităţii responsabile, soluţionarea promptă şi eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc şi un jucător, sub condiţiile şi în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al preşedintelui O.N.J.N”
(5^2) Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în acelaşi capitol bugetar la care este încadrat şi ordonatorul de credite pe lângă care s-a înfiinţat.
(5^3) Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru această activitate se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul O.N.J.N., conform prevederilor legale în vigoare.
(5^4) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, conform prevederilor legale în vigoare.
(5^5) Execuţia de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.
(5^6) Raportarea execuţiei de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”
3. Alineatul (8) al articolului 10 se abrogă.
4. Alineatul (3) al articolului 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
”(3) Taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum şi celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă constituie venit la bugetul de stat.”
5.La articolul 14, alineatul (2), litera b), punctul (i), litera C se abroga.
6. La articolul 14, alineatul (2), litera b), punctul (iv), litera C se abrogă
7. La articolul 14, alineatul (2), litera b), punctul (v), litera D se abrogă
8. La pct. 1, capitolul II, litera G, punctul (i) din Anexa se modifica si va avea urmatorul cuprins:
”(i) slot machine clasa A: 3.600 euro”
9. Litera A) de la punctul 3 din Anexă se modifică și va avea următorul cuprins:
”A. Pentru videoloterie (VLT): 3% aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licenţiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, pentru luna anterioară.”
(2) Cheltuielile din bugetele Ministerului Culturii și Identității Naționale, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Tineterului și Sportului și Ministerului Sănătații finanțate până la data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare, se vor finanța de la bugetul de stat, cel putin la nivelul platilor efectuate in anul 2018.
Art. 59 – Disponibilităţile Ministerului Tineretului și Sportului provenite din încasarea veniturilor aferente cotei de 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Art. 60 – (1) Articolul 37 din Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 24 decembrie 2015, se abrogă.
(2) Litera c) a alineatului (1) al articolului 70 din Legea nr. 69/2000 educaţiei fizice şi sportului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Art. 61 – Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. La articolul 22, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
”(1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022 pentru clientii casnici furnizarea de energie electrica se realizeaza in conditii reglementate, de către ANRE.”
2. Litera d) de la alineatul (2) al articolului 22 se modifica și va avea următorul cuprins:
”d) sa aprobe si sa publice tarifele aplicate de furnizorii de ultima instanta clientilor casnici pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022.
3. La articolul 28 dupa litera b) se introduce o nouă literă, lit. b^1, cu următoprul cuprins:
”b^1) Sa livreze furnizorilor de ultima instanta, in perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrica necesara asigurarii consumului clientilor casnici pentru care aplica tarife reglementate, in conformitate cu reglementarile elaborate de ANRE”.
4. La articolul 28, litera c) se modifica și va avea următorul cuprins:
”c) sa oferteze public si nediscriminatoriu pe piata concurentiala intreaga energie electrica ramasa disponibila dupa indeplinirea obligatiei prevazute la lit. b^1.”
5. La articolul 55, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins:
”Furnizorii de ultima instanta sunt obligati sa asigure furnizarea de energie electrica, in conditii de calitate si la preturi rezonabile, transparente, usor comparabile si nediscriminatorii conform reglementarilor ANRE, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1) si (1^1), urmatoarelor categorii de clienti:
- clientii finali care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu si-au exercitat dreptul la eligibilitate:
- clientii casnici si clientii noncasnici cu numar mediu scriptic de salariati mai mic de 50 si o cifra de afaceri anuala sau o valoare totala a activelor din bilantul contabil anual care nu depaseste 10 milioane de euro”
6. Alineatul (3) al articolului 63 se abrogă.
7. Litera c) a alineatului (1) al articolului 75 se modifica și va avea următorul cuprins:
”c) tarife/preturi reglementate pentru furnizarea de energie electrica clientilor prevazuti la art. 55 alin. (1) cu respectarea prevederilor art. 22, pâna la eliminarea acestora.”
8. La articolul 76, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (4) și (5), cu următorul cuprins:
”(4) Preturile de vanzare ale producatorilor pentru clientii casnici se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE la începutul fiecărui an.
(5) Diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE”
9. La articolul 93, dupa punctul 47, se introduce un nou punct , respectiv punctul 48 cu urmatorul cuprins:
” nerespectarea prevederilor litera (b1) şi litera (c) de la articolul 28.”
10. La articolul 93, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, respectiv alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
” (2^1) Contravenţia prevazuta la punctul 48, se sancţionează cu amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicarii sanctiunii contraventionale.”
11. Alineatul (7) al articolului 104 se modifica şi va avea următorul conţinut:
„(7) Dupa adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii, concesionarul solicită autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Acesta are obligaţia să asigure şi furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate, scop pentru care are obligaţia să deţină şi licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale; pentru operatorul economic care, potrivit prevederilor legale, are obligaţia de a realiza separarea legală a activităţilor de distribuţie şi furnizare, operatorul economic afiliat acestuia deţine licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale şi are obligaţia să asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate.”
12. Dupa alineatul (1) al articolului 124, se introduc trei noi alineate, alin. (1^1) – (1^3), cu următorul conţinut:
„(1^1) În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili. In aceasta perioada, producatorul are obligatia sa vanda cu prioritate catre furnizaori, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea intregului necesar de consum al clientilor casnici, din productia curenta si/sau din depozitele de inmagazinare.
(1^2) Producatorii, inclusiv filialele acestora si/sau afiliatii apartinand aceluiasi grup de interes economic care desfasoara atat activitati de extractie cat si activitati de vanzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul Romaniei nu vor mai incheia contracte de vanzare cu livrare pe teritoriul României, la preturi mai mari de 68 lei/MWh. Diferentele de costuri de achizitie din anii 2018 si 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preturile practicate, se vor recupera pana la data de 30.06.2022, conform reglementarilor ANRE;
(1^3) Pretul de achizitie plătit de furnizori pentru gazele din producția internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienților finali nu poate depăși valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător.”
13. După alineatul (7) al articolului 174, se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul conţinut:
„(7^1) Prin derogare de la alin. (7) clienţii casnici care şi-au exercitat dreptul de eligibilitate au dreptul să revină la furnizarea reglementată.
14. La articolul 181, dupa alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (9), cu următorul conţinut:
„(9) Prin derogare de la prevederile alin. (1) – (8), pentru perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, în conformitate cu reglementarile proprii ANRE va stabili o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată asigurării consumului clienţilor finali noncasnici.”
15. La articolul 194, dupa punctul 42, se introduce un nou punct , respectiv punctul 43 cu urmatorul cuprins:
” 43. nerespectarea prevederilor alineatelor (1^1) – (1^3) de la articolul 124.”
16. La articolul 195, după alineatul (41) se introduce un nou alineat, respectiv alineatul (42), cu urmatorul cuprins:
“(4^2) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenţia prevazuta la punctul 43, se sancţionează cu amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicarii sanctiunii contraventionale.”
Art. 62 – Articolul 12 din Legea 218 /2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susţinerea obiectivelor naţionale de politică agricolă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 20 februarie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul conținut:
” Art.12 – (1) Sumele alocate în baza prezentei legi, rămase neutilizate după finalizarea Programului SAPARD, precum și cele rezultate din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare se vor utiliza în continuare pentru acordarea de garanții beneficiarilor Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondului european pentru pescuit și Fondului european de garantare agricolă și pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa de Comerț Agroalimentar UNIREA” înființată prin Hotărârea Guvernului nr.933/2018 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale “Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA” – S.A cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.
(2) Sumele destinate majorării capitalului social al Societății Naționale „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”, conform prevederilor alineatului (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”
Art. 63 – (1) Alineatul (6) al articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
”(6) Restituirea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
a) pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada
1 ianuarie 2018 – 30 iunie 2019;
b) pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018 – 30 iunie 2019.”
Art. 64 – (1) Sumele rămase de restituit, reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 cu modificările și completările ulterioare, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019.
(2) Sumele rămase de restituit, reprezentând timbru de mediu pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019.
Art. 65 – Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 22 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi completează după cum urmează:
1. La Articolul 4 se introduc 3 noi alineate, respectiv alineatele (6), (7) şi (8),cu următorul cuprins:
“(6) O persoana nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepția zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.
(7) Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activitățile de tip zilier.
(8) Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare decât cea prevăzută la alin.(7), acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.”
2. Alineatul (1) de la Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:
a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;”
3. Preambulul alineatului (1) al articolului 14 se modifica dupa cum urmeaza:
„(1) Urmatoarele fapte savarsite de beneficiar si zilier constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:”
4. La alineatul (1) al articolului 14, după litera h) se introduce o nouă literă, respectiv litera i), cu următorul cuprins:
“i) nerespectarea de către zilier a prevederilor art.4, alin.(6) se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.”
5. Alineatul (3) al articolului 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”
Art. 66 – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- La articolul 60, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 5 cu următorul cuprins:
”5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru care sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) angajatorii desfășoară activităţii în sectorul construcții care cuprind:
i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – Secțiunea F –CONSTRUCȚII
ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
2312- Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331- Fabricarea plăcilor si dalelor din ceramic;
2332- Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argila arsă;
2361- Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362- Fabricarea produselor din ipsos pentru contrucții;
2363- Fabricarea betonului;
2364- Fabricarea mortarului;
2369- Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370- Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223- Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
1623- Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
2512- Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511- Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
0811- Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812- Extracția pietrișului și nisipului;
711- Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea;
c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar, inclusiv și sunt realizate în baza contractului individual de muncă;
d) scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.”
- La articolul 76 alineatul (3), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
„h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii.”
- La articolul 76 alineatul (3), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i) cu următorul cuprins:
„i) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. ”
- La articolul 105, alin. (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu soiuri de plante pentru producţia destinată furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit şi a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil .”
- La articolul 105, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) Metodologia de aplicare a prevederilor alin.(4) se stabileste prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.”
- La articolul 122 alineatul (4), literele a) și c) și alineatul (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(4) Nu se depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – cap. I, pentru următoarele categorii de venituri:
- venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepția celor care au completat și depus declarația prevăzută la art. 120 alin. (4);
(…)
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 84 alin. (8), precum și venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei și nu s-a optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activități independente;
(5) Declarația prevăzută la alin. (1) – (3) se completează și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform art.79 din Legea nr.207/2015, cu modificările și completările ulterioare.”
- La articolul 125, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) Asocierile, cu excepția celor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligația să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 februarie a anului următor, declarații anuale de venit, conform modelului stabilit prin ordin al președintelui A.N.A.F., care vor cuprinde și distribuția venitului net/pierderii aferent asociaților.”
- La articolul 133 alineatul (15), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu
următorul cuprins:
„c) bonificația prevăzută la lit. a) de care beneficiază persoanele fizice care obțin venituri anuale pentru care exista obligatia completarii si depunerii numai a declaratiei prevazute la art. 120 se acordă de către organul fiscal. ”
- La articolul 133 după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151), cu următorul cuprins:
„(151) Procedura de acordare a bonificației prevăzută la alin.(15) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.”
- După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 1381 care va avea următorul cuprins:
”ART. 1381
Prevederi speciale pentru domeniul construcțiilor
(1) În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit.a) se reduce cu cota de 3,75%.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuția la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuții în limita cotei prevăzute la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii, prevăzut la art. 147 alin. (17).”
- La articolul 139 alineatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r) cu următorul cuprins:
„r) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordată potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. ”
- Articolul 140 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora
(1) Pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia, pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă.
(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5, veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.”
- La articolul 142, litera r) se modifică și va avea următorul cuprins:
„r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;”
- La articolul 146, alineatele (5) și (51) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(5) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi de către instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d) – f) se realizează prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381, după caz, asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143 – 145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 şi 142.
(51) Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 1381, după caz, asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.”
- La articolul 146, după alineatul (54) se introduce un nou alineat, alineatul (55), cu următorul cuprins:
„(55) În situația în care, prin hotărâre a Guvernului se utilizează, în aceeași perioadă, mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor alin. (51) se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuția.”
- La articolul 154 alinatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r) cu următorul cuprins:
„r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.”
- La articolul 157 alineatul (1), după litera ș) se introduce o nouă literă, litera t) cu următorul cuprins:
„t) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.”
- La articolul 168, alineatul (51) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(51) Prevederile art. 146 alin. (51) – (55) se aplică în mod corespunzător.”
- La articolul 170 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
„e) venitul și/sau câștigul din investiții, stabilit conform art. 94 – 97. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele distribuite și încasate începând cu anul 2018;”
- Articolul 2203 se modifică și va avea următorul cuprins:
” Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă
(1) Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25%.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, cota contribuției asiguratorie pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5.”
- La articolul 2204 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l) cu următorul cuprins:
„l) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.”
- La articolul 2206, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
”(41) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat de la angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5, se distribuie integral la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.”
- La articolul 331, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(6) Prevederile alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j) și k) se aplică până la data de 30 iunie 2022 inclusiv.”
- La articolul 342, alineatele (5), (6) și (11) – (13) se abrogă.
- La articolul 343, alineatul (3) se abroga.
- La articolul 343, alineatul (5), se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.”
- La anexa nr. 1 de la titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, la numărul curent 6,
coloanele 4 – 8 se modifică și vor avea următorul cuprins:
|
Nr crt. |
Denumirea produsului sau a grupei de produse |
U.M. | Acciza (lei/U.M.) | |||||
| 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | |||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| „(…) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| Tutun prelucrat | |||||||
| 6 | Țigarete | 1.000 țigarete | 439,94 | 448,74 | 483,74* | 500,80 | 529,00 | 539,58 |
*Nivel aplicabil începând cu 1 ianuarie 2019
- La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3)
cu următorul cuprins:
„(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile
lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).”
Art. 67 – – (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 66 din prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția:
– pct. 23-27 care intră în vigoare la data de 01.01.2019;
– pct. 1, 2, 4, 5, 10, 12-16, 18, 20 și 22 care intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2019.
(2) Termenul de emitere a ordinului privind procedura prevăzută la art.133 alin.(151) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență, este de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentului act normativ.
Art. 68 – (1) Prin derogare de la prevederile art.224 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice care își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt asigurate în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.
(2) Persoanele fizice prevăzute la alin.(1) beneficiază în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru șomaj, conform legislației în vigoare, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuției asiguratorii pentru muncă prevăzută de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Perioadele lucrate în sectorul construcțiilor de către persoanele prevăzute la alin.(1) constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare.
Art. 69 – Alineatul (1) al articolului 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 239 din data de 19 martie 2018, se modifică va avea următorul cuprins:
”(1) Cheltuielile aferente pregătirii și desfășurării Sezonului în perioada 2018-2019 se suportă în limita fondurilor aprobate anual potrivit legii, prin bugetele Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Cultural Român și Ministerului Apărării Naționale.”
Art. 70 – Alineatele (2) si (3) ale articolului 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(2) Până la data de 31 iulie 2019, în paralel cu utilizarea sistemului național de raportare, entitățile publice au obligația de a întocmi și de a depune situațiile financiare și celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor din evidența contabilă, pe suport hârtie, în formatul și la termenele stabilite de normele contabile în vigoare și de a depune bugetele de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legislației în vigoare la unitățile Trezoreriei Statului, pe suport hârtie.
(3) Începând cu data de 1 august 2019, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hârtie către Ministerul Finanțelor Publice și unitățile subordonate.”
Art. 71 – După alineatul (1^) al articolului 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (1^3) , cu următorul cuprins:
“(1^3) Prin hotărâre a Guvernului se poate stabili salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anumite domenii de activitate. ”
Art. 72 – Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 62 se introduce un nou articol, articolul 621 , cu următorul cuprins:
”Articolul 621
Accesul organului fiscal central la informaţii privind combaterea spălării banilor
Entitățile raportoare care intră sub incidența legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului pun la dispoziția organului fiscal central, la cerere, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege, informații și documente privitoare la :
a) mecanismele și procedurile în baza cărora aplică măsurile de precauție privind clientela;
b) identificare clientului și a beneficiarului real;
c) evaluarea scopului și naturii dorite a relației de afaceri;
d) monitorizarea relației de afaceri;
e) evidențele tranzacțiilor.”
2. La alineatul (1) al articolul 194, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„e) să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii sau până la finalizarea eşalonării la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea la plată potrivit art. 195;”
3. Alineatele (1) – (3) ale articolului 195 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) Pe perioada de valabilitate a eşalonării, decizia de eşalonare la plată poate fi modificată la cererea debitorului prin includerea în eşalonare a următoarelor obligaţii fiscale cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal competent:
a) obligaţiile fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată, prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a) – c), lit. e) – i) şi lit. n);
b) obligațiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, prevăzute la art. 200 alin. (2), cu excepţia sumelor de natura celor prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. j).”
(2) Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracţie de an calendaristic. Pentru obligațiile fiscale pevăzute la art. 194 alin. (1) lit. h) şi i) şi alin. (11) debitorul poate depune cererea de modificare a deciziei de eșalonare la plată ori de câte ori este necesar. Printr-o cerere se poate solicita modificarea deciziei de eşalonare la plată prin includerea tuturor obligaţiilor fiscale ce reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată la data depunerii cererii.”
(3) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. a) – c), lit. e) – i) sau lit. n), după caz, ori până la împlinirea termenului prevăzut la art. 200 alin. (2) şi se soluţionează de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eşalonare la plată sau decizie de respingere, după caz.”
4. La articolul 195, după alineatului (81) se introduce un nou alineat, alineatul (82) cu următorul cuprins:
„(82) În cazul debitorilor pentru care s-a acordat eşalonare la plată potrivit prevederilor art. 186 alin. (4), la cererea acestora, penalităţile de întârziere rămase de plată din graficul de eşalonare se amână la plată în situaţia în care garanţiile constituite odată cu acordarea eşalonării sau ulterior acesteia acoperă cuantumul prevăzut la art. 193 alin. (13) sau art. 193 alin. (15), după caz.”
5. Alineatul (1) al articolului 200 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menţinerea unei eşalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condiţiilor prevăzute la art. 194 alin. (1), precum şi la alin. (2) al prezentului articol, cu excepţia cazului în care eșalonarea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiției prevăzută la art. 194 alin. (1) lit. k), de două ori într-un an calendaristic, sau fracție de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanţiei de către organul fiscal competent sau înainte de stingerea tuturor obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul eșalonării la plată, după caz. Cererea se soluţionează prin emiterea unei decizii de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu păstrarea perioadei de eşalonare deja aprobate.”
Art. 73 – Prevederile art. 72 pct. 2-5 se aplică și pentru eşalonările în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgență.
Art. 74 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 10 după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alin. (12) – (15), cu următorul cuprins:
„(12) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot aproba taxe pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, indiferent de modalitatea de gestiune stabilită.
(13) Taxele colectate la bugetele locale pentru serviciile comunitare de utilităţi publice stabilite potrivit alin. (12) colectate la bugetele locale de autorităţile administraţiei publice locale pot fi virate, în funcție de modalitatea de gestiune aleasă, în bugetele asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop plata serviciilor comunitare de utilități publice, în situația în care serviciile comunitare de utilităţi publice sunt asigurate prin intermediul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Diferențele dintre nivelul taxei colectate la bugetul local și cel al facturii emise de operator/operator regional/asociația de dezvoltare intercomunitară pot fi suportate din veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale, urmând a fi încasate ulterior de la beneficiarii serviciului.
(14) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară au calitatea de persoane impozabile din punct de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilități publice pentru unităţile administrativ-teritoriale membre, atunci când acționează conform art. 271 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
(15) Taxele pentru serviciile comunitare de utilităţi publice stabilite potrivit alin. (12) se recuperează de la beneficiari, iar, în caz de neplată, actul administrativ fiscal prin care au fost stabilite și comunicate taxele devine titlu executoriu la data scadenței.Prevederile referitoare la executarea silitădin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare se aplică în mod corespunzător.”
2. Alineatele (2) și (3) ale articolului 47 se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(2) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei următoarele fapte:
a) refuzul operatorului de a permite utilizatorilor accesul la dispozitivele de măsurare-înregistrare a consumurilor, când acestea sunt montate în instalaţia aflată în administrarea sa;
b) întârzierea nejustificată a operatorilor de a branşa/racorda noi utilizatori, precum şi impunerea unor soluţii de branşare/racordare inadecvate din punct de vedere tehnicoeconomic şi neconforme actelor normative în vigoare şi reglementărilor stabilite de autorităţile naţionale de reglementare competente;
c) sistarea nejustificată a serviciului sau refuzul de a realimenta utilizatorii după achitarea la zi a debitelor restante.
d) nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (2^1).
(3) Constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:
a) încălcarea de către operatori a prevederilor reglementărilor tehnice şi/sau comerciale, inclusiv a reglementărilor-cadru ale serviciilor de utilităţi publice stabilite de autorităţile de reglementare competente, precum şi nerespectarea condiţiilor asociate licenţelor;
b) refuzul operatorilor de a pune la dispoziţia autorităţilor de reglementare competente datele şi/sau informaţiile solicitate ori furnizarea incorectă şi incompletă de date şi/sau informaţii necesare desfăşurării activităţii acestora;
c) furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice în afara parametrilor tehnici şi/sau calitativi adoptaţi prin contractul de furnizare/prestare ori a celor stabiliţi prin normele tehnice şi/sau comerciale adoptate de autoritatea de reglementare competentă;
d) nerespectarea de către operatori a termenelor-limită stabilite pentru încheierea acţiunii de contorizare la branşamentele utilizatorilor;
e) nerespectarea de către unităţile administrativ-teritoriale sau de către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice a dispoziţiilor prezentei legi şi a celorlalte reglementări specifice serviciilor de utilităţi publice ori neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a măsurilor dispuse de autorităţile de reglementare competente.
f) nerespectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) şi (7).”
3. După alineatul (4) de la articolul 47 se introduce un nou alineat, respectiv alineatul (4^1) cu următorul cuprins:
“(4^1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru încălcarea repetată a faptelor prevăzute la alineat (3) şi (4) operatorii economici se sancţionează cu amendă în cuantum de 5% din cifra de afaceri.”
Art. 75 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor – cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor – cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1004 din 18 decembrie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 2 alineatul (1) se adaugă litera h), și va avea următorul cuprins:
„h) control ex-ante voluntar – control privind aspectele de calitate de regularitate, așa cum sunt definite de prezenta ordonanță, efectuat la solicitarea autorității contractante.”
2.Articolul 5 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se desfăşoară la solicitarea autorității contractante pe bază de liste de verificare şi vizează verificarea conformităţii cu dispoziţiile legale aplicabile din punct de vedere al regularităţii şi calităţii.”
3.Articolul 5 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Controlul ex ante prevăzut la alin. (1) se exercită de ANAP în mod selectiv, cu încadrarea în procentul prevăzut la art. 7 alin (3) din prezenta Ordonanță, pe baza unei metodologii de selecţie.”
4. La articolul 6 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Fac obiectul controlului ex ante toate procedurile de atribuire prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) pentru care autoritatea contractantă a formulat la momentul inițierii o solicitare de introducere în programul de verificare al ANAP. Prin excepție, procedurile de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c), alin.(5) lit. c) – d) și alin. (7) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d), g), h), i) și j) din Legea nr. 99/2016, cu modificările si completările ulterioare nu pot face obiectul controlului ex-ante.”
5. La articolul 7 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Metodologia de selecţie trebuie să asigure realizarea controlului prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. a) pentru un procent de 5% din totalul procedurilor de atribuire inițiate în conformitate cu prevederile legislației prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) de către autoritățile contractante într-un an calendaristic prin publicarea în SEAP a anunțului de participare/de participare simplificat/ de concurs/, aferente contractelor/acordurilor-cadru cu o valoare estimată mai mare decât pragul stabilit de această legislație pentru realizarea achiziției directe, cu accent pe acelea aferente contractelor ce se încadrează în categoriile cu riscul cel mai mare, aşa cum vor fi definite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, cu excepţia procedurilor de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016.
6. Articolul 7 alineatul (3^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(3^1) Modul în care se realizează aplicarea metodologiei de selecție și introducerea în programul de verificare al ANAP a procedurilor de atribuire a contractelor supuse controlului ex-ante, alături de țintele care trebuie atinse anual prin raportare la procentul prevăzut la alin. (3) se stabilesc prin ordin al președintelui ANAP.”
7. Articolul 8 se abrogă.
8. La articolul 9 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Autoritatea contractantă solicitantă a controlului ex ante va formula cererea de introducere a procedurii în programul de verificare ex-ante al ANAP odată cu încărcarea documentației de atribuire în SEAP/transmiterea notificării privind intenţia de a realiza o negociere fără publicare prealabilă și va fi înștiințată în termen de 2 zile lucrătoare de la acest moment cu privire la acceptarea sau nu a respectivei cereri.”
9. La articolul 9 alineatul (2) se abrogă.
10. Articolul 10 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Autoritatea contractantă solicitantă a acontrolului ex ante are obligaţia de a pune la dispoziţia ANAP următoarele informaţii şi/sau documente: (…)”
11. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Procesul de control ex ante voluntar este limitat la aspectele verificate şi constatate în baza listelor de verificare ale ANAP şi nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de aceasta în procesul de atribuire şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.”
12. Alineatele (1) si (2) ale articolului 16 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) În cazul în care autoritatea contractantă are obiecţii cu privire la abaterile de la aspectele de calitate, identificate de către ANAP ca urmare a activităţii de control ex ante voluntar al procesului de atribuire şi/sau a măsurilor dispuse de ANAP pentru remedierea respectivelor abateri, se poate demara procedura de conciliere.”
(2) Procedura de conciliere poate fi declanşată de autoritatea contractantă numai cu privire la aspectele de calitate prevăzute în avizul conform condiţionat emis de ANAP în legătură cu care autoritatea contractantă are obiecţii, nefiind aplicabilă rezultatelor verificărilor aspectelor de calitate care au fost acceptate de autoritatea contractantă în cadrul controlului ex ante voluntar şi rezultatelor verificărilor aspectelor de regularitate.”
Art. 76 – În termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice, elaborează normele metodologice de aplicare a art. 75, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 77 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) de la articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin intermediul unor proceduri de selecţie competitivă sau comparativă se realizează dupa cum urmeaza:
a) În cazul licenţelor pentru benzile de frecventa radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2x30MHz), 738-753 MHz (1x15MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2×35 MHz) se stabileste o valoarea minimală in cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.
b) În cazul licenţelor pentru benzile de frecventa radio 791-821 MHz/ 832-862 MHz (2×30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2×60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz) se stabileste o valoarea minimală in cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.”
2. Alineatul (2) al articolului 28 se abrogă.
3.Alineatul (6) de la articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(6) Prelungirea perioadei de valabilitate a licenţei de utilizare a frecvenţelor radio acordate prin procedură de selecţie este conditionata de plata catre bugetul de stat a unei taxe de licenta in cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.
4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu exceptia serviciilor postale si de curierat.”
5. La alineatul (1) de la art. 143, litera b) se modifică după cum urmează:
“b) prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele cu o cifră de afaceri de peste 3.000.000 lei, cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri, iar, în cazul unor încălcări repetate, cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri.”
6. La articolul 143 se introduce un nou alineat, respectiv alineatul (6) cu următorul cuprins:
“(6) În cazul utilizării de frecvenţe radio fără licenţă, sau după expirarea perioadei de valabilitate, se calculează penalităţi pentru fiecare zi de utilizare fără licenţă, începând cu ziua imediat următoare termenului de scandenţă, reprezentând 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice.”
Art. 78 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Nivelul tarifelor şi contribuţiilor prevăzute la alin.(2) se stabileşte anual prin ordin al preşedintelui ANRE, cu excepţia contribuţiei băneşti percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare, al gazelor naturale, în condiţiile legii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
2. După alineatul (3) al articolului 2, se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:
“(3^1) Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrica, al gazelor naturale, este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceștia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza “.
Art. 79 – După alineatul (17) al articolului 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (18), cu următorul cuprins:
”(18) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt exceptate de la prevederile alin. (16) și (17) în cazul neefectuarii până la finele anului a tragerilor notificate conform alin. (14) lit. b) pentru ca finanțatorii nu au disponibilizat sumele solicitate acestora de catre unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, conform cereilor de tragere catre finantarori si a extraselor de cont de la sfarsitul anului aferente finantarilor rambursabile.”
Art. 80 – Alineatul (1) al articolului 21 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Prevederile cap. I-IV se aplică, în sistem pilot, amenzilor contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, stabilite, in conditiile legii, de agenții constatatori ai Ministerul Afacerilor Interne”.
Art. 81 – Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. După litera h) a alineatului (1) al articolului 25 se introduce o nouă literă, lit. h^1), cu următorul cuprins:
”h^1) proiecte strategice de investiții în parteneriat public-privat aprobate prin hotărâre a Guvernului;”
2. La articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
”(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.
3. La articolul 32, după alineatul (5) se introduceun nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:
“(6) O persoană, participantă la un fond de pensii, poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, sa se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân in contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.”
4. La articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea expresă a acestora.”
5. La Articolul 60, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilor participanţilor, respectiv:
a) 5% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
b) 7% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro și 500 milioane euro;
c) 10% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro;”
6. La articolul 86, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (1) Comisionul de administrare se constituie prin:
a) deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiţia ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totala ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Națională de Pensii Publice;
b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.”
Art. 82 – Alineatele (23) și (24) ale articolului 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Art. 83 – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 18 mai 2018, se modifică si se completează după cum urmează:
1. Alineatul (3) ale articolului 13 se modifică și va avea următorul conținut:
“(3) În vederea constituirii şi utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăţilor către societatea de proiect ori partenerul privat conform prevederilor alin. (2) aferent derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern se înfiinţează, în cadrul bugetului de stat, la o pozitie distinctă, respectiv în bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, al cărei preşedinte are calitatea de ordonator terţiar de credite, Fondul de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat.
2. După alineatul (3) ale articolului 13 se introduc patru noi alineate, alin. (4) –(7), cu următorul cuprins:
”(4) Din Fondul de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat se repartizează sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat cu rol de partener public în contractul de parteneriat public-privat, pe bază de hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii finanţelor publice.
(5) Bugetele ordonatorilor principali de credite se suplimentează cu sumele aprobate potrivit alin. (4) și pot fi utilizate conform prevederilor alin. (2). Angajările, ordonanţările şi plăţile din aceste sume se fac în condiţiile prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în structura bugetului de stat şi ale bugetelor acestora. “
(7) Se autorizează ordonatorii principali de credite să modifice, după caz, în anexele la bugetele acestora, creditele de angajament și creditele bugetare suplimentate potrivit prevederilor alin.(5) și să le comunice Ministerului Finanțelor Publice în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării modificărilor prevăzute la alin.(6).”
Art. 84 – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
- Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 59 – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior, se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică.
(2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.”
2. Articolul 60 se modifică va avea următorul cuprins:
”Art. 60 – (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.
(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilită potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art.59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.
(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”
Art.85 – Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, se completează după cum urmează:
1. La articolul 42 se introduce un nou alineat, alin. (1^1) cu următorul cuprins:
” (1^1) Furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care încheie contracte de instalare, întreţinere, înlocuire a reţelelor de comunicaţii electronice şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăţi, fără existenţa dreptului de acces sau în lipsa autorizaţiei de construire se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporţional cu numărul de utilizatori deserviţi fără autorizaţie, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori.”
2. La articolul 43 se introduce un nou alineat, alin. (1^2) cu următorul cuprins:
“(1^2) Efectuarea de lucrări fără autorizaţie de construcţii se constată şi se sanţionează de personalul de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii.”
CAPITOLUL IV
Instituirea taxei pe activele instituțiilor bancare
Art. 86 – (1) Instituțiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situația în care media trimestrială ROBORdeterminată potrivit art. 87 alin. (2) depășește pragul de 2%, denumit în continuare prag de referință.
(2) Prin instituție bancară se înțelege instituţiile de credit, persoane juridice române, definite, astfel, potrivit legii de organizare și funcționare, si sucursalele din România ale institutiilor de credit ale persoanelor juridice străine.
Art. 87 – (1) Taxa pe active se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra activelor financiare ale contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
(2) Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.
(3) Cotele taxei pe active se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.
Art. 88 -(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 86 sunt obligaţi să calculeze, să declare și să plătească trimestrial taxa pe active, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), contribuabilii care încetează să existe într-un trimestru au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe active aferentă până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii, după caz.
(3) Modelul şi conţinutul declaraţiei taxei pe active se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(4) Cheltuiala cu această taxă este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Taxa pe active reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
Art. 89 – (1) Prevederile capitolului IV se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019.
(2) Prevederile art. 42 si art. 73 pct.3 intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 90 – Obligațiile prevazute la art. 60 alin. (1) din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat si completata prin prezenta ordonanta de urgență, se aplică după cum urmează:
a) 50 % din capitalul social minim se varsă până la data de 30 iunie 2019;
b) diferența de capital social minim se varsă până la data de 31 decembrie 2019.
Art. 91 – Aplicarea prevederilor Capitolului I, art. 66, art. 68, art.69 si art.81 se realizeaza cu respectarea prevederilor in domeniul ajutorului de stat.
Art. 92 – (1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta Oficiului National pentru Jocuri de Noroc notifica operatorii economici care au derulat activitate in perioada 2015-2018 si care datoreaza contributia prevazuta de lege pe aceasta perioada sa o achite in contul deschis la Trezoreria Statului indicat in notificare.
(2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate protrivit alin. (1).
Articolul 71 pct.1 din prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale la informaţii privind combaterea spălării banilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 342 din 16 decembrie 2016.