Bugetarii Nu Vor Mai Fi Platiti Pentru Munca Suplimentara Pana In 2021-OUG a “Lacomiei” Posibil Neconstitutionala

Bugetarii Nu Vor Mai Fi Platiti Pentru Munca Suplimentara Pana In 2021 – Ordonanta ce proroga termenul pentru plata orelor suplimentare in 2021, este cu un puternic iz neconstitutional.

Ordonanta de Urgenta denumita si eufemistic ordonanta pentru taxa pe lacomia bancilor, nu a adus doar modificari in sectorul bancar si financiar, dar a si prorogat anumite termen ce tin de munca suplimentara in sectorul bugetar, si astfel, ordonanta de urgenta 90 din 06 decembrie 2017 care implementa ca pentru anul 2018 NU se vor mai plati orele suplimentare, a fost prelungita pana in 2021 prin ordonanta de urgenta supranumita si ordonanta data pentru implementarea taxei pe lacomia bancilor.

Pe langa lupta nesfarsita cu sistemul bankstersk din Romania, au trecut aproape neobservate nici modificari ce au iz de neconstitutional.

Ma refer aici la faptul ca pana in 2021, sistemul bugetar este lipsit de orice fel de posibilitate de a fi platit pentru orele suplimentare pe care le presteaza iar pana in 2019 doar o parte din sistemul bugetar are aceasta facilitate.

Nu as fi sesizat acest lucru daca era vorba despre o lege trecuta prin Parlament si daca nu in 2017 s-ar fi instituit fix aceeasi masura de neplata pentru orele suplimentare si tot prin OUG.

Mai pe scurt, bugetarii(cu anumite exceptii) nu vor mai primi bani pentru orele suplimentare ci vor primi libere(lucru total in contradictie cu legea actuala si anume 153-din 2017.

Haideti sa vedem textul de lege si sa identificam posibilele prevederi neconstitutionale din textul de lege ce oprima de fapt plata orelor suplimentare din sectorul bugetar.

Astfel, ordonanta pentru implementarea taxei pe lacaomia bancilor sau textual privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, prevede printre altele si urmatorul text –

Art. 35 – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019 – 2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Vedeti textul integral al ordonantei si inclusiv modificarile aduse pe marginea taxarii bancilor, aici.

Ca orice lege cu o regula si zece exceptii, vom avea urmatoarele exceptii-

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2019, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferente lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenit(ă).

Adica acele categorii profesionale de mai sus, vor primi pentru 2019 sporurile necesare, insa PLAFONATE la luna iunie 2017.

Ce spune legea cadru 153/2017 cu privire la munca suplimentara ? Vor mai putea fi Platiti Pentru Munca Suplimentara bugetarii?

Sporul pentru munca suplimentară(1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

(2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

(4) Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii.

(5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice ori persoanelor angajate cu timp parțial.

Cine va putea sesiza CCR cu privire la faptul ca nu vor putea fi Platiti Pentru Munca Suplimentara?

In principal toate categoriile de bugetari, fiindca daca analizam textul de lege, chiar si cei care vor primi acesti bani pentru orele suplimentare in 2019, nu le vor mai primi in 2020 si 2021, astfel oricare parte afectata de o asemenea masura, va putea sa solicite in primul rand angajatorului plata de sume compensatorii pentru orele de munca iar ulterior cand refuzul va fi motivat pe ordonanta de urgenta, orice bugetar va putea sa se adreseze instantei de judecata cu solicitarea de plata a sumelor suplimentare si ulterior ar putea sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a textului de lege.

Ce ar trebui sa invoce bugetarii care vor sa isi primeasca drepturile salariale suplimentare pentru orele de munca aferente?

Opinam ca OUG prezinta URGENTA si nu doar o singura data CCR a declarat ca neconstitutionale, anumite masuri cu impact pe sistemul bugetar si in principal pe buna starea lui care pe mai departe teoretic ar trebui sa se rasfranga asupra serviciilor pe care noi le primim de la stat si a spus ca nu poti alege sinedie un sistem tip OUG pentru a bloca efectul legii care da acest drept de plata a orelor suplimentare.Unde mai punem ca exista si discriminarea intre categoriile de bugetari, cei care primesc si cei care nu primesc bani pentru orele suplimentare dar si ultimul fapt, ca daca un OUG tinde catre un efect permanent, legea initiala este lipsita de efecte printr-un mecanism ce ar trebui sa rezolve o anumita situatie in mod temporar.

Opinez ca la CCR ordonanta lacomiei nu va trece examenul cu Constitutia in fata cel putin pe partea de prorogare pana in 2021 a blocarii sumelor compensatorii pentru orele suplimentare.

• Certificatul De Mostenitor European – Moșteniri Internaționale: Consiliere In Cazuri De Moșteniri Ce Implică Jurisdicții Multiple
• Avocat Litigii Imobiliare

De asemeneam predictibilitatea legislativa este un criteriu absolut intr-o societate democrata ori daca venim si modificam periodic si fara o proiectie clara in timp, legislatii functionale, riscam sa avem parte de un sistem legislativ condus nu catre Parlament ci de catre Guvern desi este prerogativa esentiala intr-un stat democrat, ca Parlamentul sa legifereze iar Guvernul doar pe cale de exceptie si URGENTA.

Codul muncii calcat in picioare- vedeti prevederile generale – Platiti Pentru Munca Suplimentara? nu dupa ordonanta de urgenta.

Potrivit Codului muncii, activitatea suplimentară este cea făcută peste durata normală a timpului de muncă săptămânal și trebuie răsplătită în consecință. Astfel că, durata maximă a timpului de lucru este 48 de ore pe săptămână, iar asta include orele suplimentare.

În mod excepțional, se poate lucra și peste aceste 48 de ore, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de patru luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână. Pentru că există locuri de muncă unde e necesar să se lucreze peste norma de opt ore pe zi, însă trebuie respectată durata maximă legală.

„Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident”, este prevăzut în Codul muncii

Desigur CCR va putea fi sesizat de catre orice bugetar nemultumit de efectul ordonantei de urgenta si probabil ca vor fi multe categorii bugetare care vor fi interesate de asta iar Platiti Pentru Munca Suplimentara sa isi poata alege singuri plata sau zilele libere.

Av.Drd. Cuculis

Aveti nevoie de consultanta juridica specializata pe problema dvs. particulara? Click aici.