Ghid De Dare In Plata Dupa Decizia CCR 623 Cu Privire La Impreviziune In 2017 – Ce S-a Schimbat Si Cum Aplicam Impreviziunea – Avocat Cuculis

Decizia Ccr Nr. 623 din 2016 Cu Privire La Procedura De Dare In Plata Si Dovedirea Impreviziunii Sau Supra-Dezechilibrului Contractual Intervenit Intre Parti In Defavoarea Debitorului – Avocat Cuculis

De precizat inainte de a trece la analiza deciziei si explicarea pasilor de urmat, puteti vedea intreaga decizie a CCR – Aici – 

Din decizia CCR Trebuie sa retinem urmatoarele –

a) Darea in plata poate fi facuta cu succes daca dovedim ca a intervenit o situatie prin care contractul a devenit mult prea impovarator pentru debitor(cei cu credite in chf fac dovada, lesne)

b) Darea in plata se aplica si celor care au imobilele deja vandute

c) Impreviziunea poate fi dovedinta prin – pierderea locului de munca, scaderea valorii imobilului, diminuarea venitului, pierderea capacitatii de munca, cresterea cursului vautar, distrugerea imobilului sau orice alta schimbare de natura sa schimbe bunul mers al contractului.

Noua decizie a CCR, motivata, nu vine ca o surpiza ci vine ca un ajutor pentru debocarea celor 5000 de procese deschise la nivel de tara, acolo unde judecatorii nationali, au suspendat facultativ toate litigiile, pentru a astepta dezlegarea data de catre judeatorii constitutionali si pentru a vedea daca vor trebui sa le ceara celor care vor sa dea in plata, sa faca dovada dezechilibrului contractual , sau mai pe scurt, a impreviziunii!

Ghidul de dare in plata dupa recenta motivare a deciziei CCR, se schimba ca si punct de plecare, in sensul ca vom fi nevoiti sa prezentam mai multe dovezi pentru a ne asigura ca vom avea o procedura a darii in plata, finalizata cu succes!

ATENTIE – Bancile, recuperatorii de creante, Ifn-urile si in principal creditorii, atata vreme cat accepta Notificarea de dare in plata, nu mai este necesara dovedirea impreviziunii.Impreviziunea o dovedim in instanta si NU creditorilor, fiindca ei stiu foarte bine situatia, iar daca refuza sa primeasca in plata imobilele, sau sa stearga datoria reziduala, atunci, in fata instantei, in baza contestatiei formulate, la notificarea de dare in plata, venim cu dovezile necesare!

Primul pas: Redactarea notificarii de dare in plata sau de stingere a datoriei

Alegem profesionistul care ne va redacta notificarea!

Insa, asa cum am precizat mai sus, in acest moment fie care dorim darea in plata a imobilului fie ca dorim stingerea datoriei reziduale, nu suntem obligati sa punem in dovedire, alaturi de notificare ale acte doveditoare, atata vreme cat banca, ifn-ul, sau recuperatorul de creante, cunoaste situatia fiecarui dosar de creditare, cesiune, avut in administrare.

Pasul doi –  Creditorul poate accepta darea in plata sau stergerea datoriei sau poate contesta notificarea in instanta –

Asteptam reactia creditorului , avand cele doua variante – acceptul sau contestatia trimisa direct in instata! Daca totusi creditorul accepta, atunci nu mai avem de facut dovada impreviziunii!

Pasul trei – In ipoteza contestatiei la notificare trebuie sa pregatim dosarul si probatoriul pentru a dovedi instantei de judecata, ca supra dezechilibrul a intervenit si suntem in situatia unei impreviziuni –

Mentiune : Impreviziunea va trebui dovedita atata pentru contractele semnate inainte de 2011 cat si dupa 2011!

Ce este in esenta impreviziunea?

Astfel, daca “executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei“, instanta poate sa dispuna fie adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor, fie incetarea relatiilor contractuale, la momentul si in conditiile pe care le stabileste.

Cum facem dovada impreviziunii?

Din punctul acesta de vedere, debitorii in Franci Elvetieni sunt pentru prima data pusi intro situatie relativ mai simpla, avand in vedere pe de-o parte devalorizarea imobilelor cumparate dar cel mai important, crestrea violenta a cursului de schimb valutar.

Desi considerata prin deciza CCR, ca neconstitutionala, sintagma “si prin devalorizarea imobilelor”, aceeasi decizie nu interzice judecatorilor ce vor avea sarcina sa constate impreviziunea, sa analizeze daca si prin aceasta devalorizare impreviziunea poate si trebuie  aplicata!

Astfel, este de observat ca inclusiv CCR aprecieaza in intreaga motivare ca scopul legii in cele din urma este acela de echilibrare a riscurilor contractuale,potrivit Expunerii de motive a legii, adoptarea acesteia a fost determinată de ideea de echitate și împărțirea riscurilor contractuale în executarea contractului de credit.

Ce a precizat Curtea cu privire la apllicarea teoriei impreviziunii in raport de contractele incheiate sub impreriul vechiuli cod civil?

Curtea reţine că sub imperiul Codului civil din 1864, atât doctrina, cât şi practica au recunoscut posibilitatea aplicării teoriei impreviziunii în cazul în care un eveniment excepţional şi exterior voinţei părţilor ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de acestea la data încheierii contractului, ar face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. 

Cand aprecieaza CCR ca intervine impreviziunea?

În esenţă, impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepţional şi exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privinţa amplorii şi efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiilor prevăzute de acesta.

Curtea reţine că determinarea împrejurărilor care justifică aplicarea impreviziunii, concept derivând din buna credinţă care trebuie să caracterizeze executarea contractului, trebuie realizată ţinându-se cont de ideea de risc al contractului. Acesta trebuie analizat dintr-un punct de vedere bivalent atunci când acesta se materializează; astfel, contractul în sine presupune un risc inerent asumat în mod voluntar de cele două părţi ale contractului, în baza autonomiei lor de voinţă, principiu care caracterizează materia încheierii contractului, şi unul supra-adăugat care nu a putut face obiectul in concreto a unei previzionări de către niciuna dintre acestea, risc care trece dincolo de puterea de prevedere a cocontractanţilor şi care ţine de intervenirea unor elemente ce nu puteau fi avute în vedere la momentul a quo.

Curtea vorbeste despre RISCUL SUPRA ADAUGAT – 

Impreviziunea vizează numai riscul supra-adăugat şi, în condiţiile intervenirii acestuia, este menită să reamenajeze prestaţiile la care părţile s-au obligat în condiţiile noii realităţi economice/juridice. Ea nu are drept scop revenirea la prestaţiile de la momentul a quo al încheierii contractului de credit sau la riscul acceptat de către părţi la acelaşi moment, fiind, aşadar, străină acestora, dar oferă o bază legală pentru adaptarea sau încetarea contractului.

Curtea constitutionala propune ca varianta inaintea instantei de judecata, RENEGOCIEREA CONTRACTULUI, ceea ce deschide oportunitatea inserarii cu sanse mari de acceptare, a metodei de NEGOCIERE prin notificarea de dare in plata!

În consecinţă, Curtea reţine că revine, în primul rând, părţilor obligaţia de a renegocia contractul, iar, în al doilea rând, renegocierea trebuie să fie una efectivă prin raportare la noua realitate.

Concluzia Curtii Constitutionale – 

Darea in plata va putea fi facuta daca se dovedeste impreviziunea!

Cei cu imobile vandute deja au dreptul sa dea in plata si sa-si stearga datoriile reziduale – 

Instanţa judecătorească care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr.77/2016 (predarea imobilului şi ştergerea datoriilor principale şi accesorii). Cu alte cuvinte, în lipsa acordului părţilor şi în temeiul art.969 şi art.970 din Codul civil din 1864, respectiv al Legii nr.77/2016, instanţa judecătorească va pronunţa o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa

Totul va ramane in sarcina debitorului si a instantei de judecat, in sensul ca debitoru va trebui sa produca deovezile necesare pentru a lamuri pe judecatorul national, ca se afla intro stare de impreviziune si astfel sa dobandeasca drepturile consacrate de legea 77/2016 –

Aşadar, singura interpretare care se subsumează cadrului constituțional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanţa judecătorească, în lipsa acordului dintre părți, are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei 54 acesteia.

Astfel: Admite excepția de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe și constată că prevederile din art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

av. drd Cuculis

http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/formular-inscriere-pentru-darea-plata-scapa-de-datoriile-de-la-banca-avocat/