Ghid De Dare In Plata Dupa Decizia CCR 623 Cu Privire La Impreviziune In 2017 – Ce S-a Schimbat Si Cum Aplicam Impreviziunea – Avocat Cuculis

Decizia Ccr Nr. 623 din 2016 Cu Privire La Procedura De Dare In Plata Si Dovedirea Impreviziunii Sau Supra-Dezechilibrului Contractual Intervenit Intre Parti In Defavoarea Debitorului – Avocat Cuculis

De precizat inainte de a trece la analiza deciziei si explicarea pasilor de urmat, puteti vedea intreaga decizie a CCR – Aici –┬á

Din decizia CCR Trebuie sa retinem urmatoarele –

a) Darea in plata poate fi facuta cu succes daca dovedim ca a intervenit o situatie prin care contractul a devenit mult prea impovarator pentru debitor(cei cu credite in chf fac dovada, lesne)

b) Darea in plata se aplica si celor care au imobilele deja vandute

c) Impreviziunea poate fi dovedinta prin – pierderea locului de munca, scaderea valorii imobilului, diminuarea venitului, pierderea capacitatii de munca, cresterea cursului vautar, distrugerea imobilului sau orice alta schimbare de natura sa schimbe bunul mers al contractului.

Noua decizie a CCR, motivata, nu vine ca o surpiza ci vine ca un ajutor pentru debocarea celor 5000 de procese deschise la nivel de tara, acolo unde judecatorii nationali, au suspendat facultativ toate litigiile, pentru a astepta dezlegarea data de catre judeatorii constitutionali si pentru a vedea daca vor trebui sa le ceara celor care vor sa dea in plata, sa faca dovada dezechilibrului contractual , sau mai pe scurt, a impreviziunii!

Ghidul de dare in plata dupa recenta motivare a deciziei CCR, se schimba ca si punct de plecare, in sensul ca vom fi nevoiti sa prezentam mai multe dovezi pentru a ne asigura ca vom avea o procedura a darii in plata, finalizata cu succes!

ATENTIE – Bancile, recuperatorii de creante, Ifn-urile si in principal creditorii, atata vreme cat accepta Notificarea de dare in plata, nu mai este necesara dovedirea impreviziunii.Impreviziunea o dovedim in instanta si NU creditorilor, fiindca ei stiu foarte bine situatia, iar daca refuza sa primeasca in plata imobilele, sau sa stearga datoria reziduala, atunci, in fata instantei, in baza contestatiei formulate, la notificarea de dare in plata, venim cu dovezile necesare!

Primul pas: Redactarea notificarii de dare in plata sau de stingere a datoriei

Alegem profesionistul care ne va redacta notificarea!

Insa, asa cum am precizat mai sus, in acest moment fie care dorim darea in plata a imobilului fie ca dorim stingerea datoriei reziduale, nu suntem obligati sa punem in dovedire, alaturi de notificare ale acte doveditoare, atata vreme cat banca, ifn-ul, sau recuperatorul de creante, cunoaste situatia fiecarui dosar de creditare, cesiune, avut in administrare.

Pasul doi – ┬áCreditorul poate accepta darea in plata sau stergerea datoriei sau poate contesta notificarea in instanta –

Asteptam reactia creditorului , avand cele doua variante – acceptul sau contestatia trimisa direct in instata! Daca totusi creditorul accepta, atunci nu mai avem de facut dovada impreviziunii!

Pasul trei – In ipoteza contestatiei la notificare trebuie sa pregatim dosarul si probatoriul┬ápentru a dovedi instantei de judecata, ca supra dezechilibrul a intervenit si suntem in situatia unei impreviziuni –

Mentiune : Impreviziunea va trebui dovedita atata pentru contractele semnate inainte de 2011 cat si dupa 2011!

Ce este in esenta impreviziunea?

Astfel, daca “executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei“, instanta poate sa dispuna fie adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor, fie incetarea relatiilor contractuale, la momentul si in conditiile pe care le stabileste.

Cum facem dovada impreviziunii?

Din punctul acesta de vedere, debitorii in Franci Elvetieni sunt pentru prima data pusi intro situatie relativ mai simpla, avand in vedere pe de-o parte devalorizarea imobilelor cumparate dar cel mai important, crestrea violenta a cursului de schimb valutar.

Desi considerata prin deciza CCR, ca neconstitutionala, sintagma “si prin devalorizarea imobilelor”, aceeasi decizie nu interzice judecatorilor ce vor avea sarcina sa constate impreviziunea, sa analizeze daca si prin aceasta devalorizare impreviziunea poate si trebuie ┬áaplicata!

Astfel, este de observat ca inclusiv CCR aprecieaza in intreaga motivare ca scopul legii in cele din urma este acela de echilibrare a riscurilor contractuale,potrivit Expunerii de motive a legii, adoptarea acesteia a fost determinat─â de ideea de echitate ╚Öi ├«mp─âr╚Ťirea riscurilor contractuale ├«n executarea contractului de credit.

Ce a precizat Curtea cu privire la apllicarea teoriei impreviziunii in raport de contractele incheiate sub impreriul vechiuli cod civil?

Curtea re┼úine c─â sub imperiul Codului civil din 1864, at├ót doctrina, c├ót ┼či practica au recunoscut posibilitatea aplic─ârii teoriei impreviziunii ├«n cazul ├«n care un eveniment excep┼úional ┼či exterior voin┼úei p─âr┼úilor ce nu putea fi prev─âzut ├«n mod rezonabil de acestea la data ├«ncheierii contractului, ar face excesiv de oneroas─â executarea obliga┼úiei debitorului.┬á

Cand aprecieaza CCR ca intervine impreviziunea?

├Än esen┼ú─â, impreviziunea intervine c├ónd ├«n executarea contractului a survenit un eveniment excep┼úional ┼či exterior ce nu putea fi prev─âzut ├«n mod rezonabil la data ├«ncheierii contractului ├«n privin┼úa amplorii ┼či efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroas─â executarea obliga┼úiilor prev─âzute de acesta.

Curtea re┼úine c─â determinarea ├«mprejur─ârilor care justific─â aplicarea impreviziunii, concept deriv├ónd din buna credin┼ú─â care trebuie s─â caracterizeze executarea contractului, trebuie realizat─â ┼úin├óndu-se cont de ideea de risc al contractului. Acesta trebuie analizat dintr-un punct de vedere bivalent atunci c├ónd acesta se materializeaz─â; astfel, contractul ├«n sine presupune un risc inerent asumat ├«n mod voluntar de cele dou─â p─âr┼úi ale contractului, ├«n baza autonomiei lor de voin┼ú─â, principiu care caracterizeaz─â materia ├«ncheierii contractului, ┼či unul supra-ad─âugat care nu a putut face obiectul in concreto a unei previzion─âri de c─âtre niciuna dintre acestea, risc care trece dincolo de puterea de prevedere a cocontractan┼úilor ┼či care ┼úine de intervenirea unor elemente ce nu puteau fi avute ├«n vedere la momentul a quo.

Curtea vorbeste despre RISCUL SUPRA ADAUGAT –┬á

Impreviziunea vizeaz─â numai riscul supra-ad─âugat ┼či, ├«n condi┼úiile intervenirii acestuia, este menit─â s─â reamenajeze presta┼úiile la care p─âr┼úile s-au obligat ├«n condi┼úiile noii realit─â┼úi economice/juridice. Ea nu are drept scop revenirea la presta┼úiile de la momentul a quo al ├«ncheierii contractului de credit sau la riscul acceptat de c─âtre p─âr┼úi la acela┼či moment, fiind, a┼čadar, str─âin─â acestora, dar ofer─â o baz─â legal─â pentru adaptarea sau ├«ncetarea contractului.

Curtea constitutionala propune ca varianta inaintea instantei de judecata, RENEGOCIEREA CONTRACTULUI, ceea ce deschide oportunitatea inserarii cu sanse mari de acceptare, a metodei de NEGOCIERE prin notificarea de dare in plata!

În consecinţă, Curtea reţine că revine, în primul rând, părţilor obligaţia de a renegocia contractul, iar, în al doilea rând, renegocierea trebuie să fie una efectivă prin raportare la noua realitate.

Concluzia Curtii Constitutionale –┬á

Darea in plata va putea fi facuta daca se dovedeste impreviziunea!

Cei cu imobile vandute deja au dreptul sa dea in plata si sa-si stearga datoriile reziduale –┬á

Instan┼úa judec─âtoreasc─â care, ├«n condi┼úiile legii, este independent─â ├«n aprecierea sa, va putea face aplicarea impreviziunii p├ón─â la limita superioar─â impus─â de Legea nr.77/2016 (predarea imobilului ┼či ┼čtergerea datoriilor principale ┼či accesorii). Cu alte cuvinte, ├«n lipsa acordului p─âr┼úilor ┼či ├«n temeiul art.969 ┼či art.970 din Codul civil din 1864, respectiv al Legii nr.77/2016, instan┼úa judec─âtoreasc─â va pronun┼úa o hot─âr├óre prin care va dispune fie adaptarea contractului ├«n forma pe care o decide, fie ├«ncetarea sa

Totul va ramane in sarcina debitorului si a instantei de judecat, in sensul ca debitoru va trebui sa produca deovezile necesare pentru a lamuri pe judecatorul national, ca se afla intro stare de impreviziune si astfel sa dobandeasca drepturile consacrate de legea 77/2016 –

A┼čadar, singura interpretare care se subsumeaz─â cadrului constitu╚Ťional ├«n ipoteza unei reglement─âri generale a impreviziunii ├«n executarea contractelor de credit este cea potrivit c─âreia instan┼úa judec─âtoreasc─â, ├«n lipsa acordului dintre p─âr╚Ťi, are competen┼úa ┼či obliga┼úia s─â aplice impreviziunea ├«n cazul ├«n care constat─â c─â sunt ├«ndeplinite condi┼úiile existen┼úei 54 acesteia.

Astfel:┬áAdmite excep╚Ťia de neconstitu┼úionalitate ridicat─â de acelea┼či p─âr┼úi ├«n acelea┼či dosare ale acelora┼či instan┼úe ╚Öi constat─â c─â prevederile din art.11 teza ├«nt├ói raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 ┼či art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea ├«n plat─â a unor bunuri imobile ├«n vederea stingerii obliga┼úiilor asumate prin credite, sunt constitu╚Ťionale ├«n m─âsura ├«n care instan╚Ťa judec─âtoreasc─â verific─â condi┼úiile referitoare la existen┼úa impreviziunii.

av. drd Cuculis

http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/formular-inscriere-pentru-darea-plata-scapa-de-datoriile-de-la-banca-avocat/

10 comments to “Ghid De Dare In Plata Dupa Decizia CCR 623 Cu Privire La Impreviziune In 2017 – Ce S-a Schimbat Si Cum Aplicam Impreviziunea – Avocat Cuculis”
  1. 1n 2015 a fost imobilul vandut,am facut contestatie la executare, imobilul a fost vandut intre timp ,iar dupa un an a venit motivarea instantei , ca nu exista clauze abuzive,am pierdut si casa ce am avut o inainte de a lua credit de la otp si imobilul care l am lu at cu credit in franci…..si deaia zic ,ca se face justitie in unele judecatorii dupa ureche,stau in chirie….cu 2 copiii ..in fine…as dorii totusi sa stiu daca m ati putea ajuta cu darea in plata si daune morale.multumesc

  2. Am mare nevoie, va rog, sa stiu ce tip de imobile cu care s-a garantat un credit nu se incadreaza pentru a beneficia de legea 77 din 2016.Multumesc.

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume, email si telefon)

Adresa ta de email si telefonul nu vor fi publicate. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.