Ghidul Antreprenorului – Ce pot face societatile care sunt blocate partial sau integral de pandemia COVID-19 in activitatea lor?

Ghidul Antreprenorului in caz de criza pandemica – Desi s-au scurs doar 3 zile de la intrarea Romaniei in stare de urgenta, sunt deja multe societati (vom analiza nevoile micilor afaceri si microintreprinderilor: S.R.L.-uri, P.F.A.-uri, I.I.-uri s.a) care intra in impas financiar, fie din cauza masurilor adoptate de autoritati, dar mai ales din motive ce tin de parteneriatelor pe care acestea le au cu societati din tari europene unde lucrurile sunt cu mult mai grave deja.

Orice administrator al unei societati comerciale trebuie acum sa regandeasca posibilitatea reala de executare a obligatiilor deja asumate in fata persoanelor fizice si juridice (clienti, furnizori, banci, societati de leasing), in baza contractelor incheiate anterior declararii starii de urgenta.

Toate contractele incheiate de societatile comerciale contin negresit norme referitoare la forta majora, astfel ca, in momentul de fata, fiecare angajator trebuie sa ia decizii in vederea protejarii intereselor societatii sale, dar fara a afecta in mod ilegal drepturile angajatilor sai.

Ghidul Antreprenorului
Close up lawyer businessman working or reading lawbook in office workplace for consultant lawyer concept.

Pentru aceste motive se impune o analiza cu solutionarea unor intrebari esentiala:

1. Poate fi interpretata starea de urgenta nationala ca fiind un caz de forta majora aplicabil erga omnes?

Potrivit art. 1351 alin 2 Cod civil: “Forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil”.

Forta majora poate fi stabilita doar de instanta de judecata, astfel că, o anumita imprejurare trebuie sa determine imposibilitatea de executare a obligatiei, de la caz la caz, dar aplicabila pentru orice persoana care s-ar fi aflat intr-o situatie identica, iar nu doar pentru cel care invoca aparitia unei stari de forta majora.

De altfel, in analiza efectuata pentru pronuntarea unei hotarari judecatoresti, instanta a apreciat ca situatia de forta majora trebuie sa fie reprezentata de un eveniment, o imprejurare de fapt determinata si precis identificabila. Un context socio-economic general, ca cel determinat de declansarea unei crize economice, nu poate fi calificat drept o imprejurare de forta majora, in conditiile in care un astfel de context poate afecta in mod diferit participantii la viata economica, fie ei si din acelasi domeniu de activitate, raportat si la diligenta, prudenta de care dau dovada in desfasurarea propriei activitatea. Tot astfel, situatia prezenta nu poate fi calificata drept un eveniment de forta majora per se, fiind necesara dovedirea de catre contractantul aflat in impas atat a imposibilitatii obiective de executare a obligatiilor asumate, dar si legatura de cauzalitate dintre respectiva imposibilitatea si starea nationala de urgenta.

Cu toate acestea, de vreme ce statutul a intervenit asupra posibilitatii efective de obtinere a veniturilor realizate de catre o societate comerciala, prin decretarea starii de urgenta si instituirea de masuri exceptionale pentru prevenirea epidemiei cu visurul COVID-19, se poate concluziona ca exista o stare de forta majora ce consta intr-o actiune externa, imprevizibila si invincibila, cu posibilitate de a diminua puterea de plata a obligatiilor contractuale pe perioada in care acesta a fost afectat, mai ales ca situatia critica este una de notorietate mondiala, fiind catalogata de OMS drept pandemie.

2. Cum se aplica, practic, clauza de forta majora in contracte?

In considerarea aceste intrebari, urmeaza sa stabilim posibilitati efective de a invoca situatia de forta majora in contractele dintre societatile comerciale de pe teritoriul national, dar si in contractele dintre o societate comerciala romaneasca si una din afara tarii.

Pentru contractele cu societati straine, persoanele interesate pot uza de art. 28 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 335/2007 a Camerelor de Comert din Romania, respectiv, Camera Nationala (i.e. continuatoarea de drept a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei) indeplineste urmatoarele atributii principale: “(…) i) avizeaza, la cerere, pentru societatile romanesti, pe baza de documentatie, existenta cazurilor de forta majora si efectele acestora asupra executarii obligatiilor comerciale internationale”

Solicitantul care incearca sa isi intemeieze imposibilitatea de plata pe aceasta norma legislativa trebuie sa demonstreze ca nu poate indeplini contractul din cauza circumstantelor dincolo de controlul sau (generate de pandemie). De asemenea, acesta trebuie sa demonstreze ca nu a putut face facute demersuri rezonabile pentru a evita sau a atenua evenimentul sau consecintele acestuia.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei menționează că: “nici CCIR si nici Camerele judetene nu pot si nu au competenta de declara un eveniment ca fiind de forta majora sau de a interveni in vreun contract, ci doar aceea de a constata, in baza unei documentatii depuse exclusiv de solicitant, in baza unui tarif, existenta unei situatii de forta majora ca fapt exonerator de raspundere, din perspectiva efectelor acesteia invocate de catre solicitant, in ceea ce priveste ne-executarea obligatiilor contractuale.

Nu in ultimul rand, trebuie precizat si faptul ca potrivit jurisprudentei in materie, precum si din practica Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR, este la latitudinea partii care se considera prejudiciata sa ia sau nu in considerare motivele si dovezile (intre care si avizul de forta majora emis de CCIR) prezentate de partenerul contractual in culpa, pentru justificarea neindeplinirii obligatiilor, ultimul cuvant avandu-l, evident, instanta de judecata.”

 Documentele necesare emiterii Avizului de Forta Majora:

  • Cerere de eliberare a avizului de forta majora (formular);
  • Copie contract cu partenerul afectat de neîndeplinirea obligatilor contractuale, de catre solicitant, în care este prevazuta clauza de forta majora;
  • Documente/Adrese emise de autoritati locale sau nationale, din care sa reiasa producerea și înregistrarea situatiei/evenimentului de forta majora: Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Primarii, Administratie Nationala de Meteorologie etc (în functie de forta majora reclamata);
  • Alte Documente/Adrese care sa contina prezentarea situatiei de forta majora, intervalul de producere și efecte și legatura de cauzalitate dintre evenimentul invocat și imposibilitatea îndeplinirii obligatiilor contractuale asumate (dupa caz) ;
  • Planșe fotografice/înregistrari privind efectele situatiei/evenimentului;
  • Notificari adresate partenerului contractual în legatura cu aparitia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derularii operatiunilor contractuale.

Actualmente, prin Decretul nr. 195 din 16.03.2020 de declarare a stării de urgență la nivel național, Președintele a stabilit ca autoritatea competentă să emită certificatele de forță majoră de această dată să fie Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Așadar, daca sunteti in situatia premisa de imposibilitate fortuita de onorare a obligatiilor contractuale din cauza de forta majora, primul demers pe care este indicat sa il efectuati este sa depuneti documentatia necesara pentru obtinerea avizului CCIR, sa notificati partea co-contractanta si sa negociati posibilitatea si conditiile de continuare a contractului cu partenerul dvs. cu care ati incheiat contractul.

Daca nu este posibila incheierea unor noi acorduri, actualizate conditiilor prezente, singura solutie pe care o aveti o reprezinta formularea unei cereri de chemare in judecata, inclusiv printr-o procedura speciala, de urgenta (suspendare provizorie, ordonanta presedintiala, etc), care se judeca chiar si in perioada imediata, cand activitatea instantelor de judecata este restransa.

3. Care sunt efectele fortei majore in contracte?

Potrivit art. 1351 alin. (1) Cod civil, „Daca legea nu prevede altfel sau parţile nu convin contrariul, raspunderea este înlaturata atunci cand prejudiciul este cauzat de forţa majora sau de caz fortuit.”

Intervenirea unui eveniment de forta majora poate conduce la neexecutarea neculpabila a obligatiilor contractuale, de exemplu de plata a unor servicii, a unor furnizori, a ratelor in cazul unor contracte de credit, etc. sau de executare a unor servicii sau lucrari, iar partea care invoca clauza de forta majora cu succes poate suspenda, amana sau poate fi eliberata din îndatoririle sale contractuale, fara fi tinuta raspunzatoare.

Totodata, se poate stabili de comun acord sau prin intermediul instantelor de judecata, continuarea sau nu a raporturilor contractuale, in functie de obiectul contractului si durata situatie de forta majorii – a starii de urgenta.

Obiectivul principal al mediului comercial si economic va trebui sa fie intocmai diminuarea efectelor economice pe care pandemia COVID-19 deja le produce, astfel ca uzitarea clauzelor de forta majora ar trebui sa urmareasca mentinerea parteneriatelor sau ocolirea unor eventuale repercursiuni ireparabile asupra societatilor intrate in impas. Desigur, in acest sens trebuie ca fiecare participant la circuitul economic, atat privat cat si de stat, sa uzeze cu buna-credinta de aceasta situatie nemaintalnita in istoria recenta.

In cazul in care totusi sunteti nevoiti sa recurgeti la astfel de practici, este indicat sa detineti cunostinte ample de legislatie si jurisprudenta in materia contractuala sau sa apelati la specialisti pregatiti sa va apere interesele.

4. ce fac daca nu pot dovedi o situatie de forta majora, dar este posibila aparitia impreviziunii în contextul COVID-19?

Raportat la aparitia aceste stari de urgenta nationala, în contextul nefavorabil al pandemiei COVID-19, intalnim si spete unde executarea contractului devine excesiv de oneroasa din cauza  acestei împrejurari exceptionale, dar aceasta se deosebeste de ipoteza anterior analizata a fortei majore prin faptul ca, aparitia starii de urgenta nu determina o imposibilitate absoluta de executare a contractului.

In atare conditiile, trebuie sa analizam daca schimbarea împrejurărilor (i) a intervenit după încheierea contractului (îi) nu a fost și nu putea fi avută în vedere de către debitor la încheierea contractului în mod rezonabil (iii) debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor în mod direct sau indirect, urmand sa stabilim daca debitorul obligatiei poate incerca, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta sa negocieze adaptarea rezonabila si echitabila a contractului. Daca negocierea nu conduce la restabilirea prin acord a obligatiilor, debitorul se poate adresa instantei de judecata, care va putea obliga partile fie la adaptarea contractului pentru a echilibra obligatiile contractuale, fie la incetarea contractului la momentul si in conditiile pe care le stabileste.

Asadar, in situatia in care partea nu poate fi exonerata in intregime de raspundere prin invocarea unui caz de forta majora, impreviziunea devinde singurul instrument util pentru adaptarea contractului la noile circumstante economice.

Similar fortei majore, pentru stabilirea intervenirii situatiei de impreviziune, instanta trebuie sa analizeze situatia de fapt concreta pentru a hotari aplicabilitatea acestei derogari de la forta obligatorie a contractului dintre parti.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume si email)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.