Darea In Plata Si Repunerea Partilor In Situatia Anterioara Notificarii De Dare In Plata- Poate Fi Facuta De Mai Multe Ori Notificarea De Dare In Plata? -Avocat Cuculis
O intrebare ce apare tot mai des este, ce fac daca s-a admis contestatia bancii la darea in plata, si ce inseamna pana la urma, repunerea partilor in situatia anterioara?
Fara sa devin sensibil la acest subiect si sa tratez problematica dintr-o perspectiva absolut subiectiva, astfel dupa cum stiti sunt implicat in cateva sute de litgii pe darea in plata, voi incerca sa fac o analiza corecta si completa pe depunerea unor notificari de dare in plata, multiple si daca ele intra sub tutela puterii de lucru judecat sau nu!
Astfel, pot depune o a doua notificare de dare in plata daca s-a admis contestatia bancii?
Ce efecte ar putea sa aiba a doua notificare?
Se vor suspenda obligatiile contractuale si/sau executarea silita?
In primul rand trebuie analizat textul de lege si anume legea 77/2016 si anume, art. 5 alin. 1 –
Art. 5. –
(1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.
Astfel, avand in vedere textul legal observam ca leguitorul ne vorbeste de ” intentia debitorului de a transmite dreptul sau de proprietate“, astfel , decizia si anume instiintarea creditorului, in acceptiunea noastra nu poate fi considera ca fiind consumata de la prima notificare de dare in plata deci nu este susceptibila de a intra sub puterea de lucru judecat. De asemenea, daca privim catre decizia 623/2016 a CCR, analiza STARII DE IMPREVIZIUNE poate fi ceruta cu privire la X momente raportat la toata perioada de desfasurare a contractului.
Spre exemplu se poate solicita aplicarea impreviziunii cu privire la momentul semnarii contractului sau un an mai tarziu sa la ziua de fata, prin urmare, este exclusa puterea lucrului judecat, in esenta nefiind indeplinite elementele puterii de lucru judecat.
Astfel, raspunsul propus pentru aceasta intrebare este ca notificarea de dare in plata poate fi facuta de mai multe ori!
Prin urmare, urmarind acelasi curs logic al legii, daca legea permite o a doua notificare de dare in plata, asta presupune ca efectele sale sunt direct legate de legea 77/2017 si anume
Art. 6. – (1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari.
Astfel, vor opera aceleasi dispozitii legale de suspendare a oricaror obligatii fata de creditorul bancar.
Intrebarea mult mai importanta, ce cauta un raspuns, este referitoare la ce se intampla, daca in urma contestatiei la notificarea de dare in plata, aceasta contestatie este admisa?
Astfel, art. 7 litera 5
(5) În situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.
De esenta, este sa intelegem ce presupune repunerea partilor in situatia anterioara si daca nu cumva leguitorul in esenta a dorit si a urmarit, ca prin repunerea in situatia anterioara, sa dispuna reluarea normala a platilor sau a situatiei asa cum a fost ea lasata in urma cu perioada pe care s-a suspendat orice demers al creditorului.
Pe de-o parte aducem aminte si decizia data in interesu legii de catre ICCJ prin care s-a stabilit ca instantele de judecata investite cu solutionarea cererilor avand ca obiect rezolutiunea sau declararea nulitatii unor acte juridice constitutive sau translative de drepturi nu pot dispune, din oficiu, restabilirea situatiei anterioare/repunerea partilor in situatia anterioara, insa in virtutea rolului activ si cu respectarea principiului contradictorialitatii, pot pune in discutia partilor posibilitatea completarii cererilor prin formularea petitului avand acest obiect .
De asemenea principiul restiturii este consacrat de art. 1254 alin. (3) Noul Cod Civil, care prevede că „în cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639 – 1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu”, fiind aplicabil, pe temeiul art. 1325 noul Cod Civil, şi actelor juridice unilaterale lovite de nulitate.
Prin urmare la prima vedere s-ar concluziona ca partile trebuie sa restituie tot ce nu au platit, din urma si ca in esenta repunerea in situatia anterioara nu este nimic altceva decat o restituire totala a prestatiilor, insa daca analizam textele legale de mai sus observam ca textele legale vizeaza contatarea nulitatii sau anularea unor acte, ori notificarea de dare in plata nu este nici contract translativ de proprietate si nici un act ce poate fi supus anularii instantei, fiindca in esenta, instanta ce verifica legalitatea notificarii, verifica indeplinirea unor conditii.
Concluzionam astfel ca daca leguitorul a prevazut si posibilitatea suspendarii efectelor actelor prin aceasta notificare, nu este de natura, ca in cazul in care s-ar admite o contestatie la notificarea de dare in plata, partile sa fie obligate sa plateasca retroactiv, spre exemplu din luna mai 2016 pana in luna aprilie 2017 ci efectul ar fi de reluare a platilor exact de la momentul acestora sau a situatiei, exact asa cum a lasat-o notificarea de dare in plata.
De asemenea, este de esenta legii darii in plata, sa aducem aminte si faptul ca partile au posibilitatea sa ceara radierea datoriilor reziduale, acest aspect a fost consacract cu atat mai mult de catre decizia 623/2016 a CCR, fapt pentru care aceleasi reguli urmeaza sa fie respectate si in raport de solicitarea de radiere a datoriei reziduale.
av. Cuculis
avocat@indrumari-juridice.eu
cum pot pune in executare o hot.jud.definitiva si irevocabila asupra unei creante,daca debitorul si-a instrainat toate bunurile in timpul procesului?
De cate ori se poate face notificarea p2ntru darea în plata?
Am făcut odată si am pierdut procesul la o instanță superioară. A fost admisă contestația băncii.
Pot să mai depun o notificare?
Buna ziua, notificarea de dare in plata nu are un numar de dati in care poate fi depusa atat vreme cat aduceti argumente suplimentare.