Scoaterea Unei Uscătorii De bloc Din Părțile Indivize Comune Si Transformarea In Proprietate Exclusivă-Avocat Cuculis

Uscatoria Blocului-Poate Fi Intabulata Separat? Scoasa Din Partile Indivize Comune?-Avocat Cuculis

Prin sentința civilă nr. 247/27.02.2012, pronunțată de Judecătoria Dej, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta B.C., în contradictoriu cu pârâții CEC Dej, B.C.R., V.R. SA, Ministerul Finanțelor Publice – AFP Dej, B.G. Gherla, F.P., F.S.A., și în consecință:

S-a dispus rectificarea cotelor indivize comune înscrise în CF col Dej nr. 8006 privind imobilul cu nr.top.4264/S situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1, județ Cluj, potrivit documentației tehnice întocmită de ing B.V., ca urmare a încetării destinației de folosință comună a părții indivize comune reprezentată de uscătorie.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei B.C. asupra imobilului situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1, ap.31, județ Cluj, având nr. top. Nou 4264/S/XXXI cu ramura de folosință ”uscătorie” cu cota părți aferente părților indivize comune menționate în documentația tehnică întocmită de ing B.V., ca bun propriu în cota de 1/1 parte, cu titlu de cumpărare, dobândit în baza sentinței civile nr. 690/2009 împreună cu încheierea civilă din 28.02.2011 ale Judecătoriei Dej.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de judecată a avut în vedere următoarele considerente:

Potrivit documentației tehnice întocmită de ing B.V., s-a propus rectificarea cotelor indivize comune privind imobilul cu nr.top.4264/S situat în Dej str. F. nr.11 Bl.C1, județ Cluj, înscris în CF col Dej nr. 8006 ca urmare a încetării destinației de folosință comună a părții indivize comune reprezentată de uscătorie.

Pârâții de ord. 1-5 au fost împrocesuați pentru opozabilitatea hotărârii, întrucât sunt titulari ai unui drept de ipotecă.

Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, imobilul se poate modifica prin dezlipire, dacă se desparte o parte dintr-un imobil. Dezlipirea unei părți dintr-un imobil se face în lipsa unei convenții contrare, împreună cu sarcinile care grevează imobilul. Dacă imobilele sunt grevate cu sarcini reale operația de alipire, nu se poate face decât cu acordul titularilor acestor sarcini.

De asemenea potrivit art. 37 alin. (1) din acelasi act normativ, hotărârea prin care sa admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acțiunea nu va fi admisă.

În baza sentinței civile nr. 690/2009 împreună cu încheierea civilă din 28.02.2011, ambele pronunțate în dosarul nr. 992/219/2009 al Judecătoriei Dej, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate în cota de 1/1 parte, asupra imobilului ap. 31 cu nr. top. 4264/S/XXXI cu ramura de folosință ”uscătorie” prin încetarea destinației de folosință comună a uscătoriei.

Deoarece reclamanta doreste să-si înscrie în CF dreptul de proprietate astfel dobândit, instanța în temeiul art. 22, 33-37,42-45 din Legea nr. 7/1996, art. 658 din Noul cod civil, a admis acțiunea așa cum a fost formulată și în baza actelor depuse la dosar.

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către vreo parte şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară? Cum a argumentat instanța superioară hotărârea respectivă?

Da, sentinţa instanţei de fond a fost atacată cu apel de către Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 297/31.05.2012, a admis excepția lipsei calității procesuale active a Statului Roman prin Ministerul Finanțelor Publice. A respins apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 247/27.02.2012 pronunțată in dosarul nr. 3710/219/2011 al Judecătoriei Dej, care a fost păstrată în întregime, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală.

A fost obligat apelantul să plătească intimatei Baciu Cristina suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa superioară a avut în vedere următoarele considerente:

Prin acțiunea formulată reclamanta B.C. a chemat în judecată, printre alții, și pe pârâtul MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, pe considerentul că acesta este înscris în CF în calitate de titular al unui drept de ipotecă asupra apartamentului nr. 29, aflat în proprietatea numiților Frențiu Petru si Frențiu Simona Alexandrina.

Așadar, contrar susținerilor apelantului, Ministerul Finanțelor Publice nu a fost chemat în judecată în calitate de reprezentant al Statului Român, ci în nume propriu.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a fost împrocesuat întrucât s-a susținut calitatea sa de titular al unui drept de ipotecă asupra imobilului menționat si nu în calitate de proprietar asupra terenului înscris în CF 8006 Dej. De altfel, este de observat că Statul Român nu mai are calitatea de proprietar asupra terenului menționat, ca urmare a înstrăinării apartamentelor din blocul edificat pe teren și a cotelor părți aferente apartamentelor, în favoarea unor persoane fizice.

În consecință, atât timp cât Ministerul Finanțelor Publice are calitatea de parte în proces în nume propriu, apelul Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, este formulat de o persoană care nu are calitatea de parte.

av.drd. Cuculis

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.