Accesiunea Imobiliara – Dobandirea Proprietatii

Accesiunea Imobiliara – Constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra unei construcţii edificate fără autorizaţie de construire

Atât practica instanțelor cât și doctrina au apreciat admisibile acțiunile având ca obiect accesiunea dreptului de proprietate asupra construcțiilor, edificate de către proprietarul terenului, chiar fără autorizație. Lipsa autorizației de construire poate produce consecințe doar în planul raporturilor juridice de drept contravențional, nu și sub aspectul dreptului civil.

Accesiunea Imobiliara
Accesiunea Imobiliara

Accesiunea Imobiliara doar in anumite conditii – Inexistența unei autorizații de construire pentru imobilul construit nu poate limita dreptul proprietarului terenului de a se adresa instanței de judecată pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate, dobândit în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, deoarece dobândirea dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale nu poate fi afectat de nerespectarea unor dispoziții legale a căror încălcare poate atrage cel mult răspunderea contravențională, iar nu inaplicabilitatea dispozițiilor art. 577 și urm. C. civ.

Intrucat nu exista un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea cererilor care au ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra unei construcţii edificate fără autorizaţie de construire, Curtea Constituţională, raportandu-se şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a pronunţat în sensul că limitările legate de autorizaţia de construire sunt instituite prin lege în interes public, în cadrul controlului statal asupra amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, ce caracterizează regimul juridic al construcţiilor.

Accesiunea Imobiliara raportat la legea 50/1991.

Obligativitatea autorizaţiei de construire, drept cerinţă pentru intabulare, rezultă din prevederile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 şi art. 37 alin. (6) din Legea nr. 50/1991, care impun existenţa certificatului de atestare eliberat de autoritatea locală emitentă a autorizaţiei de construire, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi existenţa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, ambele acte presupunând în mod logic preexistenţa autorizaţiei de construire.

Conform art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se consideră nefinalizate au format obiect al controlului de constituţionalitate, iar în motivarea Deciziei nr. 697 din 25 mai 2010, Curtea Constituţională a făcut trimitere şi la prevederile art. 13 alin. (2) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp“, pentru a constata că executarea/menţinerea unei construcţii în stare de ilegalitate, respectiv nerespectarea obligaţiei legale a obţinerii autorizaţiei de construire, al cărei scop este prevenirea consecinţelor negative în cazul unor construcţii necorespunzătoare, atrage sancţiunile prevăzute de lege.

Curtea Constituţională a arătat în mod expres că „regimul legal al construcţiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate.

În măsura în care, însă, (…) exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sancţiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constituţional al ocrotirii proprietăţii“ (Decizia nr. 697 din 25 mai 2010).

In opinia Curtii, proprietarul terenului are posibilitatea să urmeze procedura Legii nr. 50/1991 pentru intrarea în legalitate cu privire la construcţia realizată pe terenul său, acţiunea în constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială nefiind reglementată ca o opţiune a constructorului în raport cu legea specială care reglementează autorizarea construcţiilor.

Autorizaţia de construire poate fi emisă nu numai înainte de realizarea construcţiei, dar şi ulterior, în procedura intrării în legalitate, prevăzută de 28 din Legea nr. 50/1991 şi art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991.

După intrarea în legalitate, proprietarul are posibilitatea să îşi intabuleze dreptul de proprietate asupra construcţiei, nefiind necesară o hotărâre judecătorească prin care să se constate dreptul de proprietate.

O alta metoda de dobandire a proprietatii, este uzucapiunea, insa comporta un altfel de mecanism.

Aceste consideraţii insa sunt valabile numai cu privire la construcţiile edificate după data de 1 august 2001, deoarece, prin excepţie de la regula prevăzută de art. 37 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, privind înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, să se intabuleze dreptul de proprietate în lipsa autorizaţiei de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a documentaţiei cadastrale.

Accesiunea Imobiliara –  În ceea ce priveşte construcţiile edificate după data de 1 august 2001, fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea acesteia, precum şi în privinţa construcţiilor care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, dispoziţiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 şi art. 37 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 împiedică recunoaşterea dreptului de proprietate pe cale judiciară, în cadrul acţiunii în constatare, instanţa neputând să valideze prin hotărâre judecătorească precaritatea unei situaţii juridice create printr-o conduită contrară legii, in acest sens fiind pronuntata Decizia nr. 13 din 8 aprilie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Limitele Dreptului De Proprietate. Retragerea Constructiilor

Putem construi nelimitat pe propriul teren?

Retragerea Constructiilor
Dreptul de proprietate privata

Retragerea constructiilor ca regula este prevazuta in codul civil iar dreptul de proprietate este un drept absolut, adica proprietarul nu are nici un fel de limitare cu privire la exercitarea acestuia, insa, in anumite situatii, legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate privata astfel cum ne spune chiar Codul civil prin art. 602 alin. (1) „Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat.”

In continuare, vom face o analiza succinta a principalelor limite ale dreptului de proprietate privata.

Potrivit art. 611 „Proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.”

Foarte important de retinut, articolul nu se refera la faptul ca streasina nu trebuie sa se intinda pe proprietatea vecina, acest lucru este evident.

Proprietarul trebuie sa-si amenajeze streasina, in orice fel doreste, astfel incat apa sa se scurga pe propriul teren si sa nu afecteze in nici un fel fondul vecin.

Art. 612 C. civ ne spune ca „Orice constructii, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sa nu se aduca atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta minima se poate face prin acordul partilor exprimat printr-un inscris autentic.”

Asadar, ca regula generala, orice constructie, lucrare sau plantatie, se poate face de catre proprietarul fondului prin respectarea unei distante minime de 60 cm fata de hotar.

Cititi si despre intrarea in legalitate a constructiilor.

De asemenea, legea ne spune ca, pentru a putea construi la o distanta mai mica de 60 cm fata de linia de hotar, este nevoie de acordul partilor exprimat printr-un inscris autenitc, adica un inscris notarial.

Retragerea constructiilor poate fi stabilita in mod independet fata de dreptul comun, adica codul civil, prin regulamente de urbanism si astfel retragerile pot fi diferite.

Art. 613 C. civ ne vorbeste despre distanta minima pentru arbori „In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a gardurilor vii.”

Potrivit textului de mai sus, ca regula, arborii mai mari de 2 metri, trebuiesc saditi la o distanta de cel putin 2 metri fata de linia de hotar.

Aastfel, observam ca fata de Retragerea Constructiilor, leguitorul are o pozitie mai protectiva cu privire la amplasarea arborilor pe care ii plaseaza la un minim de 2 metri fata de constructia invecinata.

In continuare, alin. (2) al aceluiaisi articol ne spune ce se poate face in cazul in care vecinul nu respecta limita de mai sus „In caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este indreptatit sa ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la inaltimea cuvenita, a arborilor, plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.”

Alin (3) al aceluiasi articol ne spune ca „Proprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor apartinand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul de a pastra fructele cazute in mod natural pe fondul sau.”

Coul civil contine limitari si cu privire la distanta la care vecinii au voie sa-si faca fereastra, art. 614 ne spune ca „Nu este permis sa se faca fereastra sau deschidere in zidul comun decat cu acordul proprietarilor.”

In continuare, art. 615 prevede ca „Este obligatorie pastrarea unei distante de cel putin 2 metri intre fondul, ingradit sau neingradit, apartinand proprietarului vecin si fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari ce ar fi orientate catre acest fond.”

Asadar, vecinii trebuie sa respecte o distanta de cel putin 2 metri fata de linia de hotar in cazul in care doresc sa-si faca o fereastra cu vedere spre proprietatea vecinului.

In cazul in care vecinii doresc sa construiasca o fereastra neparalela cu linia de hotar alin. (2) al aceluiasi articol ne spune ca „Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de un metru.”

Si in final, alin. (3) ne spune cum se calculeaza distanta pentru a vedea daca vecinul respecta legea si daca retragerea constructiilor sale este corecta – „Distanta se calculeaza de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fata zidului in care s-a deschis vederea sau, dupa caz, pe linia exterioara a balconului, pana la linia de hotar. Distanta, si in cazul lucrarilor neparalele, se masoara tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrarii de linia de hotar si pana la aceasta linie.”

Si nu in ultimul rand, vecinii sunt liberi sa-si construiasca, fara limita, ferestre de lumina, cu conditia ca acestea sa impiedice vederea spre fondul vecin potrivit art. 616 C. civ (ex: se poate construi la o distanta mai mica de 1 metru fata de fondul vecin, o fereastra in acoperisul casei, orientate in sus, ce nu permite vederea spre proprietatea vecinului.)

Daca intampinati o problema juridica din sfera dreptului de proprietate, puteti face o programare la departamentul specializat al SCA Cuculis&Asociatii, de dreptul proprietatii private, aici.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Tulburarea De Posesie – Ce Fac Cand Cineva Imi Ocupa Ilegal Terenul

Ce este de facut atunci cand  o terta persoana  ne ocupa ilegal  terenul ? Cand discutam despre tulburare de posesie si cand trebuie deschis un proces de granituire?

In masura in care sunteti proprietarul unui teren, iar o terta persoana ridica pretentii asupra bunului dumneavoastra sau va tulbura posesia asupra acestuia, trebuie sa cunoasteti anumite aspecte, pentru a sti cum va puteti apara drepturile si interesele.

Tulburarea De Posesie, actiunea de plangere penala impotriva celui ce foloseste pe nedrept un spatiu proprietatea altei persoane sau prin mutarea de hotar si desfiintarea semnelor de hotar.

Astfel, trebuie discutat punctual despre anumite situatii cu care ne putem intalni in calitate de proprietari ai unui bun imobil reprezentat de un teren.

Tulburarea De Posesie
Tulburarea De Posesie

1).Daca sunteti proprietar al unei suprafete de teren – conform unui act de proprietate (contract de vanzare cumparare, certificat de mostenitor, titlu de proprietate) si o alta terta persoana acapareaza abuziv parte din aceasta suprafata de teren, procedand chiar la o eventuala delimitare, ingradire in vederea atribuirii fara drept, trebuie sa stiti ca aveti la indemana  o actiune in instanta pentru a va recapata drepturile legale conferite de titlul de proprietate, actiune ce poarta denumirea de actiune in revendicare, reglementata de dispozitiile art. 563 Noul Cod Civil, ce presupune  actiunea proprietarului – neposesor (persoana ce are un titlu de proprietate asupra terenului, insa nu are posesia efectiva asupra unei suprafete din respectivul teren) impotriva  posesorului – neproprietar (persoana ce nu detine un titlu de proprietate asupra suprafetei de teren, insa pe care o poseda in mod abuziv).

Puteti fi interesat si despre Granituire si ce am de facut cand vreau sa imi delimitez proprietea.

In atare situatie, actiunea in revendicare are menirea de a restabili situatia legala, in sensul de a repune in posesie pe proprietarul deposedat  de catre posesorul neproprietar.

De cele mai  multe ori, aceasta situatia de preluare abuziva a unei suprafete dintrun teren se intalneste in cazul gospodariilor invecinate, cand unul dintre vecini isi atribuie din terenul celuilalt vecin cu scopul de a isi majora suprafata pentru care acesta are acte de proprietate.

Astfel, in masura in care sesizati ca suprafata de teren asupra careia sunteti proprietar s-a micsorat, iar  delimitarea de hotar a fost schimbata, iar la masuratori reiese mai putin teren decat aveti in actele de proprietate trebuie sa uzati de actiunea in revendicare indreptata impotriva persoanei ce poseda fara drept din terenul dumneavaostra.

In cadrul acestei actiuni, instanta de judecata va dispune compararea titlurilor de proprietate ale persoanelor implicate, intrucat acestea prezinta masuratorile terenului ce i-ar reveni in mod legal fiecaruia, dispunand  totodata si efectuarea unei  expertize topografice pentru a se stabili in mod concret ce suprafata de teren poseda efectiv fiecare parte, in vederea redarii proprietarului partea ce este posedata ilegal de altcineva.

Exista, de asemenea, situatii in care doua persoane ridica pretentii asupra unei suprafete de teren in baza unor acte de proprietate  pe care le detin, dar care au fost emise eronat.

Astfel, se poate intalni situatia  cand din eroare, au fost emise titluri de proprietate asupra  unei suprafete de teren pentru doua persoane sau o persoana vinde unei alte persoane o suprafata de teren mai mare fata de ceea ce detine conform actelor, cumparatorul ridicand ulterior pretentii asupra suprafetei de teren ce i-a fost vanduta, dar care apartinea de fapt unei alte persoane si nu vanzatorului, astfel ca se impune formularea in instanta a aceleiasi actiune de revendicare imobiliara, in urma careia instanta va proceda la compararea titlurilor de proprietate, in vederea stabilirii proprietarului si redarii in posesie a suprafetei de care a fost deposedat, regula fiind aceea ca persoana  ce detine un act de proprietate emis anterior celuilalt titlu de proprietate este indrituit la a ii fi respectata proprietatea.

Foarte important de cunoscut este faptul ca actiunea in revendicare este imprescriptibila, adica poate fi introdusa oricand in instanta, fara a fi tinuta de un termen anume, intrucat protejeaza un drept fundamental, respectiv dreptul de proprietate.

2). De asemenea, o alta situatia in care  o terta persoana ridica pretentii asupra unei suprafete de teren asupra caruia nu este proprietar o reprezinta si aceea cand dumneavoastra, in calitate de proprietar, pemiteti  penru o perioada de timp, determinata sau nu, unei persoane sa posede si sa se foloseasca de bunul imobil (printr-un contract de chirie, imprumut sau chiar cu titlu gratuit – tolerat), iar ulterior, la momentul cand dumneavoastra il somati sa paraseasca proprietatea,  aceasta refuza, aveti la indemana actiunea in evacuare, reglementata de Noul Cod de Procedură Civilă, prin art. 1033-1048,  actiune in evacuare ce se delimiteaza de actiunea in revendicare, intrucat este un instrument juridic aflat la dispoziţia proprietarului sau posesorului unui imobil, pentru apărarea folosinţei bunului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, nepunandu-se in discutie însuşi dreptul de proprietate asupra imobilului prin compararea de titluri de proprietate.

In cadrul aceste proceduri de evacuare trebuie sa cunoasteti ca trebuie sa parcurgeti o procedura prealabila care presupune  somarea celui ce va ocupa in mod abuziv  bunul imobil, prin transmiterea de catre executorului judecatoresc a  unei notificari  prin care ii veti pune in vedere sa paraseasca imobilul in termen de cel mult 30 de zile de la primirea adresei.

In masura in care acesta refuza sa se conformeze, urmatorul pas de urmat este actionarea acestuia in instanta prin intermediul actiunii in evacuare,  care de principiu este o actiune ce se judeca cu celeritate  si prin care,  prin hotărâre executorie,  se solicita evacuarea imediată a  ocupantului din imobil.

3). O alta modalitate de aparare a dreptului de proprietate  sau a posesiei asupra  unui bun imobil reprezentat de  teren o reprezinta plangerea penala pentru infractiunea de tulburarea de posesie,  impotriva persoanei ce ocupa,  în întregime sau în parte, fără drept, prin violență sau amenințare ori prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia.

Tulburarea De Posesie reprezinta o infractiune prevazuta de dispozitiile art. 256 Noul Cod Penal si pedepsita  închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Aceasta posibilitate de  garantare si ocrotire a dreptului de proprietate sau posesie, respectiv reclamarea  catre organele penale a situatiei ce intruneste elemnetele constitutive ale infractiunii de tulburare de posesie  trebuie facuta la plangerea prealabila a persoanei vatamate- adica a persoanei tulburata in posesie, in termenul legal de 3 luni de la savarsirea faptei, aceasta nefiind o actiune penala  ce se pune in miscare din oficiu.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Am Un Teren Fara Acces La Drum – Cum Obtin Servitutea De Trecere ?

Servitute de trecere – dreptul pe care il are proprietarul unui teren fara acces la drumul principal de a benficia de acces pe terenul altui proprietar, in scopul de a ajunge la drumul public.

Servitute de trecere

Servitute de trecere – Puțini dintre noi se gândesc că, dacă au dobândit un bun imobil în mod exclusiv și integral, ar putea să fie obligați să renunțe la folosința unei părți, fiindu-i astfel limitat dreptul de proprietate, prin stabilirea unei servituți de trecere.

Dreptul de servitute constituie dreptul real în baza căruia proprietareul unui imobil (fond dominant) poate utiliza o anumită suprafață din teritoriului unui proprietar vecin (fond aservit) dobândind o cale de acces de la drumul ce deservește fondul respectiv.

Astfel de situații nu sunt puține, mai ales în ipoteza în care are loc partajarea unui imobil, iar uneia dintre părți îi este atribuită suprafața care are acces la calea publică, urmând ca celelalte părți să apeleze la dreptul de servitute.

Totodată, mai există și posibilitatea stabilirii benevole ale unei servituți de trecere, care după împlinirea termenului de uzucapiune să devină unul legal.

Cititi si:

Dreptul de servitute implică și o serie de obligații, astfel, beneficiarul dreptului nu poate prejudicia sau exercita în mod abuziv dreptul său, ci trebuie să aibă o conduită corespunzătoare.

Cheltuielile aferente constituirii acestui drept sunt în sarcina fondului dominant, însă nu este exclusă varianta ca acestea să fie suportate de către ambele părți în eventualitatea în care ambele au de câștigat din exercitarea acestui drept.

Proprietarul fondului aservit are obligația de a permite beneficiarului trecerea pe fondul său, fără a-l îngrădi, precum și de a nota dreptul în Cartea Funciară, putând să exercite restul drepturilor sale fără a exista o îngrădire din partea altor persoane.

Dreptul de servitute nu are o existență nelimitată în timp, acesta încetând în următoarele ipoteze:

  1. Prin consolidare, care constă în ipoteza în care o singură persoană dobândește atât fondul dominant cât și pe cel aservit;
  2. Proprietarul fondului dominant renunță la servitute;
  3. S-a împlinit termenul pentru care a fost constituită servitutea, în ipoteza în care s-a stabilit un termen în prealabil;
  4. Proprietarul fondului aservit răscumpără servitutea, ipoteză întâlnită în situația în care i se aduce un prejudiciu mult prea mare prin existența sevituții;
  5. Imposibilitate definitivă de exercitare, de ex: a intervenit un cutremur care a distrus drumul de treceere;
  6. Lipsa de utilizare pe o perioadă mai mare de 10 ani;
  7. Dispariția utilității servituții, de ex: beneficiarul și-a trasat propria cale de acces;
  8. În ipoteza exproprierii fondului aservit.

Raportat la complexitatea acestui subiect, nu ezitați să apelați la un specialist care vă poate îndruma și explica toate condițiile în care puteți beneficia de acest drept sau cum vă puteți apăra deplinătatea dreptului de proprietate împotriva unui solicitant de servitute abuziv.

Servitute de trecere pentru a racorda utilitatile : Dreptul de servitute nu se refera doar la trecerea efectiva pe fondul vecin ci si la translatarea unor tevi de gaze, de apa sau pentru orice alta utilitate.

De asemenea este de esenta sa aveti in vedere ca niciun fond inchis nu poate fi tinut izolat in conditiile in care exista posibilitatea trecerii pe fondul vecinilor.

Servitutea De Trecere – Cum O Obtin In Instanta?

Servitutea de trecere – Dreptul de trecere si servitutea de trecere, cum poate fi obtinut un drept de servitute si cum poate fi protejat si respectat un drept de trecere.

Servitutea de trecere – Ce este dreptul de trecere si cum este el reglementat in legislatia romaneasca?

Ati achizitionat un teren care nu are iesire la drumul public sau erati déjà proprietarul unui teren, dar din cauze ce nu tin de dumneavoastra va este ingradit accesul la drumul public?

Servitutea De Trecere
Servitute de trecere

Iata ce puteti face in aceasta situatie:

In primul rand, potrivit art. 617 Cod Civil, proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa I se permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fonului propriu.

Astfel, legea va confera dreptul de a utiliza fondul vecinului dumneavoastra (terenul, curtea), pentru a putea ajunge la drumul public, fara a fi nevoie sa incheiati alte intelegeri cu acesta si, ce este cel mai important, fara a-I oferi acestuia o suma de bani in schimb.

Cu toate acestea, trecerea nu se poate efectua in orice conditii, existand anumite limite ce trebuie respectate:

  • Treceerea trebuie sa se faca in conditii care sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate al vecinului dumnevoastra.
  • In situatia in care mai multe fonduri invecinate au acces la drumul public, trecerea se va face pe fondul caruia I s-ar aduce cele mai putine prejudicii.

Mai mult decat atat, dreptul dumneavoastra nu se poate prescrie. Cu toate acestea, acest drept se stinge in situatia in care fondul dumneavoastra (terenul, curtea) dobandeste acces la calea publica.

Desi vecinul dumneavoastra nu va poate ingradi acest drept, el poate totusi sa dicteze modul de exercitare, precum si intinderea acestuia.

Astfel, dreptul de trecere poate imbraca mai multe forme: trecere cu piciorul, cu bicicleta cu autotusimul, cu utilaje agricole, precum si cu alte mijloace de transport, proprietarul fondului aservit (adica vecinul dumneavoastra) putand decide care dintre acestea sunt premise si care ii ii aduc prejudicii.

Vedeti si:

Cu toate acestea, in situatia in care nu ajungeti la o intelegere cu privire la modalitatea de acces, puteti solicita instantei de judecata sa stabileasca intinderea si modul de exercitare a dreptului dumneavoastra de trecere.

Nu in ultimul rand, intinderea si modalitatea de exercitare a dreptului de trecere pot fi stabilite si printr-o folosinta continua pe timp de 10 ani (ne referim aici la situatiile in care dumneavoastra ati exercitat acea modalitate de trecere timp de 10 ani ).

Cititi si despre :

Ce este servitutea de trecere si cum este ea reglementata de Codul Civil?

Potrivit art. 755 Cod Civil, Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.

Utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortului acestuia.

In timp ce intinderea si modalitatea de exercitare a dreptului de trecere pot fi stabilite si de catre instanta de judecata, servitutea se poate constitui numai in temeiul unui act juridic (adica printr-o intelegere intre parti), ori prin uzucapiune, cu aplicarea dispozitiilor in materie de carte funciara.

Servitutea de trecere se incadreaza in categoria servitutilor neaparente, necontinue si positive, adica existent sa nu este atestata de un semn vizibil de servitude, pentru existent sa este necesar faptul actual al omului si, nu in ultimul rand, proprietarul fondului dominant (dumneavoastra), exercita o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit (adica terenul vecinului dumneavoastra).

Servitutea de trecere.

O alta deosebire intre dreptul de trecere si servitutea de trecere consta in faptul ca, in timp ce dreptul de trecere este instituit in favoarea fondului care nu are acces la drumul public, servitutea de trecere se poate  institui si in favoarea fondului care, desi are acces la drumul public, are nevoie sa utilizeze terenul vecinului sau pentru a-si spori confortul sau din pricina unei alte destinatii economice.

De altfel, in timp ce dreptul de trecere este conferit de legiuitor, proprietarul fondului aservit (vecinul dvs.) neavand dreptul de a va refuza accesul in vederea ajungerii la drumul public, in conditiile mentionate anterior, servitutea de trecere este o posibilitate ce va poate fi conferita ca urmare a uzucapiunii sau intelegerii cu vecinul dvs, acesta nefiind insa obligat sa va acorde aceasta servitude de trecere.

In ambele cazuri insa trebuie sa tineti seama ca trecerea pe fondul vecinului dvs. trebuie sa se efectueze intotdeauan in asa maniera incat sa nu ii ingradeasca acestuia dreptul sau de prorietate asupra imobilului sau si fara a-I aduce prejudicii imobilului, cu riscul de a va putea oblige la plata despagubirilor, in vederea recuperarii prejudciilor ce ar fi astfel cauzate.

Servitutea De Trecere este un drept ce poate fi obtinut fie conventional fie in instanta.

In situatia in care va confruntati cu o asfel de situatie, avocatii nostri va stau la dispozitie cu opinii si sfaturi juridice in material dreptului de drecere, precum si a servitutii de trecere cu un departament specializat.

De asemenea puteti opta pentru completarea formularului de mai jos si revenim la dvs.