CEDO. Cauza Bărbulescu împotriva României. Desfacerea contractului de muncă ca urmare a folosirii contului de Yahoo Messenger în scopuri personale.
In hotărârea pronunțată în cauza Bărbulescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu majoritate, a constatat că nu a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenție, prin faptul ca domnul Barbulescu a fost concediat dupa ce a folosit contul personal de yahoo, in timpul serviciului.
Reclamantul s-a plâns, în special, de faptul că decizia angajatorului său de a-i desface contractul de muncă s-a bazat pe încălcarea dreptului său la respectarea vieții sale și a corespondenței și că instanțele judecătorești naționale nu au reușit să protejeze acest drept al său.
In perioada 1 august 2004 până în 6 august 2007, reclamantul a fost angajat la companie privată ca inginer care se ocupa de vânzări. La cererea angajatorului său, el a creat un cont Yahoo Messenger pentru a răspunde întrebărilor clienților.
La 13 iulie 2007, angajatorul l-a informat de faptul că mesajele lui de pe Yahoo Messenger au fost monitorizate între 5-13 iulie 2007 și că înregistrările arătă că a folosit Internetul în scopuri personale, contrar reglementărilor interne. Reclamantul a răspuns în scris că el a folosit Yahoo Messenger doar în scopuri profesionale. Când i-au fost prezentate transcriptul de patruzeci și cinci de pagini al conversațiilor sale pe Yahoo Messenger, reclamantul a notificat angajatorul său că, prin încălcarea secretului corespondenței sale, este răspunzător în conformitate cu Codul Penal.
Cele patruzeci și cinci de pagini conțineau transcrieri ale tututor mesajelor dintre reclamant și logodnica sa, dintre reclamant și fratele său în perioada în care au fost monitorizate; mesajele priveau probleme personale ale reclamantului. Transcrierea, de asemenea, conținea cinci mesaje scurte care reclamantul le-a schimbate cu logodnica sa la 12 iulie 2007, folosind un cont personal Yahoo Messenger; aceste mesaje nu dezvăluiau nicio informație intimă.
La data de 1 august 2007, angajatorul a desfăcut contractul de muncă al reclamantului pentru încălcarea reglementărilor interne ale companiei, arătând, printre altele: „Este strict interzis … a utiliza calculatoarele, fotocopiatoarele, telefoanele, ….în scopuri personale. ”
Reclamantul a contestat decizia angajatorului său în fața Tribunalului București. El s-a plâns că această decizie era nulă, deoarece, prin accesarea de mesajelor sale, angajatorul a încălcat dreptul său la corespondență protejat de Constituția României și Codul penal.
Tribunalul a respins contestația sa, motivând că angajatorul a respectat procedura de concediere prevăzută de Codul Muncii, reclamantul a fost informat în mod corespunzător asupra reglementărilor angajatorului care interziceau utilizarea resurselor companiei în scopuri personale. Curtea de Apel București a respins recursul reclamantului și a menținut hotărârea pronunțată de către Tribunal.
Ce spune CEDO in hotararea data?
În cazul de față, Curtea constată că plângerea reclamantului trebuie examinată din punctul de vedere al obligațiilor pozitive ale statului, deoarece reclamantul a fost angajat de o companie privată, care nu ar putea prin acțiunile sale angaja responsabilitatea statului în temeiul Convenției.
Prin urmare, Curtea trebuie să examineze dacă statul, în contextul obligațiilor sale pozitive în conformitate cu articolul 8, a realizat un just echilibru între dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și a corespondenței și a interesele angajatorului său.
Curtea face trimitere la constatările sale cu privire la domeniul de aplicare al plângerii, care se limitează la monitorizarea conversațiilor reclamantului în cadrul procedurii disciplinare.
Se notează că reclamantul și-a prezentat argumentele referitoare la pretinsa încălcare a vieții private și a corespondenței de către angajatorul său în fața instanțelor judecătorești naționale. În continuare, observă că instanțele au examinat în mod corespunzător argumentele sale și au constatat că angajatorul a acționat în cadrul competențelor disciplinare prevăzute de Codul muncii. Instanțele judecătorești naționale, de asemenea, au constatat că reclamantul a folosit Yahoo Messenger pe calculatorul companiei în timpul programului de lucru; abatera sa disciplinară fiind astfel stabilită.
În ceea ce privește utilizarea mesajelor reclamantului pe Yahoo Messenger ca mijloc de probă în fața instanțelor naționale, Curtea nu consideră că instanțele judecătorești naționale au acordat importanță conținutul real al conversațiilor reclamantului, în special.
Instanțele judecătorești naționale s-au bazat pe transcrieri numai în măsura dovedirii abaterii disciplinare a reclamantului, și anume că el a folosit calculatorul companiei în scop personal în timpul orelor de lucru. Nu există nici o mențiune în deciziile instanțelor a circumstanțelor particulare pe care reclamantul le-a comunicat, iar identitatea persoanelor cu care aceasta a comunicat nu este dezvăluită. Prin urmare, Curtea consideră că conținutul convesațiilor nu a fost un element decisiv în concluziile instanțelor judecătorești naționale.
Este adevărat că nu s-a susținut că reclamantul ar fi cauzat un prejudiciu real angajatorului său, Curtea constată că nu este nerezonabil pentru un angajator a dori să verifice dacă angajații își îndeplinesc sarcinilor lor profesionale în timpul orelor de lucru. Mai mult, au fost verificate doar conversațiile pe contul de Yahoo Messenger, nu și alte date sau documente stocate pe calculatorul său. Prin urmare, se constată că monitorizarea angajatorului a avut câmp limitat și a fost proporțională.
In speță, nu există nimic care să indice că autoritățile naționale nu au reușit să găsească un echilibru echitabil, în marja lor de apreciere, între dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și interesele angajatorului său. Prin urmare, nu a fost o încălcat articolul 8 din Convenție.
De vazut si
http://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=home
In ce fel poate fi folosita totusi hotararea in favoarea unui angajat?
În acest context, Curtea observă că atât Tribunalul cât și Curtea de Apel au acordat o importanță deosebită faptului că angajatorul a accesat contul de Yahoo Messenger al reclamantului în convingerea că acesta conținea mesaje profesionale, din moment ce acesta din urmă a susținut că a folosit contul pentru a consilia clientii. Rezultă că angajatorul a acționat în cadrul competențelor sale disciplinare, deoarece, așa cum au constatat și instanțele naționale, acesta a accesat contul Yahoo Messenger în ipoteza că informațiile în cauză erau legate de activități profesionale și un astfel de acces ar fi fost, prin urmare, legitim. Curtea nu vede nici un motiv pentru a pune la îndoială aceste constatari.
Prin urmare, de aici se retine faptul, ca angajatorul nu ar fi avut dreptul sa acceseze o baza de date personala, desi folosita pe un calculator de serviciu, cum ar fi un cont personal al angajatului, astfel fiind incalcat secretul corespondentei. Astfel, particularitatea acestui cont a fost acela, ca in esenta nu era un cont personal ci era un cont de serviciu.
Avocat Cuculis Adrian