Daune Morale Pentru Prejudiciu De Imagine

Dreptul La Imagine: Protejarea Dreptului La Imagine Si Reputație In Cazuri De Defăimare Sau Publicitate Negativă

Defaimarea Publica – Daune Pentru Atingerea Adusa Imaginii Si Reputatiei Ori Publicitatea Negativa- Afla Cum Poti Obtine Despagubiri Pentru Lezarea Dreptului La Imagine

Dreptul la imagine este un drept ce deriva din codurile substantiale ale Romaniei si anume, din dreptul civil. Desi nu putem afirma ca este un drept Constitutional numit, in sensul in care nu se regaseste printre cele 156 de articole ale Constitutiei, legii fundamentale din Romania, aceste drepturi la imagine si reputatie sunt protejate prin ricoseu de catre constituie.

Dam aici un exemplu pentru a fi inteles si mai bine fenomenul protejarii dreptului la imagine si in general dreptul la protejarea imaginii si reputatiei in sensul in care Constitutia Romaniei prevede in art. Art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. In aceste conditii, prin lezarea dreptului la imagine prin defaimari si atingeri aduse reputatiei, se poate considera inclusiv ca prin atingerea adusa demnitatii si onoarei, imaginii publice si reputatiei, se atinge prin ricoseu si integritatea psihica a persoanei, drept despre care spuneam ca face parte din categoria drepturilor Constitutionale.

Orice persoana care ii incalca alteia dreptul la imagine prin denigrari publice ori ii creioneaza o publicitate negativa falsa fara just temei sau ii pateaza reputatia fara just temei prin acuze false, este obligata conform legii sa ii plateasca daune de imagine si daune pentru defaimarile proferate in spatiul public.

De precizat ca art. 1357 Cod Civila prevede fapta de defaimare si de incalcare a cutumelor si legilor si bunelor moravuri(in asa fel savarsita incat sa nu fie infractiune), sub o pedeapsa civila determina ta de raspunderea civila delictuala ce are ca instituie de sine statatoare in codul civil repararea prejudiciilor nepatrimoniale si anume cele ce tin de deminitate si drept la imagine publica.

Codul civil art. 1357 prevede:
(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Astfel, tragem concluzia ca interesele legitime pot fi prejudiciate si prin fapte non materiale ci prin fapte ce pot avea reverberatii in dreptul la imagine al persoanei si deminitatii acestuia.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Practic acest alin. 2 al art. 1357 din Codul Civil, califica ca obligatie a celui ce defaimeaza si pateaza dreptul la imagine si buna reputatie in mod nelegal, sa plateasca daune prin repararea prejudiciului care poate fi echivalat cu prejudiciul moral insa transpus in prejudiciu de imagine.

(3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.

(4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileşte prin lege specială.

Definirea conceptului de drept la imagine: Explică ce înseamnă dreptul la imagine, de ce este important și cum este protejat de legislația actuală.

Cum puteti obtine daune de imagine daca reputatia, imaginea sau viata profesionala ori privata au fost atinse prin defaimari publice? Completati formularul!

Solicitarea daunelor morale în ipoteza prejudiciului de imagine.

Importanța reputației personale și profesionale: Subliniez faptul ca reputația unei persoane poate fi afectată de defăimare sau publicitate negativă și este esențial să fie protejată prin lege, asa cum am indicat si mai sus.

Avem pe de-o parte un drept de a ne fi protejata demnitatea si dreptul la propria imagine deopotriva.

Articolul 72 Dreptul la demnitate – Codul Civil

(1)Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.

(2)Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Articolul 73 Dreptul la propria imagine – Codul Civil

(1)Orice persoană are dreptul la propria imagine.

(2)În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.

Ce înseamnă defăimarea? Termenul de defăimare, diferențele între calomnie și insultă, și cum acestea pot afecta imaginea și reputația.

Defaimarea unei persoane, atingerea dreptului la imagine si publicitatea negativa in contrapartida cu actiunea de calomnie si insulta, sunt actiuni diferite care sigur ca aduc atingere persoanei insa in moduri diferite si prin fapte diferite.

Daca in prima teza putem spune ca ele pot fi scorniri de imaginatie sau prezentarea unei persoane intr-un mod in care nu este, ori atribuirea unor fapte pe care nu le-a facut in scopul denigrarii si defaimarii ori atingerii reputatiei persoanei prin atribuirea unui lucru pe care nu l-a facut, in cazul insultei si calomniei discutam despre forma BRUTA si lipsita de bun simt a unei actiuni retrograde indreptata impotriva unei persoane.

Injuriile directe proferate in spatiul public si umilirea unei persoane in acest sens pot fi corelate spre exemplu si cu despagubiri de patare a imaginii si despagubiri de natura morala.

Astfel, analizand aceste lucruri putem spune cu desavarsire ca discutam despre elemente diferite si exista in mod clar diferente intre cele doua.

Cine, cum si in ce limita pot fi cerute daunele morale pentru prejudiciu de imagine?

În raport cu art. 252 NCC, „orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.

Totodată, art. 72 NCC menționează că „orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației sale.”

Dreptul la liberă exprimare pe care autorul defăimării l-ar putea invoca trebuie exercitat în acord cu următoarele principii:

1.      Respectarea legii și a moralei [art. 14, alin. (1) NCC];

2.      Respectarea limitelor externe și interne ale dreptului, încălcarea celor din urmă atrăgând incidența abuzului de drept (art. 15 NCC);

3.      Existența bunei-credințe pe toată durata
exercitării dreptului [art. 57 din Constituția României, art.
14, alin. (1) NCC].

  În acest sens, se statuează în art. 30, alin. (6) din Legea Fundamentală :„Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noțiunea de viață privată cuprinde elemente care se raportează la identitatea unei persoane cum ar fi numele său, fotografia sa, integritatea sa fizică și morală; garanția oferită de art. 8 din Conventie este destinată în principal să asigure dezvoltarea, fără ingerințe din afară, personalității fiecarui individ în relațiile cu semenii. Așadar, există o zonă de interacțiune între individ si terți care, chiar și într-un context public, poate aparține vieții private.  Totodată, Curtea a reținut că dreptul la apărarea reputației este un drept care, în calitate de element al vieții private, este legat de art. 8 din Convenție.

În practica sa, Curtea europeană a făcut distincția între fapte și judecăți de valoare . Dacă concretețea primelor se poate dovedi, următoarele nu-și pot demonstra exactitatea. După cum a arătat Curtea, a acuza anumite persoane implică obligația de a furniza o bază reală suficientă și inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală.

Ce înseamnă publicitatea negativă, și cum poate aceasta afecta o persoană sau o companie?

V-ati fi gandit ca doar o persoana fizica ar putea avea de suferit de pe urma unei campanii de publicitate negativa? Nicidecum. Putem discuta despre o persoana fizica si la fel de bine si despre o persoana juridica, despre o firma sau despre o asociere de firme care pot avea de suferit patrimonial din punct de vedere al unei campanii de denigrare.

Campania de publicitate negativa se poate desfasura in scris sau televizat prin aducerea unor acuze pe care cel care porneste campania isi asuma ca prezinta informatii pretins veridice insa care in spate nu pot avea un suport probator si care da, pot fi cenzurate conform legii.

(3) În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanţa judecătorească nu poate să dispună încetarea, cu titlu provizoriu, a acţiunii prejudiciabile decât dacă prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dacă acţiunea nu este în mod evident justificată, potrivit art. 75, şi dacă măsura luată de instanţă nu apare ca fiind disproporţionată în raport cu prejudiciile cauzate. Dispoziţiile art. 253 alin. (2) rămân aplicabile.

De asemenea acelasi lucru se poate intampla si cu privire la o anumita persoana fizica ce poate fi supusa unei campanii de publicitate negativa.

Aceasta poate sa fie in mediul online sau sa fie compromise prin diverse metode imaginea unei persoane aducandu-se acuzatii grave spre exemplu ce in final nu ar putea sa fie dovedite.

Prejudiciu de imagine pentru o persoana care se bucura de prezumtia de nevinovatie si este implicata intr-un proces penal – Daune de imagine

De asemenea o persoana care este angrenata intr-un proces penal, intr-o procedura judiciara, are dreptul sa ii fie respectata demnitatea si are dreptul la imagine iar in protocoalele politienesti apare acest lucru si inclusiv, evitarea expunerii in spatiul public cu catusele la maini sau in alte situatii compromitatoare, in contextul in care nu exista o decizie definitiva de condamnare.

Acest lucru trebuie facut cu prudenta iar daca cineva se refera la o asemenea persoana necondamnata definitiv cu titlu de infractor ori alte asemenea, ii aduce in mod evident un prejudiciu de imagine si de deminitate ce poate fi generator de despagubiri de daune de imagine.

Alte drepturi legale, precum dreptul la viață privată și dreptul la demnitate, și cum acestea se intersectează cu dreptul la imagine, deriva din modalitatea de savarsire a faptei prejudiciabile.

Cititi si :

• Daune Morale Pentru Prejudiciu De Imagine
• Bullying La Scoala – Violenta Psihologica
• Despagubiri Daune Morale

Proceduri judiciare: Ce poate face o persoană pentru a-și proteja dreptul la imagine, inclusiv măsuri preliminare și acțiuni în instanță

Daca ati trecut printr-o campanie de denigrare publica daca v-au fost afectate drepturile precum cel la imagine si reputatie, trebuie sa stiti ca instantele de judecata pot inlatura un asemenea prejudiciu, de indata.

Situatiile de prejudiciere a imaginii publice sunt multiple. Pot incepe de la disputele dintre vecini cu acuzatii si campanii marginale de denigrare si publicitat negativa ce poate fi absolut minicinoasa sau plecata de la o chestiune factuala si ulterior cu mult exagerata si poate sa ajunga la un nivel mai extins si mai mare in legatura cu firme si persoane jurridice ori persoane publice ori profesionisti tip medici, avocati, judecatori, persoane publice etc. ce pot fi supusi unor asemenea campanii din partea propriilor lor clienti si atunci se naste dreptul de a fi despagubiti proportional cu daune de imagine si daca este cazul chiar si daune materiale pentru pierderea sansei spre exemplu sau pierderea unui proiect ori discreditarea si pierderea unui contract.

Exemplu: Un artist este pe punctul de a semna un contract de prestari servicii iar o fosta prietena(iubita) incepe si posteaza pe retelele de socializare, mesaje denigratoare la adresa acestuia ce ii pateaza imaginea si reputatia lui de persoana integra capata o lovitura.

Ulterior acestui moment, contractul nu se mai semneaza, beneficiarul invocand aparitia acelor postari.

Dupa un timp, se constata ca de fapt afirmatiile facute de fosta partenera erau simple alegatii NEDOVEDITE.

In mod evident ca fosta partenera urmeaza sa fie obligata sa plateasca si daune de imagine pentru afectarea imaginii publice si a reputatiei dar si daune materiale pentru beneficiul nerealizat din neplata acelui contract de prestari servicii dar si posibile daune materiale pentru pierderea sanselor viitoare de a semna contracte.

Este clar ca puteti deschide un proces in instanta pentru a putea sa solicitati daunele de natura morala ori de imagine ori de pierdere a sanselor sau beneficiilor nerealizate.

De asemenea, masurile pe care le puteti lua pentru a DIMINUA prejudiciul deja care se creeaza, sunt cele aratate in CODUL CIVIL la art. 255 dupa cum urmeaza:

Măsuri provizorii atunci cand va confruntati cu un prejudiciu de natura nepatrimoniala, adica un prejudiciu de imagine, un prejudiciu moral si care deriva din stirbirea reputatiei, patarii imaginii publice si altele.

(1)Dacă persoana care se consideră lezată face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii.

(2)Instanţa judecătorească poate să dispună în special:

a)interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;

b)luarea măsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.

Prejudiciu De Imagine – Compensații și remedii atunci cand va este incalcat dreptul la imagine si sunteti defaimat : compensațiile financiare și alte remedii legale disponibile pentru cei care au fost afectați de defăimare sau publicitate negativă.

Pe mai departe, raportat la sancțiuni, chiar în ipoteza abuzului de drept, sancțiunea cu caracter general constă în obligarea autorului abuzului la plata despăgubirilor de ordin moral, în acord cu regulile răspunderii civile delictuale.

Prejudiciu De Imagine – Similar, art. 253 NCC indică faptul că persoana fizică al cărui drept nepatrimonial a fost încălcat poate cere instanţei despăgubiri pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a pârâtei trebuie să fie îndeplinite, conform prevederilor art. 1349 şi 1357 NCC, următoarele condiţii cumulative:

A.    existenţa unei fapte ilicite;

B.     săvârşirea faptei ilicite cu vinovăţie;

C.    pricinuirea un prejudiciu;

D.    existența unei legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs.

Vizualizati si :

Cu toate că, Prejudiciu De Imagine potrivit Deciziei nr. 153 din 27 ianuarie 2016 pronunțată de ÎCCJ, privitor la proba prejudiciului moral, dovada faptei ilicite este suficientă, prejudiciul și raportul de cauzalitate urmând a fi prezumate, înțeleg să fac referire la toate cele patru condiții ale răspundeiri civile delictuale.

            Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, instanța urmând a judeca în echitate, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plac psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămarii. Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o baza echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs. Repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil (patrimonial sau nepatrimonial), în scopul repunerii păgubitului, în situația anterioară (restitutio in integrum).

            Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că „despăgubirile acordate victimei trebuie să constituie o justă și integrală reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicită a autorului” şi, de asemenea, că „este de principiu că victima unui fapt ilicit are dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit, iar întinderea despăgubirilor este determinată de principiile reparatiei integrale a prejudiciului”. Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză, ci ele trebuie să aibă caracter compensatoriu pentru o suferinta certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

            Un criteriu fundamental consacrat de doctrină și jurisprudență în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despăgubiri implică, fără urmă de dubiu, și o doză de aproximare, însă instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi înlăturat în totalitate (întrucât memoria colectivității este VIE, iar propagarea unor neadevăruri prin viu grai este FACILĂ și LA ÎNDEMÂNA ORICUI) și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.” (Decizia nr. 2 din data de 17 ianuarie 2017 pronunțată de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect pretenții).

În practica judecătorească s-a argumentat că libertatea de exprimare nu este şi nu trebuie să fie absolută, iar dreptul la liberă opinie şi exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat în limitele sale fireşti, neputând prejudicia drepturile şi interesele legitime ale altor persoane, invocându-se şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Lingens vs. Austria.

Astfel, instanţa supremă stabileşte, cu valoare de principiu, că aprecierea judecătorului privind
evaluarea daunelor morale este subiectivă, dar criteriile care au stat la baza cuantumului despăgubirilor sunt obiective şi pot forma obiectul controlului instanţei de recurs.

Concluzionând astfel, Curtea împărtăşeşte criteriul general evocat de instanţa europeană, potrivit căruia despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.”.

Av.. Cuculis Adrian

Str. Vaselor Nr. 16 Sectorul 2 Bucuresti