Contestatia La Executare – Daune Morale – Invocarea Incalcarii Dreptului De Protejare A Datelor Personale Prin Cesiunea Catre Recuperatorii De Creanta – Avocat Cuculis

Prin Contestatia La Executare Se Pot Cere Daune Morale – Cesionarea Creditelor Catre Recuperatorii De Creanta Incalca Dreptul De Protejare A Datelor Personale – Avocat Cuculis

Vedeti Cum Puteti Cere Daune Morale In Cadrul Contestatiei La Executare Daca Aveti Creditul Vandut La Recuperatori –

Motivele de fapt si de drept de mai jos reprezinta creatia intelectuala a C.A Cuculis Si Asociatii si poate fi folosita in cererile de chemare in judecata, asa cum este ea expusa, pe propria raspundere a fiecarui reclamant/petent.

Expunere de motive –

   4.3.1.  De regula, cesiunea de creanta transfera cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata, precum si drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate. Creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, cu notificarea debitorului. Cesiunea de creanta este valabil incheiata prin realizarea acordului de vointa al partilor, fara sa fie necesara vreo alta formalitate suplimentara. In masura in care cesiunea este concretizata printr-o donatie, acest act trebuie sa fie incheiat in forma autentica, deoarece asa prevede legea pentru donatii.

Astfel, ca orice conventie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de validitate:

  • sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor: capacitate, consimtamant, cauza, obiect,
  • sa fie contract consensual – cu exceptia situatiei cand cesiunea este cu titlu gratuit caz in care cesiunea reprezinta de fapt o donatie si se aplica regulile din materie fiind obligatorie forma autentica,

 

consimtamantul debitorului cedat este necesar doar in cazul in care creanta este legata in mod direct de persoana acestuia;

 

  • sa priveasca o suma de bani- creanta care nu are ca obiect o suma de bani poate fi cedata numai daca cesiunea nu face ca obligatia sa fie cu mult mai oneroasa,
  • sa fie o creanta cesibila (regula: toate creantele pot fi in principiu cesiunate chiar daca sunt litigioase)- exceptie: exista si creante care nu pot fi cedate: pensia de intretinere, o parte din drepturile salariale,
  • sa fie notificata debitorului sau acceptata de debitor pentru opozabilitate (intre parti cesiunea de creanta isi produce efectele de la data incheierii contractului de cesiune, cesionarul putand sa pretinda tot ceea ce primeste cedentul de la debitor),

in cazul in care se cesioneaza o universalitate de creante, prezente sau viitoare, pentru opozabilitate fata de terti este necesara inscrierea in AEGRM;

fata de debitorul cedat aceasta inscriere nu este suficienta

fata de fideiusori se aplic regulile de la debitorul cedat, astfel ca opozabilitatea fata de acestia se poate face doar prin notificare sau acceptare.

 

   4.3.2. Forma scrisa a cesiunii

Din cele prezentate anterior reies doua aspecte inportante de care majoritatea institutiilor financiare s-au prevalat:

 

  1. Modul de transmitere a obligatiei dintre cesionar si cedent – CU TITTLU GRATUIT SAU ONEROS, si
  2. Notificarea debitorului pentru opozabilitate.

 

  1. Astfel, pentru primul aspect, asa cum mentioneaza si codul civil, in cazul in care cesiunea de creante se face cu titlu oneros se vor aplica regulile de la contractul de vanzare-cumparare (fiind suficienta forma consensuala) ori daca este cu titlu gratuit vor fi incidente regulile de la donatie – forma autentica fiind o conditie de fond, neindeplinirea acesteia atragand dupa sine nulitatea actului.

 

Raportandu-ne la contractele de cesiune pe care bancile le-au incheiat mai departe, consideram ca se impune prezentarea acestor contracte pentru a putea lamuri aceste divergente.

Cu toate acestea, trebuie mentionat faptul ca daca cesiunile s-au incheiat cu titlu oneros trebuie analizat pretul cu care s-au incheiat, deoarece facand o paralela la regulile contractului de vanzare cumparare, art. 1660 si 1665 Cod civilpretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil” iar daca „pretul este stabilit fara intentia de a fi platit atunci vanzarea este anulabila. De asemenea, daca prin lege nu se prevede altfel, vanzarea este anulabila cand pretul este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului, incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare.”

Astfel, in contractul de cesiune, obiectul vanzarii il reprezinta insusi suma imprumutata de catre debitor (restul de suma datorata) si urmarita de catre creditor; pretul cesiunii stabilindu-se in functie de aceasta valoare.

 

Astfel cum am mentionat, subsemnatii nu am avut cunostinta de cesionarea obligatiei noastre catre o societate cu sediul in afara  Romaniei, pana la data primirii actelor de executare silita.

 

In concluzie, solicitam instante sa solicite prezentarea contractelor de cesiune atat cele incheiate cu institutii din afara tarii cat si cele prin care debitele s-au cesionat inapoi institutiilor romane pentru a putea lamuri problemele ridicate legate de felul cesiunii cat si pretul acestora iar daca aceste conditii nu sunt indeplinite solicitam aplicarea sanctiunilor prevazute de catre lege.

 

4.3.3. In ceea ce priveste cel de-al doilea aspect, majoritatea debitorilor nu au fost notificati privind schimbarea creditorilor fapt ce duce la inopozabilitatea actelor si conditiilor impuse de catre noii creditori.

 

Pe langa acestea, daca exista un raport de cesionare conform Codului civil- art 1575, cesiunea de creanta produce efecte intre cedent si cesionar, iar acesta din urma poate pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la debitor.

In speta situatiile expuse judecatii, ulterior cesiunii creantelor dobanzile debitorilor au crescut considerabil fiind notificati sub formularistica „conform modificarilor pietei financiare marja s-a modificat de la X p.p. la Y p.p.”

Conform art 1582 Cod civil, debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca impotriva cedentului. Astfel, el poate sa opuna plata facuta cedentului inainte ca cesiunea sa ii fi devenit opozabila, indiferent daca are sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a obligatiilor survenita inainte de acel moment.

Cesiunea de creanta transfera cesionarului: toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata cat si drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate.

In acest context intelegem faptul ca cesionarul nu avea niciun drept sa modifice conditiile stipulate in contractele de credit initiale.

 

4.3.4. In momentul in care vorbim de externalizare, intelegem procesul prin care creditele neperformante (pentru inceput) au fost cesionate catre institutii bancare sau nebancare din strainatate.

 

Aici este punctul in care institutiile bancare incep incalcarea prevederilor legale.

  1. A) In primul rand este vorba de un contract de cesiune, ori conform Codului civil art. 1578 Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care:
  2. accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa;
  3. primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport hartie sau in format electronic, in care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se solicita debitorului sa plateasca cesionarului. In cazul unei cesiuni partiale, trebuie indicata si intinderea cesiunii.

Astfel codul instituie doua conditii ce trebuie indeplinite simultan, conditii ce nu se intalnesc in situatiile de fapt.

 

In concret, consumatorii contracteaza credite cu diferiti agenti economici iar mai apoi prin solicitarea unor diferite acte referitoare la creantele acestora de la banca afla de fapt ca datoriile acestora au fost vandute catre firme straine neavand nicio idee despre data cand au fost cesionate sau despre efectele acestei vanzari.

 

In alte cazuri (ca de exemplu creditelor contractate cu OTP BANK ROMANIA)  majoritatea clientilor au aflat de cesionarea creantelor abia in momentul in care au primit notificari prin care erau informati ca debitele acestora au fost readuse in tara de la diferite entitati straine.

 

O alta situatie este cea a bancii BANCPOST SA ce a externalizat un numar foarte mare de credite la insituttii din afara teritoriului Romaniei. Majoritatea clientilor erau informati de aceasta cesiune in momentul in care se prezentau la banca pentru semnarea actelor aditionale sau mai grav in momentul in care o data cu intrarea in vigoare a OUG 50/2010 cand bancile aveau datoria sa reglementeze contractele existente conform normelor in vigoare prin eliminarea clauzelor abuzive si a altor prevederi prin care consumatorii erau pusi in situatii de inferioritate, acestea in loc sa vina in ajutorul clientilor dinpotriva externalizau creditele prin masuri ilegale.

Au existat cazuri in care consumatoriilor li se oferau actele aditionale la semnat si spunandu-le ca li se vor trimite exemplarele acestora dupa ce vor fi semnate de catre reprezentantii institutiei-cesionare. Treceau saptamani si acestia nu intrau in posesia exemplarelor ce li se cuveneau, bancile din Romania argumentand ca acestea nu erau ajunse de la firma din strainatate cu semnaturile acesteia, ajungand in multe cazuri ca acele acte aditionale sa nu contina niciodata semnaturile creditorilor-cesionari sau in alte cazuri sa se gaseasca semnatura reprezentantilor bancii cedente sub formula ”reprezentantul insitutiei cesionare

 

  1. B) Din situatia prezentata anterior reies incalcarea urmatoarelor prevederi legale:

 

In primul rand,  Norma din 6.apr.2005 Monitorul Oficial, Partea I 326 18.apr.2005 intrata in vigoare la 18.mai.2005 de aplicare a Legii nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice conform carei, in art.5 „In intelesul art. 7, contractele de credit pentru consum vor fi redactate in scris, pe hartie sau pe alt suport durabil, in cel putin doua exemplare, inclusiv anexele contractului, fiind remis cate un exemplar original fiecarei parti contractante.” Ori, raportandu-ne la situatii reale exita acte aditionale

 

Din cele prezentate anterior, solicitam urmatoarele aspecte sa fie lamurite: in primul rand constatarea ca abuziva a clauzelor privind cesiunea creditelor conform Legii 193/2000, iar in subsidiar restituirea sumelor percepute abuziv in baza anularii clauzelor prevazute anterior conform principiului restitutio in integrum.

 

4.4. Cu privire la incalcarea prevederile cu privire protectia datelor personale, prevazute in conventia de credit, si sa obligati intimatele la plata de daune morale in cuantum de 10.000 Eur.

 

In conformitate cu prevederile art. 17- Transferuri de date in strainatate, din contractul de credit– Conditii generale: „drepturile de care beneficiati, in conformitate cu prevederile Legii 677/2001 sunt urmatoarele: dreptul de acces la date, dreptul de interventie asupra datelor si de opozitie, precum si dreptul de a va adresa justitiei. In situatia in care nu sunteti de acord cu prelucrarea datelor dvs. personale cu scop de marketing sau cu cedarea acestora catre terti intr-un asemenea scop, aveti dreptul de a formula un refuz, printr-o cerere scrisa…

 

Prin cesionarea contractului de credit unei entitati cu sediul in afara tarii, unde este posibil ca legislatia privind protectia datelor personale sa nu aibe aceeasi forta juridica ca si legislatia romana, cat si prin lipsa notificarii cesiunii, mi-au fost incalcate atat drepturile prevazute in conventia de credit cat si drepturile acordate de prevederile legale in domeniu.

 

Astfel, protectia datelor cu caracter personal este reglementata, in principal, prin Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (denumita in continuare ”Legea nr. 677/2001”). Acest act normativ implementeaza la nivel national Directiva nr. 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (denumita in continuare ”Directiva 95/46/CE”).

Relevante pentru stabilirea unui cadru juridic propice in vederea protejarii datelor cu caracter personal sunt si deciziile Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (denumita in continuare ”Autoritatea”).

 

Atat la nivel european, cat si la nivel national, ”datele cu caracter personal” sunt definite ca fiind informatiile referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila, adica informatii despre o persoana a carei identitate este fie clara in mod evident, fie poate fi, cel putin, stabilita prin obtinerea unor informatii suplimentare.

In general, pentru ca prelucrarea datelor cu caracter personal sa se realizeze intr-un cadru legal, Legea nr. 677/2001 a implementat o serie de obligatii in sarcina operatorilor de date cu caracter personal si a persoanelor imputernicite de catre operatori, dupa cum urmeaza:
de a notifica Autoritatii calitatea sa de “operator de date cu caracter personal”;
– de a obtine consimtamantul expres si neechivoc al persoanei vizate in vederea realizarii prelucrarii respective,;
– de a colecta si prelucra datele cu caracter personal exacte si actualizate, adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si prelucrate, cu buna-credinta si in conformitate cu dispozitiile legale in acest sens, cu un scop determinat, explicit si legitim;
– de a stoca datele cu caracter personal intr-o modalitate care sa permita identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesara realizarii scopurilor in care datele sunt colectate si prelucrate;
– daca este cazul, de a declara sau autoriza transferul de date cu caracter personal;
– de a distruge sau transforma datele cu caracter personal in date anonime, pentru scopuri statistice, de cercetare, stiintifice sau istorice, la momentul incetarii prelucrarii.

 

In situatia transferului in strainatate al datelor cu caracter personal, legea prevede urmatoarele conditii:

 

Art. 29.
(1) Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat

 (2) Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.
(3) In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.
(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul.
(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) nu se aplica daca transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni.
(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.

 

 Relevanta in prezenta cauza este si prevederea art.3 lit.p din Anexa la Directiva 93/13/CE, potrivit careia:

 

 

„Art.3(extras):
(3) Anexa contine o lista orientativa si neexhaustiva a clauzelor care pot fi considerate abuzive.
(…)
ANEXA
CLAUZELE MENTIONATE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (3)

Clauzele care au ca obiect sau ca efect:

(p) acordarea posibilitatii vanzatorului sau furnizorului de a-si transfera drepturile si obligatiile prevazute de contract, in cazul in care aceasta actiune poate servi la reducerea garantiilor pentru consumator, fara acordul acestuia din urma;

 

Mai mult, litera (p) din Anexa la Directiva 93/13/CEE  – ce impunea doar o „lista gri” – a fost transpusa prin litera (n) din lista neagra („black list”) continuta in Anexa la Legea 193/2000:

Art. 4 (extras):

(4) Lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta lege reda, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

 

ANEXA (extras)

LISTA cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive:

  1. n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractualeunei terte persoane agent, mandatar etc., fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducereagarantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator;

 

Prin urmare, chiar daca legiutorul european cat si cel national au considerat ca fiind abuziva posibilitatea bancii de a transfera, in anumite conditi, drepturile si obligatiile sale, banca intelege sa incalce aceste prevederi, prin cesiunea de creanta, creandu-mi un dezavantaj, in contradictie cu cerinta bunei-credinte, cu atat mai mult cu cat informatiile generale furnizate inainte de incheierea contractului cu creditorul initial nu au indeplinit cerintele de claritate si de transparenta.

 

 

CONCRET, din interpretarea prevederilor legale mentionate si din interpretarea situatiei de fapt, rezulta ca atat banca cat si societatea cesionara cu toate ca aveau aceaste obligatii, respectiv:

      – obligatia de a-si asumat faptul ca printr-un astfel de transfer nu se reduc garantiile pentru subsemnatii, in calitate de consumatori;

      –  obligatia de a ne solicita acordul cu privire la cesiune externa, avand in vedere ca prin acest transfer se reduc garantiile pentru subsemnatii, in calitate de consumatori, astfel cum prevede si litera (p) din Anexa la directiva 93/13/CEE,

NU AU FOST RESPECTATE.

 

Poate pentru „profesionisti” din prezenta cauza protectia datelor personale nu reprezinta un aspect important, acestia intelegand sa-si valorifice doar drepturile, insa pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene acest aspect reprezinta un „interes general, ce depaseste interesele particulare ce pot exista atunci cand se incheie un contract, urmand ca clauzele prejudiciabile pentru consumator sa nu produca niciun efect.”

Pentru clarificare, subsemnatii solicitam instantei sa constatate ca prin cesiunea externa de creanta au fost incalcate prevederile art.17 din conventia de credit privind Protectia datelor personale, art. 10.7. din Actul aditional nr. 1/21.03.2012 raportat la prevederile legale mentionate.

 

In acest sens, intelegem reliefam urmatoarele aspecte judicios stabilite in jurisprudenta iterativa a Curtii:

 

  1. In ceea ce privește imprejurarile in care un asemenea dezechilibru este creat „in contradictie cu cerinta de bunacredinta”, este important sa se constate ca, avand in vedere al șaisprezecelea considerent al Directivei 93/13, instanta nationala trebuie sa verifice in acest scop daca vanzatorul sau furnizorul, actionand in mod corect și echitabil fata de consumator, se putea aștepta in mod rezonabil ca acesta din urma sa accepte o asemenea clauza in urma unei negocieri individuale (a se vedea Hotararea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 69);
  2. În această privință, Curtea a decis că, pentru a se stabili dacă o clauză provoacă un „dezechilibru semnificativ” în detrimentul consumatorului între drepturile și obligațiile părților care decurg dintr‑un contract,trebuie să se țină seama în special de normele aplicabile în dreptul național în lipsa unui acord între părți în acest sens. Instanța națională va putea evalua, prin intermediul unei asemenea analize comparative, dacă și, eventual, în ce măsură contractul îl plasează pe consumator într‑o situație juridică mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național în vigoare. De asemenea, este relevant în acest scop să se procedeze la o examinare a situației juridice în care se găsește consumatorul menționat avand în vedere mijloacele de care dispune, potrivit reglementării naționale, pentru a face să înceteze utilizarea clauzelor abuzive (a se vedea Hotărarea Aziz, EU:C:2013:164, punctul 68).

 

Avand in vedere ca in prezenta cauza, cesiunea este un raport juridic cu element de extraneitate, iar ambii profesionisti si-au incalcat obligatiile legale, fata de prevederile Legii 193/2000 va solicit admiterea capatului de cerere astfel cum a fost formulat, cu obligarea ambilor creditori la plata de daune morale in cuantum de 10.000 Eur

Formular Plangere Penala Credite Exportate Pentru Care S-au Incasat Dobanzi Bancare Ilegale De Catre Recuperatorii De Creante – Avocat

Avocat Cuculis

avocat@indrumari-juridice.eu

One comment to “Contestatia La Executare – Daune Morale – Invocarea Incalcarii Dreptului De Protejare A Datelor Personale Prin Cesiunea Catre Recuperatorii De Creanta – Avocat Cuculis”
  1. Buna ziua !

    As dori sa stiu cum pot sa actionez in instanta socetatea TBI CREDIT IFN S.A., cu sediul în Bucuresti str. Putul lui Zamfir nr. 8-12, et. 2 sect. 1 înregistrată la Registrul Comertului sub nr. J40/15329/2003, având cod de înregistrare RO15901855.
    Această societate cu care am încheiat un contract de credit pe data de 08.05.2018, a cesionat creditul catre o societate din Bulgaria, fără acordul meu, astfel transferând datele mele personale în afara țării către o societate de credit pentru care nu mi-am dat acordul nici pentru cesiune si nici pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.
    Am citit un articol scris de dumneavoastra, insa la concret in cazul meu doresc sa stiu ce pot si ce trebuie sa fac pentru a obtine daune in urma transferului fara acordul meu.

    Cu respect Enos Cotan

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume si email)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.