Contrabanda Cu Tigari – Avocat Infractiuni Contrabanda

Contrabanda cu tigari , infractiunea de contrabada cu tigari si cat de ilegala este legea care condamna mai aspru persoana care detine tigari de contrabanda decat persoana care face contrabanda efectiva

SCA Cuculis&Asociatii – Sesizeaza Curtea Constitutionala Cu Exceptia De Neconstitutionalitate Pe Infractiunea De Contrabanda

Infractiunea de contrabanda cu tigari este o infractiune de prejudiciu, practic aici discutam despre trecerea frontierei cu produse accizabile si pentru care nu se declara cantitatea lor in asa fel incat sa eludeze de fapt contrabandistul, plata taxelor catre stat.

In fine, codul vamal care in mare parte este masacrat si au mai ramas doar cateva articole valabile din el, defineste infractiunea de contrabanda si in cazul nostru contrabanda cu tigari, ca find urmatoarea fapta:

Articolul 270 Codul Vamal

(1) Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

Sunteti implicat intr-un caz de contrabanda de tigari sau alt tip de contrabanda? Completati formularul de mai jos pentru o analiza a dosarului.

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

Cand este considerata contrabada de tigari ca infractiune ?

Lesne de observat este faptul ca in art. 270, daca o contrabanda de tigari este facuta la granita cu produse de sub 20000 de lei ( daca vorbim de bunuri accizabile) sau mai mic de 40000 de lei pentru alte tipuri de bunuri ce codul fiscal nu prevede accizarea, atunci nu se va considera infractiune ci se va considera fapta ca si contraventie iar asta de multe ori, prin aprecierea organelor de constatare cei care fac contrabanda cu tigari nici nu primesc amenda.

Totusi, este esential sa va indreptati atentia catre art. 270 alin. 3 din Codul Vamal, articol asupra caruia planeaza o suspiciune de neconstitutionalitate si implicit, de soarta acestui articol va depinde soarta a mii de dosare din intreaga tara.

Daca este prins ca faci contrabanda de tigari este contraventie daca esti prins ca ai un pachet de tigari asupra ta, ce provine din contrabanda, mergi la inchisoare-Asa arata legea acum si este dupa parerea noastra, neconstitutional

Luam urmatorul exemplu cu privire la intelegerea pe deplin a situatiei unui contrabandist si a unei persoane care este asimiliata contrabandistului. Practic, in legislatia actuala, fapta mai grava este pedepsita mai putin aspru si fapta mai putin grava este pedepsita mai drastic.

Pe scurt, contrabandistul scapa cu amenda sau fara pe cand detinatorul marfii de contrabanda pleca la inchisoare intre 2-7 ani!

Discutam astfel despre art. 270 alin 3 din Codul Vamal care prevedere ca :

(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

Art. 270 alin. 3 Cod Vamal

Astfel, daca va uitati la alin. 1 pe care l-am descris mai sus, de la art. 270 Cod Vamal, am explicat deja acolo ca produsele acizabile pana in 20000 de lei de contrabanda, nu atrag raspunderea penala ci doar conraventionala sau deloc.

In situatia in care totusi te duci si cumperi produse de contrabanda si le detii sau ajungi in oricare fel contrabandarea produselor, tu ca pilon si esafod 2-3-4 in lantul contrabandei, ajungi sa fii trimis la inchisoare pana la 7 ani de zile, pe cand cel care a trecut fraudulos granita cu produsele de contrabanda, risca o amenda sau poate in unele cazuri un avertisment.

Avocatii de drept penal din cadrul SCA CUCULIS&ASOCIATII au sesizat CCR.

Inalta Curte De Casatie Si Justitie emite un Recurs In Interesul Legii Neconstitutional

Nu este prima data cand vedem in practica ICCJ o hotarare luata cu privire la lamurirea unor aspecte, ce de multe ori ajunge sa incurce si mai rau lucrurile.

Problematica amintita mai sus cu privire la ce tip de contrabanda se refera alin. 3 al art. 270 din Codul Vamal, ICCJ sesizata in acest sens cu un RECURS IN INTERESUL LEGII vine prin decizia numarul 32/2015 si comunica cu putere de lege ca toate tipurile de contrabanda la modul general, daca sunt infaptuite prin modalitatile aratate la alin. 3, trebuiesc pedepsite cu inchisoarea.

Greasela fundamentala a ICCJ, avand in vedere ca art. 270 alin. 3 din Codul Vamal, trebuia interpretat in sensul in care (3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) […..] cunoscând că acestea provin din contrabandă. Pai ele provin din contrabanda insa in acceptiunea alin. 1 in anumite situatii ELE NU SE PEDEPSESC, adica faptele de contrabanda.

Prin urmare, normala ar fi fost analiza prin prisma faptului ca atata vreme cat faptele de detinere, transport etc. privesc fapte de contrabanda ce nu sunt supuse aplicarii legii penale, evident nici pentru complicii la aceasta infractiune sau eventualii tainuitori, nu ar fi putut sa fie aplicata o pedeapsa mai grea.

Redam decizia 32/2015 a ICCJ decizie data in cadrul unui Recurs in interesul legii, pe care noi in consideram NECONSTITUTIONAL.

Stabilește că noțiunea de “contrabandă” utilizată de legiuitor în dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma “cunoscând că acestea provin din contrabandă”, privește contrabanda constând în introducerea în țară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în țară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.

Astfel, ICCJ uita ca mai sunt si alte tipuri de contrabanda ce nu sunt infractiuni si atunci vorbeste ca se va pedepsi contrabanda, la modul general chiar daca ea pentru autorii principali ai faptelor, legea nu prevede o sanctiune penala.

Avand in vedere aceasta lipsa de echitate , ne-am adresat instantei care judeca dosarul de contrabanda in forma prevazuta de alin. 3 art. 270 Cod Vamal, cu exceptia de neconstitutionalitate si ca atare cererea ne-a fost admisa si a fost sesizata Curtea Constitutinala.

Dosarul este 6183/63/2018 si toti cei care sunt anchetati / trimisi in judecata, ar trebui sa-l urmeasca, fiindca raspunsul dat de catre CCR ar putea sa le schimbe soarta dosarelor penale in care se afla.

29.04.2021
Ora estimata: 09:00
Complet: C5
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: În temeiul art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992 rep. dispune sesizarea Curtii Constitutionale în vederea solutionării exceptiei de neconstitutionalitate a art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, în interpretarea dată prin decizia nr.32/2015 pronuntată de Înalta Curte de Casatie si Justisie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, exceptie invocată de către inculpata Grecu Loredana- Maria. Pronuntată în sedinta publică din 29.04.2021.
Document: Încheiere de şedinţă    29.04.2021

Exceptia de neconstitutionalitate cu privire la prevederile Codului Vamal in speta art. 270 alin. 3

Contrabanda Cu Tigari – A dispozițiilor legale regăsite în art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 cu referire la Decizia nr. 32/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în complet format pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

În opinia noastră, se impune constatarea faptului că dezlegarea dată prin Decizia nr. 32 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 2265/1/2015, este neconstituțională.

Apreciem că prin dezlegarea oferită în Decizia nr. 32/2015 de către ICCJ sunt încălcate dispozițiile constituționale regăsite la art. 16 din Constituția României în materia egalității cetățenilor în fața legii, precum și cele aflate în art. 1 alin. (4) din Constituția României cu privire la separația echilibrului puterilor în stat, dar și în art. 1 alin. (3) și (5) cu privire la principiul securității juridice.

Pentru susținerea excepției, sunt indicate următoarele chestiuni în ordine cronologică:

Prin rechizitoriul din data de 24.08.2018 al PÎCCJ – DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, subsemnata am fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. De art. 367 alin. (1) Cod Penal și de contrabandă prev. de art. 270 alin (3) din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

Prin rechizitoriu s-a reținut că am deținut în mod distinctiv cantitatea de 893 pachete de țigări mărcile Viceroy, Assos Slims, Marblle și Long Clasic, care nu aveau aplicat timbru fiscal emis de autoritățile române și purtau inscripții străine, prejudiciul fiind calculat la suma de 10.781 lei, de către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF – DGRFP Craiova.

Tot prin rechizitoriul din data de 24.08.2018, s-a dispus clasarea cauzei, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) C.p.p. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C.p.p., față de făptuitorul Akguneș Turgut pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

În fapt, față de făptuitorul A.K s-a reținut,printre altele, că în data de 31.08.2013 a fost identificat imediat după ce introdusese în țară, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu, un număr de 380 pachete, conținând țigarete ( Contrabanda Cu Tigari ) netimbrate, prin sustragere de la controlul vamal, alături de acestea fiind introduse și numeroase bunuri (obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte) contrafăcute.

Soluția de clasare față de acesta a fost motivată în felul următor: ”Deși s-a dovedit că bunurile identificate în data de 31.08.2013 au fost introduse în țară prin sustragerea de la controlul vamal (fiind găsite imediat după ieșirea din punctul de trecere al frontierei Giurgiu), acestea nu aveau o valoare în vamă mai mare de 20.000 lei (țigaretele au valorat 2.825,2 lei)

Mai mult, după dispunerea soluției de clasare, s-a dispus sesizarea Direcției Regionale Vamale Craiova, în vederea aprecierii aplicării unei sancțiuni contravenționale legale.

În cauza de față sunt incidente dispozițiile art. 270 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal:

”(1)Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2)Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a)introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b)introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c)înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3)Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.”

Prin Decizia nr. 32/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că: ”noţiunea de “contrabandă” utilizată de legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma “cunoscând că acestea provin din contrabandă”, priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.”

În motivarea acestei decizii, ICCJ reține că infracţiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu este condiţionată de existenţa infracţiunii de contrabandă incriminate în art. 270 alin. (1) şi de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, ci presupune, după caz, ca bunurile sau mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal:

– să provină din contrabandă, în sensul că au fost introduse în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau au fost introduse în ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la control vamal, indiferent de valoarea în vamă a acestora;

– să fie destinate săvârşirii contrabandei, în sensul că sunt menite să fie scoase din ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau prin locurile stabilite pentru controlul vamal, dar prin sustragere de la control vamal, indiferent de valoarea în vamă a acestora.

În consecință, prin Decizia 32/2015 ICCJ a stabilit că noțiunea de contrabandă utilizată în art. 270 alin. (3) din Codul Vamal trebuie interpretată în sens larg, adică a eliminat pragurile valorice de 20.000 lei și 40.000 lei, prevăzute de art. 270 alin. (2) lit. a), a căror depășire atrage răspunderea penală.

Prin pronunțarea Decizie nr. 32/2015, se încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituția României.

Eliminarea pragurilor valorice prevăzute la art. 270 alin. (2) lit. a) din înțelesul noțiunii de contrabandă utilizate în art. 270 alin. (3) și lărgirea sensului acesteia duce la o discriminare între cetățeni și la o inegalitate de tratament.

Astfel, în cazul făptuitorului A.K, care a introdus în mod fraudulos 380 de pachete de țigări ( Contrabanda Cu Tigari ) prin sustragerea de la controlul vamal, s-a dispus o soluție de clasare, întrucât nu au fost întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii, mai precis valoarea în vamă a bunurilor a fost de 2825,2 lei, adică sub pragul de 20.000 lei, iar acesta răspunde, în cel mai rău caz, contravențional.

În cazul subsemnatei, deși fapta care mi se impută este aceea a simplei dețineri a pachetelor de țigări, care au o valoare în vamă tot sub 20.000 lei, răspunderea este cea penală, în virtutea Decizie nr. 32/2015.

Dacă mergem mai departe cu raționamentul ICCJ, dacă același făptuitor trecea punctul de frontieră cu cele de 380 de pachete de țigări fără să fie prins, iar la 100 de metri față de punctul de trecere îmi preda un singur pachet de țigări, iar la 5 minute după ce ne despărțeam eram prinși amândoi, el răspundea contravențional pentru cele 379 pachete de țigări introduse în mod fraudulos în țară, iar eu răspundeam penal pentru deținerea unui singur pachet de țigări.

Prin interpretarea dată de ICCJ prin Decizia 32/2015 se formează o inegalitate de tratament sancționator, în sensul în care o faptă mult mai gravă, cea a introducerii în mod fraudulos a bunurilor accizabile pe teritoriul României până în limita a 20.000 lei valoare în vamă, se sancționează contravențional în baza art. 449 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, iar simpla faptă de deținere, care prezintă cel mai mic pericol social dintre toate elementele materiale alternative, a acelorași țigări de către altă persoană se sancționează penal cu pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare.

Prin considerente, Înalta Curte a mai reținut: ”Cunoaşterea provenienţei din contrabandă a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, ca şi cunoaşterea destinării acestora, respectiv pentru săvârşirea contrabandei, înseamnă cunoaşterea caracterului ilicit al provenienţei sau destinării lor, a faptului că a fost ocolit controlul vamal ori că bunurile sau mărfurile de acest tip sunt menite să eludeze controlul vamal, aspecte care pot rezulta din diferite împrejurări de fapt, instanţa urmând să ţină seama de aceste circumstanţe în procesul de stabilire a încadrării juridice a faptei în infracţiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.”

Reglementarea actuală, în lumina Deciziei nr. 32/2015, încurajează făptuitorii să introducă în mod fraudulos, dar în limita a 20.000 lei, bunuri accizabile pe teritoriul țării, știind că dacă sunt prinși și demonstrează că ei le-au introdus, vor răspunde doar contravențional.

Pe de altă parte, dacă ai cumpărat un simplu pachet de țigări pentru consum, despre care nu știi exact cum a fost introdus în țară, dar are simboluri chirilice, te expui celei mai grele răspunderi juridice.

Interesant este și argumentul Curții potrivit căruia: ”Dacă s-ar accepta că existenţa infracţiunii asimilate prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României ar fi condiţionată de “infracţiunea de contrabandă”, iar nu de “contrabandă”, ar opera o anumită suspendare a cercetărilor penale pentru una dintre variantele reglementate, de realizare a infracţiunii, şi anume când bunurile sau mărfurile ce trebuie plasate sub un regim vamal sunt destinate săvârşirii contrabandei, întrucât sintagma “sunt destinate” exprimă o acţiune viitoare, astfel că întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României nu s-ar putea verifica decât după examinarea pregătirii săvârşirii infracţiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (1) sau art. 270 alin. (2) din Codul vamal al României, cu tot ce presupune conţinutul constitutiv al acesteia.”

Astfel, pentru a ocoli un inconvenient, respectiv suspendarea cercetărilor pentru varianta de realizare a infracțiunii când bunurile sau mărfurile ce trebuie plasate sub un regim vamal sunt destinate săvârșirii contrabandei, ICCJ preferă să lărgească definiția noțiunii de contrabandă și la alte situații decât cele prevăzute la art. 270 alin. (1) și (2).

Ori, în materia dreptului penal nu este permisă extinderea noțiunilor. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenţie, care consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conţinutului infracţiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracţiuni, prevede şi principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în defavoarea acuzatului.

Așa cum s-a reținut prin Decizia în interesul legii nr. 17/2013, infracțiunea prevăzută la art. 270 alin. (3) reprezintă o formă de tăinuire calificată.

Raportându-ne la această calificare, intervine din nou o inegalitate de tratament sancționator. Dacă la infracțiunea de tăinuire subiectul activ trebuie să cunoască sau să prevadă faptul că bunurile provin dintr-o faptă prevăzută de legea penală, în cazul infracțiunii prevăzute la art. 270 alin. (3), în lumina Deciziei 32/2015, subiectul activ trebuie să cunoască faptul că bunurile provin și din săvârșirea unei contravenții.

Tot aici trebuie menționate și Deciziile nr. 828/2015, 255/2019, 113/2020 ale Curții Constituționale a României, prin care s-a reținut că fapta de contrabandă asimilată este reținută atunci când bunurile, obiect material al infracțiunii, provin dintr-o faptă prevăzută de legea penală, nefiind important dacă reprezintă infracțiune față de autorul acesteia.

Pentru identitate de rațiune, trebuie să se aplice aceeași soluție, fără dublă măsură, discriminări și inegalitate de tratament sancționator.

Pentru aceste motive se impune declararea ca neconstituționale a dispozițiilor legale regăsite în art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 cu referire la Decizia nr. 32/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât contravin art. 16 din Constituție.

Contrabanda Cu Tigari ca incriminare, poate suferi modificari importante dupa ce CCR a fost sesizata.

Av. Drd. Cuculis Adrian

Vaselor Nr. 16 Sectorul 2
Bucuresti
Romania

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume si email)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.