Modelul de cerere priviind “ORDONANTA PRESEDINTIALA” in ceea ce priveste stoparea efectelor contractului de credit in raport de cresterea cursului francului elvetian. Cu mentiunea de rigoare ca se aplica DOAR celor care au actiuni depuse pe denominare

Modelul de cerere priviind “ORDONANTA PRESEDINTIALA” in ceea ce priveste stoparea efectelor contractului de credit in raport de cresterea cursului francului elvetian. Cu mentiunea de rigoare ca se aplica DOAR celor care au actiuni depuse pe denominare.Cererea de suspendare temporara a efectelor contractului se va depune la aceeasi instanta ca cererea de fond:
Puteti sa il folositi dupa urmatorul format:

Romania
Autoritatea Judecatoreasca
Tribunalul Bucuresti
Reclamant: xxx
Parata : S.C xxxxx S.A
Obiect: Ordonanta presedintiala suspendare executare contract

Domnule Presedinte,

Subsemnatul, XXX, avand domiciliul procesual ales la C.A Cuculis si Asociatii din Bucuresti, Str. Calea Mosilor 235, bl. 43, sc. 2, et. 3, ap. 44 sectorul 2 Bucuresti, avocat@indrumari-juridice.eu in baza art. 996 Cod Procedura Civila formulez urmatoarea –

ORDONANTA PRESEDINTIALA

Priviind suspendarea efectelor contractului nr. Xxxxx din data de xxxxx, incheiat cu S.C xxx S.A, solicitandu-va ca prin prezenta sa dispuneti –

1)Suspendarea partiala si temporara a efectelor clauzei contractuale regasite in contractul de credit la punctul 2)”Imprumutatul va restituti ratele in aceeasi monedata” si adaptarea acesteia ca prin efectele prezentei decizii, partea parata sa fie obligata sa continue desfasurarea contractului prin incasarea de la debitorul obligatiei a ratelor lunare prin calcularea lor la cursul de la data de 14.01.2015 cand Francul Elvetian era cotat la 3.745 lei fiind in esenta momentul aparitiei cazului fortuit;

In fapt: Imprumutatul a contractat acest credit in scopul achizitionarii unui bun imobil. Pe parcursul creditarii francul elvetian a inregistrat o crestere cu pana la 300% in raport de momentul zilei de 15.01.2015 moment de altfel la care s-a si inregistrat cazul fortuit in desfasurarea contractului mai sus amintit.Pe rolul Tribunalului se afla in desfasurare o solicitare de constatare ca abuziva a clauzei stipulate mai sus si anume “Imprumutatul va restitui ratele in aceeasi moneda” prin care se solicita instantei de fond ca in urma pronuntarii sa constate obligatia imprumutatului ca fiind compusa din restituirea imprumutului la un curs istoric motiv pentru care, tinand seama de faptul ca cererea mentionata a fost inregistrata la instanta in data de xxxxxx si se afla in perioada de regularizare, pentru a proteja o iminenta debalansare contractuala si pe cale de consecinta o reziliere contractuala, in baza art. 996 Cod Procedura Civila formulam prezenta ordonanta presedintiala.
Astfel, contractul de credit a fost semnat la data de xxxxxx, ceea ce inseamna in mod imediat ca se vor aplica cu precadere dispozitiile referitoare la vechiul cod civil asa cum acesta le reglementa la epoca respectiva.
Desi nenumita in vechiul cod civil, aceste doua denumiri erau folosite impreuna ca fiind sinonime institutia cazului fortuit fiind fortata sa faca corp comun cu Forta Majora astfel aplicabilitatea in doctrina si in diverse pasaje ale vechii reglementari se vor regasi sub numele de Forta Majora.
Pentru a se pronunta onorata instanta pe solicitarea noastra, credem ca este necesara o aliniere si explicare a aplicabilitatii fortei majore in contractul dedus, astfel.
A. Exterioritatea. Forţa majoră a fost şi continuă să fie o împrejurare care îşi are originea sau etiologia în afara celui care în aparenţă ar fi chemat să răspundă, precum şi câmpului său de activitate. De asemenea, sunt cazuri de forţă majoră şi unele evenimente sociale extraordinare, provocate de oameni, cum ar fi războaiele şi revoluţiile dar nu in ultimo aspect si situatia intervenita in speta de fata si anume, “explozia” cursului valutar de la o zi la alta cu peste 30% din valoarea lui la ziua anterioara. Astfel, avand in vedere faptul ca intre cele doua parti opereaza un contract de credit iar cazul aparut este exterior vointei partilor contractante se poate desprinde prima caracteristica a situatiei si anume aceea a exterioritatii situatiei.
B. Imprevizibilitatea. Se referă, deopotrivă, la producerea împrejurării respective şi la efectele sau consecinţele sale. Dacă împrejurarea putea fi prevăzută, cel chemat să răspundă săvârşeşte o faptă culpabilă deoarece nu a prevăzut-o şi nu a luat măsurile necesare pentru preîntâmpinarea sau evitarea urmărilor sale prejudiciabile.
Prin urmare tragem concluzia ca atata vreme cat cursul valutar apare ca un element total extern vointei partilor contractante si anume “imprevizibilitatea” este in esenta tradusa ca “riscul valutar” este corecta prezumtia ca partile de asemenea nu aveau cum sa prevada intr-un totul acest risc valutar. Pe fondul cauzei se explica de ce, Banca este intr-o culpa evident referitoare la Riscul Valutar, poate fi o culpa cu usurinta insa, pentru a putea onorata instanta sa pronunte o hotarare in speta de fata, vom discuta in extensie prin neraportarea la toate obligatiile pe care le avea banca printre altele si de “apreciere a cursului si riscului valutar”.
Literatura de specialitate a încercat să explice ce se înţelege prin imposibilitatea de prevedere a unui eveniment şi a urmărilor sale. într-o interpretare exigentă, s-ar putea afirma că omul este capabil şi trebuie să prevadă tot ceea ce este posibil să se producă. într-o asemenea concepţie, forţa majoră nu şi-ar mai găsi nicio aplicare practică.
Certitudinea sau puternica probabilitate a producerii unor evenimente cu origine exterioară înlătură, în mod firesc, caracterul lor imprevizibil’. Este motivul pentru care se admite că imprevizibilul se deosebeşte de previzibil cu ajutorul unui criteriu de normalitate, adică după cum un eveniment are caracter extraordinar, producându-se extrem de rar, sau dimpotrivă are un caracter normal, în sensul că se produce cu o anumită regularitate.
Aşadar, în concluzie, am putea spune că pentru a fi în prezenţa forţei majore este suficient ca imprevizibilitatea evenimentului să fie normală; aceasta înseamnă că nu este necesar să fie vorba de o imprevizibilitate absolută, extraordinară sau de excepţie prin urmare, asa cum am explicat mai sus, suntem in fata unei situatii ce un consumator cat si profesionist cu un nivel mediu de cunostiinte nu aveau cum sa o prevada.
C. Absoluta invincibilitate şi inevitabilitate. Un eveniment constituie forţă majoră numai dacă este invincibil sau irezistibil şi inevitabil. Dacă imposibilitatea de a preîntâmpina, învinge şi evita evenimentul respectiv şi consecinţele sale prejudiciabile este doar relativă, în sensul că putea fi învins sau evitat de către un om cu capacitate, prudenţă şi diligenţă maxime, dar cel chemat să răspundă nu a depus ori nu a fost capabil să depună asemenea străduinţe în acest scop, nu suntem în prezenţa forţei majore; Iarasi, inevitabil antamand fondul cauzei se va demonstra ca parata noastra Banca Comerciala ar fi putut preintampina si chiar invinge efectele riscului valutar insa, acest lucru tinde catre fondul cauzei, in esenta nefiind vorba de o veritabila dovada ce nu mai poate fi rasturnata, pana la proba contrarie, Banca NU avea cum sa preintampine o decizie luata in exteriorul tarii noastre de catre Banca Elvetiei si astfel este indeplinita si a treia cerinta.

Efectul principal al forţei majore este excluderea în totul sau în parte a răspunderii civile. Aceasta în funcţie de faptul dacă forţa majoră este singura cauză a prejudiciului sau, dimpotrivă, prejudiciul a fost cauzat de forţa majoră împreună sau în concurs cu alte fapte sau împrejurări.
în situaţia în care forţa majoră este singura cauză a prejudiciului, este exclusă automat existenţa raportului de cauzalitate dintre fapta pârâtului şi prejudiciu; de asemenea, indirect este exclusă şi vinovăţia persoanei respective în cazul răspunderii civile subiective. Aşadar, în lipsa condiţiilor prevăzute de lege, angajarea răspunderii civile faţă de victima prejudiciată nu mai este posibilă; în alţi termeni, răspunderea civilă nu există.
Un motiv secundar pentru care ar trebui sa fie admisa actiunea prezenta, se refera la aspectele de drept European.
Amandamentul numarul 17 al Parlamentului European prevede pentru imprumuturile in moneda straina, urmatoarele amendamente, general valabile pentru creditele aflate in desfasurarea, astfel :
Împrumuturile în monedă străină
(1) Statele membre se asigură că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în monedă străină, un cadru de reglementare corespunzător este instituit la momentul în care contractul de credit este încheiat, pentru a asigura cel puțin că:
(a) consumatorul are dreptul de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate; sau
(b) sunt în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul în temeiul contractului de credit.
(2) Moneda alternativă menționată la alineatul (1) litera (a) este fie:
(a) moneda în care, în principal, consumatorul își primește venitul sau deține activele care finanțează plata creditului, astfel cum este indicat la momentul în care a fost realizată cea mai recentă evaluare a bonității în raport cu contractul de credit; sau
(b) moneda în care statul membru în care consumatorul fie și-a avut reședința la momentul la care a fost încheiat contractul de credit, fie își are reședința în prezent.
(6) Aranjamentele aplicabile în temeiul prezentului articol se aduc la cunoștința consumatorului în FEIS și în contractul de credit. În cazul în care în contractul de credit nu există dispoziții în vederea limitării riscului ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul la o fluctuație a ratei de schimb valutar de sub 20 %, FEIS include un exemplu ilustrativ al impactului pe care îl are o fluctuație valutară de 20 %.

Prin urmare, putem trage concluzia ca leguitorul european prin organele abilitate a avut in vedere ca s-a aratat un comportament iresponsabil al participanților la piață iar asta poate compromite bazele sistemului financiar, ceea ce duce la pierderea încrederii tuturor părților, în special a consumatorilor, și poate avea consecințe sociale și economice grave. Numeroși consumatori și-au pierdut încrederea în sectorul financiar, iar unii împrumutați s-au aflat în situația de a nu-și mai putea rambursa împrumuturile, astfel că numărul cazurilor de neplată și de executări silite a crescut iar astfel s-a instituit ceea ce se numeste „ semnalul de alarma” atunci cand in raport de momentul semnarii contractului de credit, suma totala la plata finala pana la inchiderea contractului creste cu mai mult de 20%, TOCMAI pentru a puutea da eficienta punctului 2) de mai sus si in esenta, pentru a da posibilitatea consumatorului sa poata modifica creditul dupa bunul plac in moneda nationala.
Situatia greoaie cu care trebuie sa se confrunte judecatorul national este aceea ca, daca aceste reglementari pot opera cu succes pentru viitor si anume, pot ajuta pe cei imprumutati cu mult dupa 2010, atata organele abilitate ale U.E cat si practica lor alaturi de Judecatorii nationali, trebuie sa dea eficienta acestor dispozitii si prin urmare, sa dispuna in limitele dreptului european si national prin completarea OUG 50/2010, a CONVERSIEI CREDITULUI DIN MONEDA STRAINA IN MONEDA NATIONALA cu raportare la CURSUL a) fie de la data semnarii contractului, fie de la momentul in care acesta a depasit cu 20% suma de final a contractului raportat la costul initial / curs valutar.

Avand in vedere aparitia cazului fortuit dezbatut mai sus prin prisma unicitatii expresiei fortei majore si a cazului fortuit cat si vadita disproportie aparuta in executarea contractelor de credit cu o povara financiara extrema in sarcina imprumutatului dar si pentru protejarea intereselor ambelor parti aflate in desfasurarea contractului pana la o pronuntare pe fondul cauzei asupra unor chestiuni ce tin de desfasurarea pe viitor a contractului, consideram motivata solicitarea noastra.
In drept: Art. 996 Cod Procedura Civila
In probatiune: Depunem practica si acte – contract credit;

Domnului Presedinte al Tribunalului Bucuresti

Avocat Cuculis Adrian

avocat@indrumari-juridice.eu