Functionarii Publici Pot Ataca Oug 36/2025 Cu Privire La Taierea Sporurilor Pentru Conditii Grele, Vatamatoare Sau Periculoase – Cum? Aflati Mai Jos
Limitarea Sporurilor pentru Conditii Grele,Vatamatoare Sau Periculoase a intrat in vigoare de la data de 1. Iulie 2025 prin Oug 36/2025.
Oug 36/2025 vine si modifica de esenta legea 153/2017 cadru si ca atare toate sporurile Pentru Conditii Grele Vatamatoare Sau Periculoase sunt limiate la DOAR 300 de lei.
Numarul impresionant de pesoane care ne-au scris, si ne-au intrebat, ce pot face pentru a-si recapata sporurile in conditiile in care sporurile de fapt erau suplimentari ale salariilor de baza fiindca legea salarizarii unice NU exista si atunci Guvernul a gasit ca prin sporuri ii poate tine la locurile de munca pe bugetari, este imens.
Raspunsul simplu la intrebarea cum ne putem recupera sporurile taiate este prin invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate in BLOC.
In bloc inseamna ca toti cei care vor vrea ca aceste sporuri sa nu fie pierdute, vor trebui sa initieze un litigiu impotriva statului prin care sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor OUG 36/2025, IN BLOC iar in urma sesizarii CCR, daca instanta de contencios constitutional dispune anularea acestor prevederi, atunci toti functionarii angrenati in acest tip de litigiu isi vor recupera RETROACTIV sporurile.
A se vedea ca cei care nu sunt angrenati in litigii cu statul pe aceasta tema, chiar daca prevederile vor fi anulate sub auspiciile neconstitutionalitatii, nu vor beneficia de recuperarea retroactiva a acestor sporuri.
Pentru a intelege mai bine, ne-am propus sa atingem elementele de neconstitutionalitate pe care le vom invoca si in fata instantei de drep comun dar evident si in fata instantei de contencios constitutional CCR.
Avand in vedere ca suntem in fata unei provocari constitutionale in mod evident ca si colegul nostru Augustin Zegrean, avocat expert in Drept Constitutional, o sa fie cel care se ocupa de coordonarea actiunii si sustinerea acesteia daca o sa fie cazul in fata CCR.
Sa incepem!
Esti functionar public si ti-a fost plafonat sporul pentru Conditii Grele Vatamatoare Sau Periculoase? Completeaza Formularul De Mai Jos!
Ce A Stabilit OUG 36/20205 De Plafonare A Sporurilor Pentru Conditii Grele Vatamatoare Sau Periculoase?
Practic, toate familiile ocupationare din anexele I pana la VIII au amputate sporurile Pentru Conditii Grele Vatamatoare Sau Periculoase dupa cum urmeaza!
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1.La anexa nr. I capitolul I litera B articolul 13, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 13
(1) În raport cu condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”
2.La anexa nr. II capitolul II articolul 7 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:
“c) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”
3.La anexa nr. II capitolul II articolul 14 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:
“d) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”
4.La anexa nr. III capitolul VI articolul 1 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
“a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”
5.La anexa nr. IV capitolul VI articolul 2, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 2
(1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se acordă un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.”
6.La anexa nr. V capitolul VIII articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 4
(1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat.”
7.La anexa nr. VI capitolul II articolul 12 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
“a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”
8.La anexa nr. VII capitolul II articolul 10, litera a) va avea următorul cuprins:
“a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”
9.La anexa nr. VIII capitolul I litera B articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 1
(1) Funcţionarii publici beneficiază de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat.”
10.La anexa nr. VIII capitolul II litera AII punctul 2 “Salariile de bază ale personalului din cadrul Consiliului Concurenţei”, punctul 4 la notă va avea următorul cuprins:
“4. Pentru condiţii de muncă vătămătoare, personalului Consiliului Concurenţei i se acordă un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Locurile de muncă, categoriile de personal şi condiţiile de acordare a sporului se aprobă de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.”
11.La anexa nr. VIII capitolul II litera I articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 1
(1) Personalul contractual salarizat potrivit prezentei anexe la cap. II lit. A-lit. E poate beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat.”
12.La anexa nr. VIII capitolul II litera I articolul 2 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
“a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”
13.La anexa nr. VIII capitolul II litera J articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art. 7
(1) Pentru condiţii de muncă vătămătoare, personalului Curţii de Conturi i se acordă un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.”
Proces Colectiv Pentru Functionarii Sporuri Taiate Pentru Conditii Grele Vatamatoare Sau Periculoase – Cum S-a Ajuns Aici?
După o perioadă în care s-a discutat intens despre deficitul bugetar al statului, suntem puși în fața faptului împlinit și observăm că acoperirea „găurii” de buget se va face din banii celor care nu au provocat-o.
Fie că vorbim despre plafonarea sporurilor pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, o asemenea măsură atrage numeroase întrebări valabile privind încălcarea principiilor și drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consfințite de Constituția României și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Elemente Clare De Neconstitutionalitate Ale OUG 36/2025 – Ce Urmeaza Sa Fie Invocat In fata Instantelor De Drept Comun Si Mai Apoi La CCR?
În cele ce urmează, vom demonstra încălcarea principiului separației puterilor în stat, precum și încălcarea drepturilor efective ale cetățenilor.
Nu putem face abstracție de modalitatea în care statul român este prezentat drept o organizație ce are drept scop obținerea de profit, iar angajații sunt chemați să își sacrifice drepturile și nivelul de trai, pentru „salvarea” statului pe profit.
Modificările propuse si intrate in vigoare urmează să dea naștere unei serii incontrolabile de încălcări ale principalelor valori promovate de pretinsul stat democratic. Totuși, constatarea încălcării drepturilor cetățenești nu se poate face automat, ci doar prin acțiuni concrete – acțiuni care nu pot fi transpuse decât sub forma unor procese deschise împotriva statului, prin organismele sale abilitate.
În concret, fie că vorbim despre eliminarea sau despre plafonarea sporurilor, normele juridice care transpun aceste măsuri în practică au valențele necesare pentru a forma obiectul unui control de constituționalitate.
Important este că, în contextul unui asemenea control, Curtea Constituțională este ținută să realizeze o examinare a normelor criticate atât prin raportare la Constituția României, dar – foarte important – cât și prin raportare la propria jurisprudență, dar și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Chestiunile antementionate vizează direct problema juridică generată de măsurile Guvernului, deoarece aceste măsuri nu au în vedere angajații statului cărora trebuie să li se plătească sporurile în temeiul unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, precum nici starea de discriminare care ia naștere între angajații din sectorul public și cei din sectorul privat.
Atât în sectorul public, cât și în cel privat, drepturile salariale ale angajaților sunt compuse din salariul de bază, la care se adaugă diferite sporuri. Angajatorul privat nu poate dispune unilateral reducerea sau eliminarea sporurilor prevăzute de contractul individual de muncă sau de contractul colectiv de muncă. Prin urmare, nici statul nu ar putea să dispună, în absența unei justificări, eliminarea sau plafonarea unor sporuri fără o negociere efectivă și prealabilă a acestei măsuri, în intenția de respectare a principiului egalității de drepturi dintre cetățeni.
În concluzie, Statul admite că, urmare a unor erori continue, înregistrează deficit bugetar semnificativ, dar, în același timp, propune sancționarea angajaților din sectorul public, angajați care nu au avut nicio formă de implicare în generarea sau amplificarea acestor efecte, viziune legislativă pe care o apreciem injustă și nelegală.
Articole Constitutionale Pretins Incalcate De Catre Oug 36/2025 – Nivelul De Trai Constitutia Romaniei
| NIVELUL DE TRAI | ARTICOLUL 47 (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. |
Incalcarea Principiului Asteptarilor Legitime – CCR si ICCJ
Curtea Constitutionala a stavilit ca in ceea ce priveşte susţinerea autorilor obiecţiei privind încălcarea principiului protecţiei aşteptărilor legitime, Curtea constată că acest principiu nu are o consacrare constituţională, dar transpare însă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ca un element în aprecierea respectării drepturilor fundamentale.
Acest principiu impune existenţa unei legislaţii predictibile, unitare şi coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligaţii deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât şi celui delegat.”
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că emiterea de către o instituție a statului a două rapoarte cu conlcuzii diferite încalcă principiul așteptărilor legitime, ceea ce conduce la anularea actului emis contrar asigurării anterioare a autorităţii. În speță, instanța supremă a constatat că se impune anularea celui de al doilea raport ANI care constata chiar incompatibilitățile pe care le negase anterior, respectiv între calitatea de funcţionar public în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret C. şi calitatea de antrenor la C.S. B., fiind citată jurisprundență CJUE (Cauza C-152/88 Sofrimport Sari, Cauza T-203/96 Embassy Limousines, Cauza 151/98 CEMR şi Cauza 74/74). (Decizia nr. 975 din 21 februarie 2024, pronunțată de Secţia de Contencios Administrativ şi fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Incalcarea principiilor caracterului Social al Statului Roman
| Statul român | ARTICOLUL 1 (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. |
Incalcarea Dreptului La Munca Remunerata Si Protectia Sociala A Salariatilor
| Munca şi protecţia socială a muncii | ARTICOLUL 41 (1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. (2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege. (3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore. (4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii. (5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate. |
În acest sens, atragem atenția asupra unora dintre soluțiile pronunțate deja de Curtea Constituțională:
- „Hotărârea judecătorească reprezintă un act de aplicare a legii pentru soluționarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial. Datorită acestui fapt, hotărârea judecătorească – desemnând tocmai rezultatul activității judiciare – reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate juridică, părțile având obligația să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicțional, fără posibilitatea de a mai pune în discuție ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecății. Prin urmare, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind învestită cu o eficiență specifică de către ordinea normativă constituțională. Pe de altă parte, un efect intrinsec al hotărârii judecătorești îl constituie forța executorie a acesteia, care trebuie respectată și executată atât de către cetățeni, cât și de autoritățile publice. Or, a lipsi o hotărâre definitivă și irevocabilă de caracterul ei executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept și o obstrucționare a bunei funcționări a justiției.”
- „În ceea ce privește susținerea autorilor obiecției privind încălcarea principiului protecției așteptărilor legitime, Curtea constată că acest principiu nu are o consacrare constituțională, dar transpare însă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ca un element în aprecierea respectării drepturilor fundamentale. Acest principiu impune existența unei legislații predictibile, unitare și coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligații deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât și celui delegat.”
Tinand seama de aceste aspecte, lucrarea constitutionala vizeaza o serie larga de paliere in raport de catre CCR trebuie sa analizeze oportunitatea mentinerii unei asemenea legi cu valente puternice de neconstitutionalitate.
Cum Se Poate Ataca Oug 36/2025 La CCR? Cum procedam?
In primul rand fiecare familie ocupationala trebuie sa cheme in judecata propriul angajator atunci cand la finalul lunii urmeaza sa incaseze sporurile taiate / plafonate la valoarea de 300 de lei si aici ne referim la Conditii Grele Vatamatoare Sau PericuloaseIn primul rand fiecare familie ocupationala trebuie sa cheme in judecata propriul angajator atunci cand la finalul lunii urmeaza sa incaseze sporurile taiate / plafonate la valoarea de 300 de lei si aici ne referim la Conditii Grele Vatamatoare Sau Periculoase.
Dupa atacarea acestei chestiuni in Justitie, in cadrul dosarelor urmeaza sa fie invocata de catre fiecare dintre cei aflati si constituiti in colective sau individuale, expcetia de neconstitutionalitate in BLOC a OUG 36/2025.
Dupa ce se reusese sesizarea in oricare dintre procese, sustinerea exceptiei in fata CCR.
Vedeti si :
Care Sunt Criteriile In Baza Carora O Instanta De Drept Comun Sesizeaza CCR Cu Privire La Neconstitutionalitatea A Oug 36/2025?
Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
Art. 29 din legea 47/1992
(1)Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
(2)Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.
(3)Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
(4)Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5)Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Ce Se Intampla Daca Se Admite Sesizarea Curtii Constitutionale Cu Exceptia De Neconstitutionalitate In Bloc A OUG 36/2025?
Daca exceptia este admisa atunci intregul pachet de puteri al OUG 36/2025 isi inceteaza efectele.
Practic, toti cei care au deschis procese chiar daca nu a fost sesizata instanta de contencios constitutional, isi vor recupera retoactiv toate sporurile, avand in vedere faptul ca doar cei care au invocat exceptia pot retroactiva cu privire la pretentiile lor de plata retroactica a sporurilor amputate prin oug 36/2025.
Daca Nu Ma Inscriu In Proces Si Se Castiga, Mi Se Aplica Si Mie Decizia?
Din nefericire nu, o posibila decizie de neconstitutionalitate se aplica doar celor care o invoca chiar daca nu este sesizata CCR in propriul dosar.
Art. 509 Cod Procedura Civila:
11.după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii.
Av. Dr. Cuculis Adrian