CCR Deschide Posibilitatea Ca Toti Cei Care Au Pierdut Litigiile Cu Bancile Sa Poata Sa Faca Recurs-Nu Doar Bancile Sunt Vizate Ci Toate Dosarele Ramase Definitive In Apel Contestatii La Executare Avocat Cuculis

 Toti Cei Care Au Pierdut Litigiile Cu Bancile Fie Pe Clauze Abuzive Fie Pe Inghetarea Cursului,Sau Contestatii La Executare,Dosare Deschise Dupa Februarie 2013 Si Pana La Zi, Pot Promova Recurs-Avocat Cuculis

DECIZIA CCR AICI – https://www.ccr.ro/files/products/Dec.369-2017_.pdf

Desi ICCJ stabilise prin decizia  627/2016 (o vedeti aici) care sunt limitele recursului si cand este el adminisibil si cand nu, se pare ca CCR vine cu o mare BUCURIE pentru toti cei ce au pierdut in trecut, din 2013 si pana in 2017, litigiile cu bancile, astfel incat aveti un termen foarte scurt sa promovati recursurile-

ATENTIE  – Aveti 30 de zile de la publicarea hotararii in M.O sa faceti RECURS impotriva hotararii date in APEL!

Este aplicabila decizia atata vreme cat legea ne vorbeste despre efectele deciziilor si caracterul pentru viitor al acestora?

Atata vreme cat norma procedurala este de aplicare IMEDIATA, toti cei care au fost vaduviti prin norma de procedura civila , atunci cand CCR a anulat din codul de procedura aceasta sintagma “„precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”” a deschis posibilitatea ca toti cei care au avut cereri ramase definitive in apel date fara recurs fiindca nu respectau aceasta conditie a pragului de un milion de lei, vor putea reveni si promova RECURS.

(3) Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Astfel, ceea ce a incercat sa protejeze CCR, a fost pozitia de inferioritate a celor ce nu aveau cereri evaluabile in bani de peste un milion de lei si in acelasi timp sa infranga discriminarea facuta din punct de vedere institutional si raportat la accesul la justitie al cetatenilor.

Prin urmare, nu putem spune ca zeci de mii de procese judecate si ramase definitive in apel vor avea opreliste in formularea recursului iar cei care vor introduce actiuni dupa data publicarii deciziei in M.O vor avea aceasta posibilitate, fiindca asta ar insemna ca leguitorul prin gresita scriere a legii, a prejudiciat reclamantii ramasi cu drepturile pierdute in apel, prin obstructionarea accesului la justitie.

ASTFEL, aplicabila va fi norma civil procesuala prin care inclusiv procesele ramase definitive in apel din 2013 si pana la zi, vor putea fi RECURATE!

In cele din urma, concluzionam ca instanta Constitutionala poate stabili prin decizie cum si cat va avea intindere aceasta decizie.

În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut încălcarea principiului egalităţii în drepturi, rezultată din faptul că alegerea criteriului valoric – chiar dacă vizează în mod direct şi nemijlocit cererea, şi nu o persoană sau un grup de persoane, se repercutează asupra situaţiei persoanei.

Prin urmare, în condiţiile acceptării acestui prag valoric, cetăţenii nu mai sunt egali în exercitarea dreptului lor de acces la calea extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil, încălcându-se, astfel, art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie.

Legea analizata-

Cum, în temeiul art. 634 alin, (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs”, hotărârea pronunţată de instanţa de apel, în pricina având un obiect cu valoare inferioară sumei de 1.000.000 lei, este definitivă şi prin urmare, nu poate fi atacată cu recurs.

Principiul legalităţii căilor de atac, înscris în art. 457 C. proc. civ., presupune ca o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege, in afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Ce a decis CCR?

Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013, care au următorul cuprins „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituţională.

Vedeti comunicatul CCR AICI

Care este termenul in care pot face recurs, cei care au decizii definitive in apel?

Termenul va curge de la publicarea in M.O a deciziei cu pricina iar raportat la codul de procedura civila

Art. 485

Termenul de recurs

(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 468 alin. (2)-(4), precum şi cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.

Ce motive pot invoca cei ce vor dori sa formuleze recursul?

Recursul si ce motive pot aduce recurentii-

(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:

1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. ( cele mai des intalnite cazuri, aplicarea principiului nominalismului).

Ce vor face bancile?

Pentru aceeasi ratiune si identitate de rationement inclusiv bancile vor porni cel mai sigur actiuni de recurs impotriva miilor de sentinte pe care le-au pierdut.

Concluzia o vom trage din experienta pe care instantele investite cu cererile de recurs le vor da solicitarilor!

Atentie- Nu orice hotarare pierduta poate fi supusa recursului, trebuiesc analizate motivele din apel si doar pe baza acelei motivari se va putea analiza oportunitatea declararii recursului!

Nu uitati, scrieti daca penru cei ce ati castigat procesele, bancile au facut cerere de recurs, este bine sa cunoastem pozitia lor!

Contestatiile la executare vor putea fi atacate cu recurs atata vreme cat si contestatiile la executare silita sunt EVALUABILE in bani!

av. Cuculis