Greva – autosabotaj sau sanșă la schimbare?
Greva angajatilor. Nu degeaba ne punem intrebarea daca in anumite situatii poate sa fie un act de sabotaj propriu sau chiar o forma de solidaritate sociala cu ceilalti colegi. De ce spunem asta? Daca Un Angajat Participa La Greva contractul sau de munca, se suspenda.
Lucrurile nu erau clare pana de data recenta cand asa cum vom arata, ICCJ a stabilit ce se intampla cu contractul de munca pe perioada aderarii la greva a angajatului.
Avand in vedere acest lucru, un angajat care participa la greva urmeaza sa aiba contractul suspendat pe toata perioada grevei sau pana la momentul la care greva se declara nelegala.
In orice caz, atat angajatii cat si angajatorii, trebuie sa stie la ce se expun atunci cand fie, nu respecta drepturile angajatilor dar si atunci cand greva este declarata nelegala si totusi acestia raman in continuare in greva.
Avand in vedere ca materialul de mai jos este unul care trebuie sa raspunda intrebarilor atat a angajatilor cat si angajatorilor, din punct de vedere legal, propun sa incepem analiza cu privire la greva si ce se intampla atunci cand un angajat participa la greva.
Sa incepem!
Ce este greva?
Greva conform legii dialogului social 62/2011 este reglementata de catre art. 181 dupa cum urmeaza:
Art. 181
Prin grevă se înţelege orice formă de încetare colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate.
Astfel, atata vreme cat un angajat inceteaza munca, aceasta NU poate fi considerata greva ci protest personal.
In schimb, pentru a putea califica manifestarea ca drept greva, incetarea activitatii, lucrului, trebuie sa fie colectiva si evident voluntara.
De cate feluri sunt grevele?
Conform legii avem mai multe tipuri de greva, dupa cum urmeaza:
Art. 184
Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate şi propriu-zise.
Cum se anunta grevele?
Conform Art. 186
(1)Greva de solidaritate poate fi declarată în vederea susţinerii revendicărilor formulate de angajaţii din alte unităţi aparţinând aceluiaşi grup de unităţi sau sector de activitate.
(2)Hotărârea de a declara grevă de solidaritate poate fi luată, cu respectarea prevederilor art. 183 alin. (1), de către organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliat’ sindicatul organizator. în cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 183 alin. (2) nu se aplică.
(3)Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi lucrătoare şi trebuie anunţată în scris conducerii unităţii cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data încetării lucrului.
Vedeti si :
Ce se intampla cu contractul angajatilor atunci cand participa la greva?
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizatăde Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, în vederea soluţionării recursului în interesul legii pentru următoarea problemă de drept:
,,Dacă munca prestată de către lucrătorii care au informat angajatorul că intră în grevă, dar că nu vor întrerupe activitatea, fiind pontată conform fişelor de pontaj, trebuie considerată ca muncă prestată sau ca o perioadă de suspendare a raporturilor de muncă.”
La 22.07.2025, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii al ÎCCJ a decis că simpla participare la grevă a salariatului reprezintă o formă de manifestare a inițiativei acestuia în vederea suspendării contractului individual de muncă.
Dacă până acum părea că legiuitorul lăsa manifestarea inițiativei angajatului la latitudinea acestuia, în forma stabilită prin contractul colectiv de muncă, de acum înainte inițiativa angajatului se va manifesta în mod direct, prin aderarea acestuia la grevă, fără a mai fi necesare alte formalități, precum solicitarea scrisă de suspendare a raportului de muncă și aprobarea acesteia de către conducere, conform Deciziei nr. 5/2025.
Astfel, urmează să se actualizeze practicile consfințite prin contracte colective și statute.
Pe scurt, dacă salariatul aderă la grevă, contractul individual de muncă se suspendă automat pe întreaga durată a participării, perioadă în care acesta nu va beneficia de drepturile salariale.
Codul muncii – Articolul 49,,(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.”
,,ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
D E C I D E:
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare, suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu la iniţiativa angajatului intervine ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voinţă suplimentară în acest sens din partea angajatului.
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.”
Articolul 160
,,(1) Pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului se suspendă la inițiativa angajatului. Pe perioada suspendării se mențin doar drepturile de asigurări de sănătate.”
Prin admiterea recursului în interesul legii, Înalta Curte a oferit interpretarea corectă a art. 160 din Legea nr. 367/2022,în ceea ce privește munca prestată pe durata grevei, participarea la manifestare reprezintă o perioadă de suspendare a raporturilor de muncă.
Putem spune că angajatorul riscă să fie sancționat cu amendă dacă continuă să îl primească pe salariat la muncă, în timpul în care acesta participă la grevă, fiind incidente prevederile art. 260 din Codul muncii:,, e2) primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati in perioada in care acesta/acestia are/au contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;”
Hotărârile definitive ale Tribunalului Cluj și Curților de Apel București, Cluj și Galați
În vederea pronunțării acestei soluții, au fost anexate solicitării adresate Înaltei Curți mai multe hotărâri definitive ale Tribunalului Cluj și Curților de Apel București, Cluj și Galați, care reflectau orientări jurisdicționale diferite.
Soluțiile tratau o problemă comună, pe cea a grevei personalului din cadrul serviciilor de probaţiune, care a avut loc în luna mai a anului 2023.
Angajații serviciului de probațiune și-au desfășurat activitățile de serviciu în perioada în care își exercitau dreptul la grevă, pentru a continua să beneficieze de drepturile salariale aferente orelor de muncă. Totuși, Ministrul Justiţiei a clarificat această situație print-un ordin în care a constatat suspendarea de drept retroactivă a raporturilor de muncă din timpul manifestației. Prin urmare, în mod automat, a avut loc și suspendarea plații drepturilor de natură salarială de către angajator.
Față de acest subiect au fost exprimate două orientări jurisdicționale diferite. Într-una dintre ele, s-a reținut că opțiunea salariatului trebuie să se manifeste printr-o solicitare de întrerupere a activității, pe timpul în care acesta participă la grevă. Munca prestată fiind răsplătită aferent fișelor de pontaj.
Conform vechilor practici stabilite în art. 49 din Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probațiune, abrogate prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 26/2010, inițiativa salariatului de a întrerupe raportul de muncă, prin suspendare, se concretiza printr-o cerere depusă cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data suspendării. Pentru a produce efecte, solicitarea trebuia constatată și aprobată de către angajator. Așadar, desființarea articolului a debusolat procedura internă a serviciului public.
Revenind, s-a susținut că ordinul a fost emis nelegal, iar prin suspendarea de drept a contractului individual de muncă, fără a exista o solicitare din partea salariatului, s-a ajuns la concluzia că,, nu este îndeplinită una dintre condiţiile pentru suspendarea acestor raporturi, respectiv iniţiativa angajatului în acest sens.”
În cealaltă orientare jurisprudenţială s-a opinat că intenția salariatului rezultă în mod neechivoc din acțiunea de aderare la grevă, fără a fi necesare alte demersuri în acest sens.
Suspendarea contractului individual de muncă pe timpul grevei
Problema suspendării raportului de muncă a mai fost supusă dezbaterilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în Decizia nr. 20 din 13 iunie 2016. Potrivit acesteia, munca prestată în perioada în care contractul individual de muncă este suspendat este asimilată cazurilor de muncă fără contract, așa cum am arătat mai sus, în cuprinsul art. 260 din Codul Muncii.
Codul muncii face o distincție clară între suspendarea de drept, suspendarea la inițiativa angajatului și suspendarea la inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă. Astfel, conform Legii nr. 53/2023, motivele de suspendare sunt:
Articolul 50
,,Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;
c) carantina;
d) exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel;
e) indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
f) forta majora;
g) in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;
h) de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept;
i) in alte cazuri expres prevazute de lege.”
Articolul 51
,,(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesionala;
e) exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;
f) participarea la greva.
g) concediu de acomodare.
(2) Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.
(3) Drepturile dobandite de salariat anterior momentului acordarii concediilor prevazute la alin. (1) si la art. 152^1 ori absentarii de la locul de munca in conditiile prevazute la art. 152^2 se mentin pe toata durata concediului, respectiv a perioadei de absenta.”
- Așadar, greva reprezintă unul dintre motivele de suspendare pe care le poate invoca doar salariatul, de bună voie.
Articolul 52
,,(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii:
a) (abrogat la 21 august 2016 de Actul din Decizia 261 din 2016)
b) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
c) in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
c1) in cazul in care impotriva salariatului s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune, daca in sarcina acestuia au fost stabilite obligatii care impiedica executarea contractului de munca, precum si in cazul in care salariatul este arestat la domiciliu, iar continutul masurii impiedica executarea contractului de munca;
d) pe durata detasarii;
e) pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor;
f) pe durata suspendarii temporare a activitatii si/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretarii starii de asediu sau starii de urgenta potrivit art. 93 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.
(3) In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.”
Avantaj sau sabotaj ?
Soluția ÎCCJ facilitează exercitarea dreptului la grevă, excluzând condiționarea acestuia de obținerea unei aprobări din partea angajatorului pentru suspendarea contractului individual de muncă. Totuși, această situație pune angajații în imposibilitatea de a obține venituri din munca prestată pe durata exercitării acestui drept și expune angajatorii, care îi primesc la lucru, la riscul de a fi sacționați contravențional.
Av.Dr. Cuculis Adrian