Despagubiri Pentru Boala Profesionala – Ce Are De Facut Angajatul?

Daunele Morale Obtinute Ca Urmare A Dobandirii Unei Boli Profesionale De Catre Angajat.

Scurtul indrumar de mai jos, isi propune sa edifice ceea ce inseamna o boala profesionala, cum se stabileste ca este vorba despre o boala profesionala si care sunt pasii pentru ca angajatul sa obtina daune in cazul in care contracteaza o asemenea afectiune.

De esenta, daunele solicitate pot fi atat de natura morala(de cele mai multe ori) dar si de natura materiala, atunci cand pentru tratarea bolii profesionale, individul necesita ingrijiri ce nu se pot face in sistemul medical de stat si ca atare NU pot fi decontate.

Pentru a putea obtine despagubiri pentru boala profesionala contractata in timpul desfasurarii activitatii la locul de munca, este important sa fie stabilita legatura de cauzalitate intre boala profesionala si locul de munca.

Potrivit dispozițiilor art.5 litera h) din Legea nr.319/2006, boala profesională reprezinta afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.

Dispozitiile Legii nr. 319/2006 prevad ca angajatorul are urmatoarele obligatii pentru a reduce sau chiar a elimina ori risc asociat locului de munca si prestatiilor pe care angajatul le efectueaza-

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;

Observam aici ca ii incumba obligatii de diligenta, pe care daca nu le efectueaza, angajatul care s-a imbolnavit, le poate specula pentru a mari cuantumul daunelor morale.

b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;

Aceasta aplicare corespunzatoare va face de fapt, diferenta dintre antrenarea raspunderii angajatorului si exonerarea lui de la raspundere.

c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale;

Evident ca in cadrul autorizatiei sunt prevazute anumite aspecte ce tin de sanatatea in munca si la fel, daca ele nu sunt respectate, apar repercursiunile ce se indreapta impotriva angajatorului si anume, de plata a daunelor pentru prejudiciul pricinuit angajatului.

d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;

Aceste atributii sune esentiale, fiindca daca angajatul le depaseste sau traseaza alte directii fata de fisa postului, angajatorul NU mai poate fi tras la raspundere si ca atare nu va mai plati Despagubiri Pentru Boala Profesionala a angajatului.

e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;

f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe;

Evident, un angajat pregatit necorespunzator, nu poate sa se protejeze cu privire la posibilele riscuri si atunci din nou se antreneaza raspunderea angajatorului pentru daunele pricinuite si anume boala profesionala contractata.

g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;

h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;

i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică;

j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;

k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.

Despagubiri Pentru Boala Profesionala
Angajatul care contracteaza o boala profesionala are dreptul la despagbiri.

          Angajatorul trebuie să se asigure că riscul pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor în procesul de muncă indus de un agent chimic periculos este eliminat sau redus la minimum.

Este necesar sa cunoasteti faptul ca potrivit dispoziţiilor art. 253 din Codul muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, sa plateasca Despagubiri Pentru Boala Profesionala si să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Literele a-k prevad clar care sunt obligatiile angajatorului insa angajatul care sufera de o boala contractata in mediul profesional,trebuie sa faca dovada ca aceasta se datoreaza lipsei de informare sau a nerespectarii normelor, de catre angajator.

Practic, deriva din lege, obligatia angajatorului de a plati aceste daune ca urmare a contractarii unei boli de natura profesionala.

Important este sa observati ce inseamna daunele morale si cum le vede legislatia in vigoare si mai presus, instantele de judecata, pana la nivelul Inaltei Curti De Casatie Si Justitie.

Inalta curte de casatie si justitie , in acronim , ICCJ, în aprecierea jurisprudenţială constantă în privinţa pretenţiilor materiale solicitate cu titlu de daune morale, a  statuat dispozitiv, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţa de dovadă certă a acestor pretenţii, condiţie care se impune a fi realizată în mod evident în toate cauzele civile cu acest obiect, astfel că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul deciziei nr. 2356 din 20 aprilie 2011 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect obligarea unei autorităţi publice la plata de daune morale) că ,,daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite.

Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta autorităţii”.

Tot ICCJ, într-o altă decizie, pentru judecata în echitate a daunelor morale, a apreciat (în cuprinsul deciziei nr. 1179/11 februarie 2011 pronunţată în recurs de Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect recursul împotriva hotărârii de acordare a daunelor morale) că ,,în materia daunelor morale, atât instanţele naţionale, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, procedând la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare ale cauzei, în funcţie de care se stabileşte întinderea reparaţiei pentru prejudiciul suferit”.

Vizualizati si :

Astfel, în aplicarea acestui principiu, instanţa de judecată este obligata să ia în considerare circumstanţele referitoare la durata, întinderea, dar şi consecvenţa tratamentului la care persoana afectata a fost supusă, precum şi consecinţele nefaste care  s-au produs în viaţa sa privata.

Trebuie sa fie cunoscut faptul ca Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că „repararea daunelor morale este şi trebuie să fie înţeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care, fizic, nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale şi patrimoniale, al căror scop este acela că, în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, să ofere victimei o anumită satisfacţie sau uşurare, pentru suferinţele îndurate.

Această despăgubire trebuie să fie, totuşi, efectivă şi rezonabilă, compensarea prejudiciului neefectuându-se prin faptul obligării la plata în sine, ci chiar prin suma de bani acordată, care trebuie să aibă drept urmare şi consecinţă diminuarea suferinţelor sau frustrărilor trăite de victime”.

Daunele morale dar si plata de Despagubiri Pentru Boala Profesionala se stabilesc dupa cum urmeaza:

La stabilirea existenţei prejudiciului moral trebuie avute în vedere caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale lezate, situaţia personală a victimei, ţinând cont de mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conţinut economic şi de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar şi de valori apărate de Constituţie şi de legile naţionale, existenta prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

Ce intelege protectia sociala prin eveniment la locul de munca?

 eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;

boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;

Cititi si :

Bolile profesionale

Art. 33. – In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

Art. 34. – (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.

(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.

(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.

(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.

Despagubiri Pentru Boala Profesionala

În ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, Înalta Curte a statuat că este suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu şi a împrejurărilor în care a fost săvârşită, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă. (Decizia nr. 153 din 27 ianuarie 2016 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în răspundere civilă delictuală).

Astfel, în aplicarea acestui principiu, trebuie să se considere în mod just circumstanţele referitoare la tratamentul, disconfortul, limitările, incapacităţile evidente şi regretabile, dar şi jena publică regretabilă la care persoana/salariatul a fost supusă şi este supusă, precum şi consecinţele evident nefaste care s-au produs în viaţa sa particulară ca urmare a îmbolnăvirii acestuia.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, in cazul persoanelor ce au dobandit o boala profesionala, este evidentă şi neechivocă îmbolnăvirea şi, implicit, incapacitatea de muncă inclusiv de ordin constant cauzată de boala profesională dobândită şi astfel evidenţiată neechivoc prin certificatele medicale din care rezulta că persoana respectiva a suferit o diminuare evidentă şi certă a capacităţii de muncă, rămânând în mod regretabil afectat şi având un disconfort şi nesiguranţă personală şi profesională  permanente, de natură a-i afecta viaţa privată din punct de vedere al condiţiilor de manifestare funcţională circumscrisă posibilelor restrângeri, excluderi, marginalizări şi limitări sociale, profesionale, de grup, dar şi familiale.

         În ceea ce priveşte aprecierea prin cuantificare valorică a prejudiciului moral, este de reţinut că această diligenţă de ordin practic, nu este supusă unor criterii legale şi stricte de determinare, trebuind astfel a se reţine, în contextul concret al cauzei deduse judecăţii şi aprecierii judecătoreşti, strict consecinţele negative suferite de către salariatul reclamant pe plan psihic, dar şi fizic, importanţa şi măsura valorilor afectate şi lezate, precum şi condiţiile în care fost afectată astfel viaţa familială, profesională şi socială.

Pentru a conchide si a rezuma tot ce am scris mai sus cu privire la plata de Despagubiri Pentru Boala Profesionala a angajatului, acesta trebuie sa faca mai intai, dovada prejudiciului de natura morala dar si de natura materiala, daca el se cere.

Pentru a stabili o programare la demartamentul nostru de litigii pe dreptul muncii in vederea analizarii situatiei dvs., va rugam sa faceti click aici.

Avocat DRD. Cuculis Adrian

Membru Fondator SCA Cuculis&Asociatii.

3 comments to “Despagubiri Pentru Boala Profesionala – Ce Are De Facut Angajatul?”
  1. Buna

    Ma numesc Butnaru Emil si vreau sa relatez urmatoarele… In anul 1998 s-a facut o greseala imensa in reorganizarea CFR si anume: Desfiintarea Reviziilor de vagoane in asa fel incat Revizorii de vagoane au trecut ca angajati la firmele private din domeniu, lucru total gresit si neinstructional. Revizorii de vagoane trebuie sa fie neutri firmelor private, pentru a-si putea exercita cu brio meseria, deoarece impreuna cu IDM dau acces pe infrastructura a unui tren… deci, trebuia sa ramana in subordinea Reviziilor de vagoane. Firmele private trebuie sa aibe, ca angajati, doar personal MTC nu si V respectiv Revizori teh. vagoane… in acest sens, am avut o conversatie cu cei de la Autoritatea Feroviara Romana, pe care v-o transmit si dvs. … 22 Iulie 2014
    Autoritatea Feroviara Romana – AFER
    22.07.2014 05:39
    Autoritatea Feroviara Romana – AFER
    in spiritul a ceea ce spuneti dvs. exista un proiect de lege in dezbatere prin care toti RTV si revizorii de locomotive sa apartina CNCF CFR SA deoarece acestia impreuna cu IDM dau acces pe infrastructura unui tren … Emil Butnaru … Normal si corect, ar fi fost, ca firmele private sa vireze bani in contul Reviziilor de vagoane in functie de vagoane – osii revizuite, din care Revizorii de vagoane, primeau salariul. In data de 10.03.2016 am sesizat Ministerul Transporturilor, printr-o petitie electronica cu nr. de inregistrare 9190 dar nici pana in prezent, nu am primit raspunsul necesar fapt care ma face, sa fac public acest aspect. De retinut faptul ca prin aceasta greseala comisa in asa zisa reorganizare pe placul patronilor, incalcand instructia 250 RTV din domeniu, Revizorii teh. vagoane pierd lunar aproximativ suma de 1.000 RON bani furati de sistemul mafiot din Romania….RTV {ramura V,} trebuie sa fie neutra, sa aibe si ei societatea lor, intre domenii, ramuri etc. trebuie sa existe un hotar. In momentul de fata RTV se subordoneaza sefului de punct lucru { miscarist} ceea ce nu-i corect. In 1998 cand s-a facut reorganizarea CFR, trebuia sa se uneasca Reviziile de vag. marfa cu Reviziile de vag. calatori, intr-o singura societate AUTONOMA deoarece exista un singur fel de RTV. Acea societate trebuie sa detina Atelierele si liniile de reparatii, cum a fost inainte. RTV are in subordine … Lacatusi montatori, electricieni, vitanjori, manipulanti… Cum ii poate avea? Ramanand angajatii acelor ateliere, nu? Au facut firme de reparatii capuse, care ne-au furat angajatii, fiind pacaliti de Guvernul României printr-o Ordonanta in 1998, trimitandu-i in pribegie la firmele particulare, asa s-a facut si cu RTV goniti din casa lor, Reviziile de vagoane, lucru total gresit si neinstructional…
    Din anul 1997 pana in anul 2018 an in care m-am retras la tara, nemai putand practica meseria de Revizor Tehnic Vagoane, deoarece m-am imbolnavit de Diabet tip 2. Acest lucru s-a produs din cauza ca nu am avut program de tura 12/24 sau un program stabilit 8 ore, la firme din domeniu. Specific faptul ca lucram la comanda telefonica, care dupa parerea mea si nu numai, era neinstructionala…

    Pentru mai multe relatii, as dori dupa posibilitati, sa fiu contactat Tel. s

    Va multumesc

  2. D-leavocat am fost condamnat pe timpul lui ceausescu ptr ultaj contra bunelor moravuri am fost obligat sa tai la circular in timpul acela erai obligat sa le fc pe toate chiar daca nu srai de meserie eu miam taiat 3 trei degete de la mina mai pot cere ceva daune la penitenciar

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume si email)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.