Despagubiri Pentru Ca Statul Nu A Intervenit Sa Combata Poluarea
Viața lângă uzină si cum poluarea excesiva reprezinta o incalcare a dreptului la viata privata si de familie- Cauza CEDO L.F si altii contra Italiei
Poluarea Incalca Dreptul La Viata Privata si pe cale de consecinta, asta naste dreptul la despagubire. Asta ne arata fara echivoc CEDO intr-o decizie care reia in dezbatere obligatiile statelor europene si nu numai, pentru protejarea vietilor persoanelor ce se afla in proximitatea fabricilor sau uzinelor ce produc poluare excesiva si care sunt amplasate langa orase, comune sau asezari umane in general fara ca statul sa ia masuri concrecte de protejare a populatiei.
Astfel, se arata in decizia de speta pronuntata de catre CEDO ca statul se face vinovat de neluarea masurilor concrete pentru combaterea poluarii si pe cale de consecinta tot statul trebuie sa plateasca despagubiri.
In trecut am scris si despre obligarea statului la reducerea poluarii din orase insa acum in 2025 pe baza acestei
Legea 104/2011 care este promotorul a tot ceea ce inseamna protectia aerului inconjurator, este o expresie a legislatiei europene la care si Romania a aderat. Astfel directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.
Extras din Directiva 50/2008 a CE – Poluarea Incalca Dreptul La Viata Privata Si De Familie
Pentru a proteja sănătatea umană și mediul ca întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și comunitar.În consecință, emisiile de poluanți atmosferici nocivi ar trebui evitate, combătute sau reduse și ar trebui stabilite obiective corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, luându-se în considerare standardele, ghidurile și programele Organizației Mondiale a Sănătății.
Conform soluției pronunțate de Curtea Europenă a Drepturilor Omului, în cazul LF și alții v. Italia, poluarea poate încălca dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
Prin urmare, CEDO nu a facut nimic altceva decat sa constate ca exista legislatie, incalare a ei si a CARTEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI si sa aplice sanctiunea statului .
Vreti sa vedeti cum puteti cere despagubiri daca locuiti intr-o zona poluata sau in proximitatea unei fabrici, uzine generatoare de poluare si statul nu ia masuri concrete? Completati formularul de mai jos:
Dreptul la viata privata si de familie este incalcat atunci cand statul nu ia masuri pentru a reduce poluarea iar familiile sunt nevoie sa locuiasca in zone poluate
De aici incepe totul:
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
LF și alții v. Italia speta de la CEDO care a deschis larg usa spre obtinerea de despagubiri de la statul roman pentru ca nu s-a preocupat de poluarea din Romania
În fapt, în vecinătatea unei turnătorii din municipiului Salerno, au fost ridicate mai multe construcții rezidențiale care, în timp, au devenit locuite. Uzina funcționa din anul 1960, iar între 1963 și 2006, zona în care era amplasată a fost clasificată ca fiind zonă industrială. Ulterior a devenit zonă de transformare cu destinație rezidențială, sub rezerva relocării uzinei, dar aceasta nu sa fost mutată, iar dezvoltatorii au ridicat construcții în apropierea ei.
Oamenii care s-au mutat în noile construcții din apropierea turnătoriei au înființat o asociație și au inițiat mai multe acțiuni menite să reducă și să elimine efectele poluării.
În urma unui studiu epidemiologic s-a înregistrat ,,o creștere interesantă a semnalizării estrogenice și a căilor hormonilor tiroidieni, precum și a rezistenței endocrine”, fiind identificat un nivel înalt de gene implicate în căile metabolice și canceroase care cauzează cancer de sân, gastric și pulmonar.
Rezultatele testelor au determinat suspendarea activității uzinei în anul 2016, iar în anul 2019, ca urmare a reducerii producției și a emisiilor, a fost autorizată reluarea activității ei și au fost desființate deciziile care impuneau condiții și cea prin care s-a suspendat funcționarea acesteia.
Activitatea unității industriale a fost privită ca un obstacol pentru mediu, fiind supusă mai multor proceduri penale, începute în anii 2004, 2007, 2014 și 2016.
Incupatul a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru acuzațiile din 2004 și 2007 și a a primit amenzi. Pentru aproape toate faptele care au fost anchetate în cadrul urmăririi penale din 2014, inculpatul a fost achita, cu excepția depozitării neconforme.
În 2022, în urma apelului făcut împotriva hotărârii de achitare, Curtea de Apel Salerno a declarat că s-au prescris infracțiunile privind presupusele substanțe poluante excesive din apă și emisii în aer.
Cu privire la ultima anchetă, procedura penală nu s-a finalizat, iar procurorul a apreciat că nu au fost administrate suficiente probe pentru a se stabili în mod rezonabil o condamnare pentru infracțiunile contestate.
Cum a fost sesizata CEDO – Sesizarea Curții Poluarea Incalca Dreptul La Viata Privata Si De Familie
Poluarea Incalca Dreptul La Viata Privata Si De Familie – O parte dintre cei afectați, după ce au înțeles că încălcările reclamate nu pot fi oprite nici prin proceduri penale, nici prin proceduri administrative, au înaintat cauza spre analiza Curții. Aceștia s-au plâns că nu au avut la dispoziție căi de atac interne eficiente și că au fost încălcate articolele 8 și 2 din Convenție.
Articolul 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede următoarele:
„Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți, așa cum sunt recunoscute în [prezenta] Convenție, sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.”
Cu privire la căile de atac administrative, reclamanții au acționat prin asociație, contestând actele administrative referitoare la exploatarea uzinei.
Reclamanții au susținut că nu au avut la îndemână remedii civile și acțiuni colective capabile să abordeze fondul plângerilor relevante și să ofere o reparare corespunzătoare, dar au utilizat în mod normal căile de atac care le-au fost accesibile și care vizau contestarea acelorași fapte denunțate în fața Curții.
În cazul căilor de atac penale, plângeri făcute de reclamanți la autoritățile naționale s-au dovedit ineficiente, iar aderarea la procesul penal ca părți civile nu le-ar fi protejat sănătatea sau viața private de efectele poluării, ci doar ar fi putut obține despăgubiri.
Curtea a acceptat argumentul reclamanților conform căruia aceștia au epuizat una dintre căile de atac administrative, iar în privința căilor de atac penale, a reținut următoarele:
,,144. Potrivit Guvernului, reclamanții ar fi putut solicita protecție împotriva poluării mediului și în fața instanțelor penale. Curtea reiterează că, în cazul în care există mai multe căi de atac pe care o persoană le poate exercita, aceasta are dreptul să aleagă, în scopul îndeplinirii cerinței epuizării căilor de atac interne, o cale de atac care răspunde plângerii sale esențiale. Cu alte cuvinte, atunci când a fost exercitată o cale de atac, nu este necesară utilizarea unei alte căi de atac care are în esență același obiectiv ( Nicolae Virgiliu Tănase împotriva României [MC], nr. 41720/13 , § 177, 25 iunie 2019). În plus, observă că atât Salute e Vita, cât și mai mulți reclamanți individuali au depus plângeri și s-au alăturat procedurilor penale privind efectele funcționării turnătoriei asupra mediului și sănătății locuitorilor. Deși, conform ultimelor observații ale părților, unele dintre aceste proceduri sunt încă în curs de desfășurare (a se vedea paragraful 92 de mai sus), altele s-au încheiat înainte ca reclamanții să depună cererea lor (a se vedea paragraful 59 și 63 de mai sus) sau înainte de a fi stabilită admisibilitatea acesteia (a se vedea paragraful 69 de mai sus).”
Cititi si :
Analiza cauzei nu a putut fi oprită nici de faptul că reclamanții nu au așteptat până la finalizarea tuturor procedurilor penale.
Hotărârea Curții
- ,,Curtea notează cu deosebită îngrijorare că datele de biomonitorizare au relevat că nivelurile medii de mercur din serul voluntarilor din grupurile din Valea Irno erau de aproximativ cinci ori mai mari decât cele ale întregii populații evaluate”
- ,,Curtea constată cu îngrijorare că, în același raport, existența unor probleme de mediu care afectau populația locală nu a fost neapărat legată de deficiențe tehnice specifice, ci a fost tratată mai degrabă ca un eveniment potențial obișnuit, având în vedere vechimea instalației și amplasarea actuală într-o zonă dens populate.”
- ,, Curtea constată că, în ciuda marjei de apreciere lăsate statului pârât, autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protecția efectivă a dreptului reclamanților la respectarea vieții lor private.”
După analizarea raporturilor de expertiză realizate în ultima procedură penală, Curtea a constatat că substanțele erau foarte toxice pentru sănătatea umană. Conform unui studiu de cohortă, a fost identificat un risc de mortalitate mai mare pentru populația expusă pe o rază de șase km de la uzină, comparativ cu populația neexpusă la poluare.
- ,,Pe baza celor de mai sus, Curtea consideră că combinația puternică de probe indirecte și prezumții permite concluzia că expunerea la poluare i-a făcut pe reclamanții care locuiau la o distanță de șase kilometri de centrală mai vulnerabili la diverse boli. Mai mult, nu există nicio îndoială că aceasta le-a afectat negativ calitatea vieții. Prin urmare, Curtea acceptă că ingerința în viața lor privată a atins un nivel de gravitate suficient pentru a-i include în domeniul de aplicare al articolului 8 din Convenție. ”
Curtea a hotărât în unanimitate că au fost încălcate prevederile art. 8 din Convenție, deoarece autoritățile nu au luat măsuri de protecție pentru a reduce la minim sau pentru a elimina efectele poluării cauzate de continuarea funcționării turnătoriei.
Astfel, reclamanții au primit, în mod solidar:
,, (eu) 1.700 EUR (o mie șapte sute de euro), plus orice impozit care le-ar putea fi datorat, cu titlu de costuri și cheltuieli efectuate în fața instanțelor naționale, care urmează a fi plătite direct în contul bancar al reprezentantului legal al reclamanților;
(ii) 7.000 EUR (șapte mii de euro), plus orice impozit care poate fi datorat reclamanților, cu titlu de costuri și cheltuieli efectuate în fața Curții, care urmează a fi plătite direct în contul bancar al reprezentantului legal al reclamanților;”
In romania sunt mii de ansambluri rezidentiale ridicate in proximitatea fabricilor si uzinelor
In mod evident o asemenea decizie de a construi intr-o asemenea proximitate este luata DOAR cu acordul autoritatilor fiindca stim foarte clar ca exista un urbanism al zonelor industriale si ale celor urbane unde se pot desfasura constuctii civile si nu comerciale.
Intr-o asemenea situatie se afla si Romania. Aflam de la platforma cursdeguvernare care sunt cei mai mari poluatori din Romania in 2020!
TOP 11 cei mai mari poluatori din România în 2020
În ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon ale instalațiilor industriale, topul arată astfel:
1. Complexul Siderurgic Libery Galați – 3,9 milioane de tone
2. Complexul Energetic Rovinari (face parte din Complexul Energetic Oltenia) – 3,1 milioane de tone
3. Complexul Energetic Turceni (face parte tot din CEO) – 2,23 milioane de tone
4. Azomureș (producător de îngrășăminte chimice) – 1,73 milioane de tone
5. Centrala Electrică Brazi (aparține OMV Petrom) – 1,53 milioane de tone
Care sunt cei mai mari poluatori din România în 2020
6. Rafinăria PetroBrazi (aparține OMV Petrom) – 1,048 milioane de tone
7. Ciment Câmpulung (aparține Holcim) – 1,048 milioane de tone
8. Ciment Aleșd (Holcim) – 1,044 milioane de tone
9. Termocentrala Craiova II (aparține CEO) – 0,93 milioane de tone
10. Ciment Tașca (aparține HeidelbergCement) – 0,91 milioane de tone
11. Termocentrala Ișalnița (aparține CEO) – 0,88 milioane de tone
Prin urmare, legaturile de cauzalitate cu anumite afectiuni ce pot sa apara cu o frecventa mai mare in zonele poluate trebuie sa fie consemnate in rapoarte de expertiza si chiar INSP poate sa fie folosit pentru o asemenea incidenta.
Astfel, cei care sunt in zone unde statul nu ia masuri de protectie, pot cere instantei de judecata sa constate incalcarea acestui drept si ca atare in raport de decizia CEDO, sa ceara despagubiri chiar de la statul roman.
Cum pot obtine despagubiri fiindca locuiesc intr-o zona poluata iar statul nu ia masuri de protectie concrete?
Totul deriva din din faptul ca poluarea Incalca Dreptul La Viata Privata Si De Familie! Astfel sediul materiei deriva din raspunderea civila delictuala. Statul are obligatia conform legii si a directivelor UE sa ia masuri de protectie civila impotriva poluarii si in ajutorul cetatenilor iar autoritatile locale au obligatia sa NU DEA AUTORIZATII DE CONSTRUIRE in zonele apropiate de mediile de poluare tip fabrici si altele.
Daca au facut asta trebuie sa raspunda pentru afectarea vietii de familie si a vietii private prin actiuni in justitie care pot fi facute individual sau colectiv.
Pare utopic intr-o tara in care nici asfaltul nu este pus la locul lui si unde ne chinuim de atatia ani de zile sa facem autorstrazi insa dreptul acesta la viata in primul rand este unul la care instantele reactioneaza ferm si mai ales in baza deciziei CEDO care NU poate fi ignorata de catre instantele nationale!
Decizia de la CEDO vine tocmai ca legislatia nationala si europeana a fost incalcata de catre statul de trimitere si atunci s-a constatat o incalcare a drepturilor omului prin neprotejarea persoanelor aflate in anumite zone de efectele poluarii prin neluarea masurilor aferente.
Av. Dr. Cuculis Adrian