Avocat Marca – Avocat Inregistrare Marci Osim

Cuculis&Asociatii a reusit anularea unei MARCI inregistrare in mod ilegal pe calea unei cereri reconventionale.

Totul despre inregistrarea marcii la OSIM si cum aparam dreptul la marca in instanta – Avocat Marca

Avocat Marca – Dreptul proprietatii intelectuale cunoaste o practica deosebita in Romania si pentru acest lucru inca din 1998 avem legea care protejeaza aceste drepturi intelectuale.

Protectia marcilor se face conform legii 84/1998 si chiar daca marca pe care o folosim nu este proteja , atata timp cat putem dovedi ca am fost primii care am folosit-o, legea ne permite sa anulam o marca inregistrata abuziv.

Intr-o lume in plina expansiune si cu nenumarate forme si sigle, nume si inscriptii, este evident ca legea marcii devine din ce in ce mai importanta.

Astfel, pentru a veni in sprijinul celor ce se confunta cu litigii in zona de Marca, am adaugat materialului nostru de astazi, inclusiv practica judiciara prin care am anulat o marca inregistrata in mod nelegal.

Cautati consultanta specializata si calificata in materie de Marca? Completati formularul de mai jos!

De ce Cuculis&Asociatii cand vine vorba despre litigii pe marca si drepturi de autor?

In primul rand dispunem de o structura organizatorica de peste 50 de avocati iar in departamentul de litigii pe Marca avem ca si coordonator pe fostul magistrat de la Tribunalul Bucuresti care se ocupa dupa o cariera plina de magistrat, de supervizarea si redactarea actiunilor si apararilor in materie de marca.

Faptul ca avem un fost magistrat, pensionat in 2021, la conducerea departamentului de litigii pe Marca, este garantia ca practica judecatoreasca de la instantele de prim grad in materie de contestatii pe marca si indicatii geografice, este cunoscuta in integralitate.

In mod secundar, avand in vedere ca Augustin Zegrean, fostul Presedinte al Curtii Constitutionale, este avocat ASOCIAT la SCA CUCULIS&ASOCIATII, este o alta garantie ca orice aspect al neconstitutionalitatii prevederilor, este verificat si invocat in fata CCR in baza exceptiilor redactate si semnate de catre domnul Augustin Zegrean.

Nu in ultimul rand, echipa interdisciplinara de profesionisti, reprezinta o garantiei a faptului ca nu vor fi scapate din vedere niciunele dintre aspectele de interes, tocmai pentru ca litigiul pe marca si aspecte conexe, sa fie solutionat in favoarea clientului.

Sa incepem!

Ce este marca ?

Practic in intelesul legii , atunci cand ne referim la marca, intelegem orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi:

  • cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

Prin marca se intelege cumva, individualizarea unei creatii care are legatura cu o anumita activitate economica. Pe scurt, asa cum ne uitam la cele trei linii dela adiddas si intelegem ca este aceasta firma, acelasi lucru se intampla si atunci cand asimilam o creantie unei activitati, o distingere mai uosara a unui brand.

Cum pot sa-mi protejez marca ?

Singura operatiune cunoscuta este inregistrarea marcii la OSIM.

1) Dreptul asupra mărcii este dobândit şi protejat prin înregistrarea acesteia la OSIM.

Legea 84/1998

In functie de intinderea protectiei marcile pot fi protejate, pe plan local, european sau international. In functie de solicitarea celui ce doreste inregistrarea marcii, aceste lucruri sunt stabilite la nivel administrativ de OSIM si cererea se face in functie de acest lucru.

Dobândirea protecţiei(1) Protecţia mărcilor este dobândită în România prin înregistrarea acestora la OSIM.(2)

Protecţia mărcilor pe cale internaţională este recunoscută în România în baza Aranjamentului de la Madrid şi a Protocolului referitor la aranjament.(3) Protecţia mărcilor comunitare este recunoscută în România în baza Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară.

Cum pot sa inregistez marca la OSIM ?

Conform HG nr. 1.134 din 10 noiembrie 2010 Articolul 12 din regulamentul de aplicare a legii 84 se arata clar ce presupune depunerea acestei cereri.

Depunerea cererii de înregistrare a mărcii la OSIM

(1) Înregistrarea unei mărci se solicită la OSIM de către persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat, direct ori printr-un mandatar.

(2) Depunerea unei cereri de înregistrare a unei mărci la OSIM se poate face:a) direct şi cu confirmare de primire la Registratura generală a OSIM;b) prin poştă, trimisă recomandat cu confirmare de primire, sau prin fax;c) pe cale electronică, on-line în pagina de internet a OSIM.

(3) Biroul primiri cereri de înregistrare menţionează pe cerere anul, luna şi ziua primirii şi înscrie cererea în ordinea primirii. Cererile primite la OSIM, după orele legale de lucru, în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală, se înscriu în prima zi lucrătoare.

(4) Biroul primiri cereri de înregistrare transmite de îndată cererea de înregistrare a mărcii Serviciului mărci pentru a fi examinată.

Cititi si :

Avocat OSIM – Anularea unei marci inregistrare cu rea credinta si in mod neleagal – Vedeti solutia instantei

Sca Cuculis&Asociatii , au reusit sa anuleze o inscriere pe marca intr-un mod inedit.

Chemat in judecata clientul nostru care folosea MARCA fara sa fie inregistrata de catre acesta, am reusit pe calea cererii reconventionale, sa obtinem respingerea cererii de pretentii dar si anularea marcii celui ce pretindea ca el o detine legal.

Speta pe scurt prin care am reusit anularea dreptului de marca, extras din cererea reconventionala formulata de catre SCA Cuculis&Asociatii , pentru clientul chemat in judecata.

Subscrisa deține un drept de nume, drept protejat de legislația materiei proprietății industriale, conform art. 6 alin (1) și alin. (2) lit. e) drept deținut cu mult anterior promovării unei solicitări a reclamantului către OSIM, astfel că este evident un drept anterior celui invocat de reclamant.

Conform art. 47 (1) din Legea 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice – Republicare, se impune anularea înregistrării mărcii naţionale inregistrate la OSIM cu nr. 164556 “PIZZERIA ATHOS” pentru produsele/serviciile incluse in clasele 08.07.04; 27.05.01; 27.05.02;29.0l.15 conform clasificarii de la Viena si clasa 43 conform clasificarii de la Nisa, avand un drept exclusiv asupra acesteia conform Certificatului de inregistrare a marcii nr. 164556/13.02.2019, aceasta fiind cerută în perioada de protecţie a mărcii de către orice persoană interesată, pentru următoarele motive:

b)      înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor art. 6 alin. (3) lit. e);[1]

c)      înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credinţă.”

Subsemnata sunt în măsură să solicit anularea dreptului de marcă menționată întrucât dețin un drept la nume, un drept la imagine și un drept de proprietate industrială asupra mărcii ”ATHOS PIZZA”, fiind proprietară unică a societății care funcționa sub denumirea ”ATHOS PIZZA”, din anul 2001 și pana la asocierea cu reclamantul Radulescu Razvan Ovidiu, in cadrul societății ATHOS GOLD SRL,  inregistrata la ONRC Bucuresti sub nr. J40/18391/2008, CUI  24670784, cu sediul in Bucuresti, sector 4, Str. Panselelor, nr. 2, Bl. 146, Sc. 1, Et. 6, Ap. 36, fiind asociati cu parti egale, iar domnul Radulescu Razvan Ovidiu avand si calitatea de administrator.

Intrucat am avut o incredere deosebita in paratul reconventional am fost de acord ca acesta sa detina si functia de administrator.

Societatea si-a desfasurat activitatea comerciala in doua spatii subinchiriate de la societatea ROMCONSULTING INTERNATIONAL SRL. In urma cu putin timp am aflat de la reprezentantii ROMCONSULTING INTERNATIONAL SRL faptul ca admnistratorul si asociatul meu a prezentat un inscris semnat in fals de subsemnata prin care eram de acord ca unul din spatiile comerciale sa treaca in posesia unei societati despre care am inteles  ca ar apartine societatii sotei paratului.

Faptul că numele comercial dă naştere unui drept de proprietate industrială rezultă din dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 8 din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Convenţie, „protecţia proprietăţii industriale are ca obiect brevetele de invenţie, modele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de serviciu, numele comercial şi indicaţiile de provenienţă sau denumirile de origine, precum şi reprimarea concurenţei neloiale”.

Potrivit art. 8 din Convenţie, „numele comercial va fi protejat în toate ţările Uniunii, fară obligaţia de depunere sau de înregistrare, indiferent de faptul dacă el face sau nu parte dintr-o marcă de fabrică sau de comerţ”.

Prin urmare, titularul unui drept de proprietate industrială anterior protejat, altul decât dreptul la marcă, poate avea interes să solicite protejarea şi ca marcă a respectivului drept, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 84/1998 referitoare la înregistrarea mărcilor, după cum se poate justifica şi interesul în a formula opoziţie la înregistrarea de către un terţ a unei mărci, sau cerere de anulare a inregistrarii marcii – cum este cazul in prezenta speta, atunci cand o persoană pretinde ca marca înregistrată este protejată de dreptul său anterior.

„Conform prevederilor art. 8 ale Conventiei de la Paris protectia acordata numelui comercial nu presupune si obligatia corelativa de depunere sau înregistrare a acestui nume comercial, fara a se face diferenta daca el face sau nu parte dintr-o marca de fabrica sau de comert. În speta, chiar daca partea nu este titulara unui drept de proprietate industriala asupra unei marci înregistrate, aceasta poate pretinde un asemenea drept asupra numelui comercial, fiind necesara în aceasta situatie dovedirea folosirii pe o perioada îndelungata a denumirii respective, ce a fost astfel adusa la cunostinta publicului.”

(C. Ap. Bucuresti, sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, decizia nr. 258 / A din 23 octombrie 2007)

Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca atat numele comercial al subscrisei, cat si inregistrarea numelui de domeniu, precum si toata promovarea si activitatea desfasurata on- line sub aceasta denumire sunt mult anterioare cererii de inregistrare a marcii de catre reclamant.

Apărările reclamantelor reconvenționale sunt pertinente si din perspectiva incidentei in cauza a temeiului de anulare a inregistrarii marcii potrivit dispozitiilor art 47 lit. C din lege, in sensul in care rezulta inregistrarea marcii ”PIZZERIA ATHOS” cu rea credinta.

Asa cum a fost subliniat de mai multe ori in doctrina, legea romana a marcilor nu cuprinde o definitie a relei credinte si nici criterii obiective de determinare a acesteia.

Reaua credinta urmeaza, asadar, sa fie analizata de instanta prin raportare la datele concrete ale spetei, in antiteza cu buna credinta nuantata de specificul raporturilor juridice ce deriva din dreptul la marca, precum si calitatea partilor in conflict.

Urmează să constatați ca partile, atit reclamantul, cit si pârâta sunt comercianti si totodata competitori pe piata.

Retinand aceasta calitate a partilor, aprecierea conduitei partii acuzate de a fi actionat cu rea credinta urmeaza a se analiza cu exigenta sporita, in contextul obligatiei legale a comerciantilor de a-si desfasura activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite, in limitele unei concurente loiale. Subscrisa a inceput sa desfasoare activitatea comerciala cu reclamantul, însă sub denumirea anterioară, Athos Gold, cu mult anterior lansarii, promovarii si dezvoltarii celei efectuate de reclamant.

Reaua credinta a reclamantului consta, asadar, in cunostinta pe care a avut-o la data efectuarii depozitului ca semnul depus era folosit cu succes de subscrisa pentru promovarea si chiar desfasurarea activitatii comerciale, iar inregistararea acestuia a urmarit inlaturarea de pe piata a unui concurent, in conditiile eludarii regulilor concurentei loiale si totodata un profit injust prin crearea unei confuzii in randul consumatorilor, pe o piata deja fidelizata a subscrisei.

Marca este definita ca un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la diferentierea de catre public a produselor si serviciilor unui comerciant de produsele si serviciile similare ale altor comercianti, marca indicind asadar originea comerciala a produsului.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a subliniat la rindul sau, prin hotaririle pronuntate, ca functia esentiala a marcii este aceea de a garanta consumatorului sau utilizatorului date privind identitatea de origine a produsului sau serviciului desemnat de marca, permitindu-i sa distinga fara confuzie acest produs sau serviciu de cele ce au o alta provenienta.

O alta functie a marcii o reprezinta si functia de concurenta, ce garanteaza ca toate produsele si serviciile ce o poarta provin de sub controlul unei singure intreprinderi.

Cele doua functii esentiale ale marcii determina scopul legal al folosirii marcii constind in utilizarea sa exclusiva pentru indicarea originii comerciale a produselor si serviciilor si nu pentru alte scopuri, cum ar fi indepartarea de pe piata a unui concurent existent sau potential care foloseste acea marca pe piata.

Practicile cinstite in materie comerciala exclud preluarea unui semn distinctiv folosit de un concurent, in cunostinta de cauza, pentru indepartarea accesului acestuia pe o piata in care nu si-a protejat marca. Or, întocmai astfel procedează reclamantul care a dobândit dreptul de folosință al denumirii „Athos” chiar de la beneficiară reală a subscrisei, doamna Petcov Daneluța.

In acest context, reiese ca reclamantul a avut un comportament neloial, ce se circumscrie notiunii de rea credinta, asa cum este circumstantiata in dreptul marcilor, atragind sanctiunea anularii inregistrarii conform dispozitiilor art. 47 lit b) și c) din Legea 84/19981.

Trebuie să aducem în discuție faptul că firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează  conform art. 30 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului.

Sunt, de asemenea, aplicabile și prevederile Codului civil, art. 226: (1) Persoana juridică poartă denumirea stabilită, în condiţiile legii, prin actul de constituire sau prin statut. (2) Odată cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea ei şi celelalte atribute de identificare.

Dovedim fără echivoc faptul că subsemnata am fost inițiatoarea primei societăți care a activat sub denumirea de ”Athos Pizza”, fără a întrerupe efectiv vreodată controlul asupra societăților care au mai deținut această formă de desfășurare a activității de preparare și servire a alimentelor și băuturilor.

Mai mult, emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen (art. 30 alin. (2) din Legea nr. 26/1990), iar societatea „Athos Shop” a devenit beneficiara spațiului în care își desfășoara activitatea dub denumirea de ”Athos Pizza” prin acordul reclamantului, așa cum reiese din acordul de mediere pe care îl depunem atașat, când subsemnata am fost totuși forțată să renunț la o plângerea penală formulată, prin manevrele de șantaj folosite de reclamant.

Se impune aplicarea prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) și c) [2], coroborate cu cele ale art. 6 alin. (4) lit. b) și e)[3] toate din Legea nr. 84/1998, în sensul că înregistrarea mărcii trebuie anulată dacă din probele administrate reiese că numele commercial cât și emblema ”Athos Pizza” au fost înregistrate și folosite în activități comerciale de către subsemnata și societățile contralate de aceasta, cu mult anterior înregistrării mărcii, iar marca a fost ulterior aleasă de reclamant, în calitatea sa de concurent pe piață astfel încât să cuprindă numele comercial/emblema anterioare, deținând un drept de utilizare conferit chiar de către subsemnata, dar în niciun caz un drept de înregistrare a mărcii în nume propriu.

Într-o altă ipoteză, cererea principală nu poate fi admisă, în condițiile în care scopul și activitatea societății pârâte este integral desfășurat prin alăturarea numelui societății pârâte, Athos, fiind în fapt o denumire născută în urma atribuirii acestui nume unei ființe dragi asociatei Petcov, câinele ciobănesc german pe care l-a îngrijit cu mai bine de douăzeci de ani în urmă și care a rămas pentru totdeauna în sufletele membrilor familiei Petcov. Denumirea afacerii a fost integral bazată pe numele câinelui Athos, animalul de companie al reclamantei reconvenționale și al familiei sale, fiind oricând posibilă dovedirea acestor aspecte prin mărturii, dar depunem și o captură de imagine de pe pagina de Facebook a subsemnatei din anul 2014.

Ori, nu se poate invoca un drept de marcă atestat în urmă cu un an, împotriva unui drept de proprietate născut în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, drept ce urmează a fi recunoscut pentru doamna Petcov prin formularea unei cereri în anularea dreptului de marcă al reclamantului.

Trebuie să arătăm că nici condiția faptei ilicite nu este îndeplinită, raportat la lipsa unei conduite ilicite a subscrisei, întrucât aceasta, respectiv beneficiara reală a societății, dețin și folosesc denumirea „ATHOS” de mai mult de 19 ani.

Forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967 a Convenţiei a fost ratificată de România prin Decretul nr. 1177/1968, fară niciun fel de rezervă în ceea ce priveşte articolele citate anterior.

De aici rezultă că România, ca parte contractantă, recunoaşte numelui comercial calitatea de obiect de protecţie al dreptului de proprietate industrială; totodată, este ţinută de respectarea clauzei din Convenţie, atât în temeiul principiului de drept internaţional pacta sunt servanda, cât şi al art. 11 alin. (2) din Constituţia României, potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

In dreptul românesc numele comercial este reglementat prin Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, iar Convenţia de la Paris, odată ratificată, face parte, de asemenea, din dreptul intern şi permite calificarea numelui comercial ca obiect de protecţie al dreptului de proprietate industrială, indiferent dacă face sau nu parte dintr-o marcă.

În final, urmează să constatați că promovarea solicitării de catre recalamnt, cât și înregistrarea dreptului de marca cu o evidente rea-credință nu au decât intenția de a șicana beneficiara reală, având în vedere neînțelegerile dintre reclamant și aceasta, concretizate prin plângeri penale, iar curând prin cererea de anulare a dreptului de marcă, pe care îl promovăm cu mică întârziere față de perioada extrem de împovărătoare prin care trece toată industria HORECA, în care activăm.


Anularea dreptului de marca deriva si se poate cere din faptul ca :

[1] există un drept anterior, altul decât cele prevăzute la lit. c) şi alin. (2), în special un drept la nume, un drept la imagine, un drept de autor, un drept de proprietate industrială;

[2] art. 47 alin.(l) lit. b) si c) din Legea nr.84/1998: „anularea înregistrării marcii poate fi ceruta Tribunalului Bucureşti de către orice persoana interesata, pentru oricare dintre următoarele motive: […] înregistrarea marciii s~a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor art. 6; […] înregistrarea marcii a fost solicitata cu rea-credinţa”

[3] art.6 alin.(4) lit.c) din Legea nr.84/1998, „o marca este, de asemenea, refuzata la înregistrare sau, in cazul in care a fost înregistrata, este susceptibila a fi anulata daca: […] exista un drept anterior, altul decât cele prevăzute la alin. (2) lit. d), in special un drept la nume, un drept la imagine, un drept de autor, un drept de proprietate industriala”.

Ce a stabilit instanta si cum am anulat marca inregistrata cu rea credinta si in mod nelegal ?

25.10.2021
Ora estimata: 08:30
Complet: PI1
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Admite cererea reconventională si dispune anularea mărcii nr. 164556/13.02.2019 cu număr de deposit M 2019/000953. Obligă reclamantul-pârât la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei către pârâta-reclamantă Petcov Daneluţa.
Document: Hotarâre  1596/2021  25.10.2021
avocat marca osim

Avocat Marca – Cum poate fi ceruta contestata inregistrarea unei marci, inregistrata cu rea credinta?

Conform legii opozitia se face direct la OSIM iar ulterior in instanta de judecata, la Tribunal

Articolul 86(1)

Deciziile OSIM privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum şi cererile de înregistrare privind indicaţiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea înregistrării mărcii ori a indicaţiei geografice, cu plata taxei legale.

(2) Deciziile OSIM privind înscrierea cesiunii sau licenţei în Registrul mărcilor pot fi contestate la acest oficiu de persoanele interesate, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea acestora.(3) Contestaţiile formulate conform prevederilor alin. (1) şi (2) se soluţionează de o comisie de contestaţii din cadrul OSIM.

Articolul 87

(1) Hotărârea comisiei de contestaţii, motivată, se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Tribunalul Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Hotărârea Tribunalului Bucureşti este supusă numai apelului la Curtea de Apel Bucureşti.

Ce a, cerut in cadrul cererii reconventionale pentru a obtine anularea marcii?

CERERI RECONVENȚIONALE

în baza art. 46-49 din Legea 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice – Republicare, prin care să dispuneți:

  1.  Anularea dreptului de marca OSIM cu nr. 164556 “PIZZERIA ATHOS” pentru produsele/serviciile incluse in clasele 08.07.04; 27.05.01; 27.05.02; 29.0l.15 conform clasificarii de la Viena si clasa 43 conform clasificarii de la Nisa, avand un drept exclusiv asupra acesteia conform Certificatului de inregistrare a marcii nr. 164556/13.02.2019 deținut de reclamant, acesta fiind emis cu nerespectarea art. 6, alin. (3) lit. e) din Legea 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice – Republicare, în sensul că subsemnata dețin un drept anterior, altul decât cele prevăzute la lit. c) şi alin. (2) ale aceluiași articol, în special un drept la nume, un drept la imagine, un drept de autor și un drept de proprietate industrială;
  2. Să obligați pârâtul la achitarea unu cuantum de 100.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale pentru înregistrarea, cu rea credință, a mărcii ”PIZZERIA ATHOS”, având cunoștință de încălcarea normelor legale, dar mai ales pe cele morale sociale, prin acțiunea aceasta;
  3. Să obligați pârâtul la achitarea cuantumului despăgubirilor, în cuantum de 80.000 Lei, reprezentate de câștigul nerealizat de subscrisa, prin înregistrarea, fără drept, a mărcii cu denumirea ”PIZZERIA ATHOS”, denumire pe care subscrisa o folosește în considerarea acordului conducătorului real al societății subscrise, subsemnata Petcov Daneluț;
  4. Suportarea de catre reclamant, pârât reconvențional, a cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantele reconvenționale în prezenta cauză.

Pe scurt, clientul nostru a fost data in judecata fiindca ar functiona fara drept in baza unei marci inregistrate si tot clientul nostru a obtinut pe calea unei cereri reconventionale, anularea marcii pe care reclamentul o inregistrare in mod nelegal.

Av. Drd. Cuculis Adrian

Str. Vaselor Nr. 16 Sectorul 2
Bucuresti

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume si email)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.