Obligatia De Intretinere A Minorului

Obligatia de intretinere a minorului de catre parintele care nu locuieste cu minorul, nu este un drept al celuilalt parinte , ci este un drept exclusiv pe care il are minorul pana la varsta ed 18 ani si chiar si mai mult, daca urmeaza cursurile universitare.

STABILIREA OBLIGATIEI DE INTRETINERE IN SARCINA PARINTELUI NEREZIDENT

Ca urmare a pronuntarii divortului sau a separarii parintilor, in sarcina parintelui care nu locuieste cu copilul ramane obligatia de a acorda intretinere  acestuia din urma, ori in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala, ori prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.

Noul Cod civil reglementeaza aspectele  care intervin cu privire la situatia copiilor minori  in cazul divortului sau a separarii intervenite intre parinti si cu privire la Obligatia de intretinere a minorului.

Cititi si:

Astfel, conform art. 516 Cod Civil, obligația legală de întreținere există între  soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

Conform art. 499 Cod Civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și  pregătirea sa profesională.

Potrivit art. 448 Cod Civil, copilul din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită potrivit legii are, față de fiecare părinte și rudele acestuia, aceeași situație ca și aceea a unui copil din căsătorie.

Obligatia De Intretinere
Pensie intretinere minor.

Obligația de întreținere între părinți și copii există fără a se face distincție după cum copiii sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau sunt adoptați.

In cazul in care parintii divorteaza si au copii minori, instanta care solutioneaza cererea de divort este obligata, potrivit art.  919 Cod procedura civila, sa pronunte o hotarare si cu privire la contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educare a minorilor, chiar daca acest lucru nu a fost cerut de catre partile din proces.

Codul civil prevede la art. 530 modalitățile de executare ale obligației de întreținere. Astfel, aceasta se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.

Vizualizati si :

Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.

Pensia se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata, insa poate fi acordata si pentru o perioada anterioara in cazul in care introducerea cererii a fost intarziata din vina celui ce datoreaza sumele de bani.

Cu privire la cuantumul pensiei de intretinere, este de mentionat faptul ca potrivit art. 529 alin. (2), când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

Achitarea sumelor periodice se face la termenele stabilite de parintii  minorului, iar in cazul in care acestia nu cad de acord, plata se va face conform planului stabilit de catre instanta de judecata.

Foarte important este faptul ca  este posibila modificarea cuantumului pensiei datorate in cazul in care  intervine o schimbare  in ceea ce priveste mijloacele parintelui care datoreaza sumele de bani, precum si in ceea ce priveste nevoia minorului.

 Astfel, in cazul in care parintele debitor dobandeste venituri mai mari, copilul, prin parintele rezident sau personal, in cazul in care are capacitate de exercitiu, poate solicita si obtine marirea pensiei de intretinere raportat la noile venituri.

Obligatia de intretinere a minorului inceteaza sau poate fi diminuata conform veniturilor celuilalt sot.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Diminuarea Pensiei Alimentare In Caz De Schimbare A Veniturilor

Diminuarea pensiei alimentare– Consideratii- Avocat Cuculis si decizii castigate in instanta pentru beneficiarii SCA Cuculis&Asociatii.

Cum Se Poate Diminua Pensia De Intretinere Atunci Cand Veniturile Celui Ce O Plateste, S-au Schimbat.

Vedeti mai jos, la finalul articolului, solutia de MODIFICARE a pensiei de intretinere, obtinuta in instanta.

Este tot mai des intalnita situatia in care doi soti decid ca drumurile lor sa se desparta, desi din casatorie au rezultat unul sau mai multi copii.

Astfel, prin hotararea de divort sau prin conventia incheiata in fata notarului public prin care se desface casatoria celor doi, se dispune si asupra soartei copiilor: daca va exista sau nu custodie comuna, cu cine vor locui, cine va achita pensie alimentara si in ce cuantum.

Diminuarea Pensiei Alimentare

Este important sa mentionam faptul ca desi parintele care nu locuieste cu copilul este obligat la plata unei pensii alimentare, suma stabilita poate fi modificata ulterior, in anumite situatii.

Vom evidential, pe scurt, cateva dintre aceste situatii:

Astfel, pe calea unei actiuni in instanta, puteti cere si obtine diminuarea pensiei alimentare. Potrivit art. 531 (1) Cod civil,  dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

Observam asadar ca pensia alimentara nu doar ca poate fi miscorata, dar plata acesteia poate chiar inceta, in masura in care imprejurarile o impun, cum ar fi: scaderea veniturilor persoanei obligate la plata pensiei de intretinere, nasterea unui alt copil sau chiar majorarea cheltuielilor.

O alta situatie este cea in care, spre exemplu, desi s-a stabilit ca domiciliul copilului va fi la unul dintre parinti, celalalt fiind obligat la plata unei pensii alimentare, ambii parinti fiind nevoiti sa suporte in mod egal costuri cu cresterea si educarea copilului, parintele nerezident (adica cel care nu locuieste cu copilul) suporta nu doar costurile privind pensia alimentara, ci si alte costuri in plus pe care parintele resident nu le suporta.

Apare astfel o disprportie intre prestatiile celor doi parinti, care poate fi echilibrata de catre instanta de judecata.

O alta situatie este aceea cand copilul petrece un timp egal la ambii parinti, sau, cand desi are rezidenta la unul dintre parinti, petrece o perioada mai mare de timp la celalalt (spre exemplu pe perioada vacantei de vara). In astfel de situatii, parintele nerezident nu poate fi obligat sa execute atat plata pensiei alimentare cat si obligatia in natura, adica gazduirea si ingrijirea efectiva a copilului.

In doctrina se evidentiaza ca in situatiile inevitabile in care parintele nerezident va fi nevoit sa presteze in natura obligatia legala de intretinere, apare problema dublei executari a obligatiei legale de intretinere pentru perioada in care a prestat si in natura aceasi obligatie, dar i se cere si executarea prin plata pensiei de intretinere.

Probarea executarii in natura a obligatiei de intretinere de catre parintele nerezident nu duce la stingerea obligatiei sale de a pastra intretinere chiar prin executarea ei in modalitatea instituita prin lege cu titlu de regula, respectiv executarea in natura. Pentru acest motiv, executarea silita a pensiei de intretinere reprezentand in definitiv contravaloarea unei obligatii stinse prin executare este vadit inechitabila.

Parintele rezident, pentru perioada in care nu gazduieste copilul nu poate fi deopotriva scutit de executarea in natura a obligatiei de intretinere si sa pretinda pensia de intretinere de la parintele nerezident, pensie care, intre parinti, functioneaza ca o forma de regres a parintelui care a prestat in natura intretinerea impotriva celuilalt parinte ( Marieta Avram-coordonator, Laura Andrei, Alin-Ioana Axente etc., Autoritatea parinteasca-intre maretie si decadere, Ed. Solomon, 2018, p. 235-236).

In ceea ce priveste notiunea de plata lato-sensu, odata stinsaobligatia de intretinere in ansamblul sau ca urmare a prestatiei in natura a parintelui nerezident in beneficiul copilului, pensia de intretinere stabilita in sarcina parintelui nerezident devine o a doua executare a aceleiasi obligatii de catre acelasi debitor solidar.

La randul lui, parintele rezident nu poate justifica macar un interes legitim pentru punerea in executare silita a creantei stabilite cu titlu de pensie de intretinere in perioada in care copilul e gazduit de parintele nerezident. Deci, pentru perioada in care el insusi nu a asigurat sub nicio forma indeplinirea obligatiei de intretinere.

Cititi si despre obligatia de intretinere a minorilor.

In situatia in care parintele nerezident a platit de bunavoie pensia de intretinere, aceasta poate obtine intoarcerea sumei platite fara temei obligational.

Diminuarea Pensiei Alimentare

In cazul in care suma a fost incasata de catre parintele rezident, temeiul actiunii ar fi reprezentat de imbogatirea fara justa cauza ( art. 1345 NCC, coroborat cu art. 534 NCC), intrucat parintele rezident a incasat pensie de intretinere pentru perioada in care nu a prestat in natura intretinerea, patrimoniul sau crescand, iar patrimoniul parintelui nerezident scazand, in masura valorii pensiei de intretinere primite

Astfel, in situatia in care considerate ca valoarea pensiei de intretinere prestate de catre dumneavoastra este excesiva, raportat la ingrijirea efectiva pe care o oferiti copilului, sau, daca veniturile dumneavoastra au scazut considerabil, cheltuielile sau marit ori intre timp s-a nascut un alt copil, nu ezitati sa apelati la un specialist, in vederea unor opinii juridice care sa va avantajeze.

Vizualizati si :

MODIFICAREA PENSIEI DE INTRETINERE

Daca in urma desfacerii casatoriei s-a retinut in sarcina uneia dintre parti obligatia de intretinere datorata copilului/copiilor minori, iar suma a fost stabilita intr-o suma fixa, raportata la veniturile lunare realizate de catre  parintele obligat la data desfacerii casatoriei, atat prin hotatare judecatoreasca cat si prin act notarial, ulterior se poate cere, prin actiune in instanta,  modificarea pensiei de intretinere.

Astfel,  conformdispozitiilor art. 532 din Noul Cod Civil, “dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei”, observam ca, pentru modificarea pensiei de intretinere, in sensul majorarii sale, este necesara indeplinirea unor conditii, respectiv: – o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea (cresterea acestora) si – o schimbare in ceea ce priveste nevoia celui care o primeşte (cresterea acesteia), aspecte care se materializaza in cresterea veniturilor lunare ale parintelui ce are obligatia de plata a pensiei de intretinere , precum si in cresterea nevoilor minorului ce beneficiaza de pensia de intretinere – urmeaza cursurile unei scoli, necesita imbracaminte, rechizite, incaltaminte, alimentatie, servicii medicale, cursuri suplimentare, activitati extracuriculare, etc.

Majorarea pensiei de intretinere se poate face la 1/4 din venitul net lunar al parintelui obligat la plata  – in cazul unui singur copil ce necesita intretinere,   la 1/3 – pentru 2 copii si la ½ – pentru 3 sau mai multi copii, ca urmare a majorarii veniturile salariale ale acestuia  –  in calitate de debitor si a  cresterii  nevoii copilului/copiilor minor/minori – in calitate de creditor.

Aceste actiuni de modificare  a pensiei de intretinere se analizeaza prin prisma principiului interesului copiilor minori, astfel cum este consacrat prin prevederile art. 2 din Legea nr. 272 din 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care stabilesc că orice act juridic emis sau încheiat în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului şi ale art. 263 alin. 1 Cod civil, care prevăd că orice măsură privitoare la copil trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului, a cărui ocrotire impune asigurarea tuturor condiţiilor materiale necesare creşterii, educării şi pregătirii profesionale ale creditorului obligaţiei de întreţinere, corespunzătoare posibilităţilor reale.

În aplicarea art. 527 si art. 529 Cod civil se impune a se avea in vedere principiul potrivit caruia copiii au dreptul sa se bucure de conditii materiale corespunzatoare nu numai nevoilor lor ci si posibilitatilor materiale ale parintilor, indiferent daca acestia convietuiesc sau nu impreuna.

Dispozitiie art. 528 din Noul Cod Civil, referitoare la dovada starii de nevoie, arata ca “starea de nevoie a persoanei îndreptăţite la întreţinere, precum şi mijloacele celui care datorează întreţinere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă”, de asemenea, dispozitiile art. 524 din Noul Cod Civil, referitoare la creditorul intretinerii, arata ca are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale” .

De precizat este faptul ca o astfel de actiune in vederea modificarii pensiei de intretinere poate fi formulata si de parintele obligat la prestarea intretinerii, in conditiile in care in veniturile acestuia s-au schimbat, iar cuantumul la care a fost obligat depaseste posibilitatea de indeplinire a obligatiei ori achitarea acestei sume cu titlu de pensie de intretinere i-ar crea un dezechilbru vadit in ceea ce priveste existenta zilnica. 

Acest gen de actiuni de dreptul familiei sunt actiuni ce prespun administrarea de probatoriu in vedere stabilirii situatiei de fapt ce a condus la formularea actiunii,  sens in care se impune  o  atentie deosebita si  ajutor specializat.

MAI JOS – SOLUTIE INSTANTA

Av.Drd. Cuculis Adrian

Obligatia De Intretinere A Copiilor De Catre Parinti-Pensie De Intretinere

OBLIGAȚIA DE ÎNTREȚINERE A COPIILOR DE CĂTRE PĂRINȚI

Raportat la principiul respectării interesului superior al minorului, părinții au obligația de a se ocupa de creșterea, îngrijirea, ocrotirea și educarea minorilor până la vârsta majoratului, când aceștia își pot reprezenta singuri interesele și căuta un loc de muncă.

Obligația de a asigura întreținere este solidară între soți, asigurându-i copilului un mediu corespunzător pentru a se putea dezvolta și a se forma pe viitor, acesta având dreptul de a beneficia de ajutorul părinților din punct de vedere legal până la împlinirea vârstei de 26 de ani dacă se află în continuare pe parcursul studiilor.

Pentru a beneficia de întreținere, copilul trebuie să dovedească faptul că se află pe parcursul studiilor și că obține rezultate corespunzătoare.

Arătăm faptul că și în situația în care părinții sunt despărțiți și minorul a fost încredințat unui dintre soți, soțul căruia nu i s-a încredințat copilul are obligația de a-i acorda sprijinul material necesar, aspect ce se va menționa și de către instanța de judecată în cadrul hotărârii de divorț.

Obligația de întreținere nu trebuie să constea în toate cazurile în plata unei sume de bani din partea părintelui obligat la întreținere, putând să constea și în plata chiriei, în eventualitatea în care copilul se află la studii într-o altă localitate, asigurarea hranei, rechizitelor, hainelor, plata unor cursuri pentru formare educațională, care să ducă la normare dezvoltare a copilului.

De precizat este faptul că, obligația de întreținere nu se aplică până în momentul în care minorul ajunge la vârsta de 26 de ani dacă acesta nu se mai află pe parcursul studiilor, acesta din urmă fiind o condiție esențială pentru a mai putea beneficia de acest ajutor.

Pentru a putea cunoaște cât mai bine drepturile  pe care le aveți, precum și condițiile în care părinții sunt obligați la acordarea întreținerii, vă recomandăm să luați legătura cu un avocat specializat în materia Dreptului Familiei.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Nerespectarea Hotararii De Incredintare A Minorului Si Programul De Vizita

Nerespectarea Hotararii De Incredintare a minorului va poate aduce probleme cu legea penala.

Daca sunteti parintele unui copil minor, ati obtinut o hotarare judecatoreasca prin care instanta de judecata s-a pronuntat cu privire la exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului, stabilirea locuintei minorului si cu privire la programul de legaturi personale al parintelui necustodian cu minorul, iar celalalt parinte nu respecta aceste masuri, aflati ca, dincolo de punerea in executare a hotararii judecatoresti, puteti formula plangere penala impotriva acestuia pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, prevazuta de art. 379 din Noul Cod Penal.

Potrivit art. 379 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

Vizualizati si :

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent (art. 379 alin. 2 din NCP).

Aşadar, observăm că articolul 307 din vechiul Cod Penal a fost preluat întocmai şi în NCP – pedeapsa a rămas aceeaşi de o lună la trei luni inchisoare sau amenda penală.

Constatăm şi că în noua reglementare legiuitorul nu a mai prevăzut faptul că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

În cazul acestei infracţiuni, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (în 90 de zile de la data săvârșirii respectivei infracțiuni). 

Nerespectarea Hotararii De Incredintare
Minor incredintat mamei

Astfel, art. 379 face referire la doua cazuri de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, respectiv:

– alineatul 1 priveste situatia in care parintele necustodian, respectiv cel cu care minorul nu domiciliaza, insa are stabilit un program de legaturi personale cu acesta din urma, retine minorul, fara consimtamantul celuilalt parinte – custodian, respectiv al celui in domiciliul caruia a fost stabilita locuinta minorului, fapta care se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda („reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”);

– alineatul 2 face referire la situatia in care parintele custodian nu respecta in mai multe randuri programul de legaturi personale (asa cum a fost stabilit de catre instanta de judecata) cu minorul al parintelui necustodian, fapta care se pedepseste tot cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda (“cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent”).

Drepturile parintelui separat de copil, sunt recunoscute prin lege.

Cititi si :

Trebuie sa stiti ca actiunea penala in cazul infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului se pune in miscare doar la plangerea prealabila a partii vatamate, aceasta putand fi formulata in termen de 3 luni.

De asemenea, daca in privinta infractiunii prevazute la alineatul 1 nu se pun probleme de interpretare, este de precizat faptul ca, pentru existenta infractiunii mentionate in cuprinsul alineatului 2, este necesara o situatie premisa, respectiv aceea ca masurile privind incredintarea minorului sa fi fost dispuse de instanta de judecata, prin hotarare judecatoreasca, aceasta interpretare rezultand din practica organelor de cercetare/urmarire penala si a instantelor de judecata.

Daca am un acord incheiat la notar, se aplica aceleasi prevederi, pot sa fac plangere penala pentru nerespectarea hotararii?

In privinta acestui aspect, in conditiile in care legea permite ca partile, respectiv parintii, sa se inteleaga cu privire la masurile privind minorul pe cale amiabila, prin conventie incheiata la notar, nemaifiind nevoie sa ajunga la instanta de judecata si, implicit, sa obtina o hotarare judecatoreasca, ar fi necesara o modificare a alineatului 2 al articolului 379, in sensul mentionarii in mod expres si a conventiei notariale alaturi de hotararea judecatoareasca, ori de o interpretare mai putin stricta a dispozitiilor legale, potrivit contextului legislativ general actual.

In caz contrar, ne aflam in situatia discriminatorie in care pot uza de dispozitiile art. 379 alin. (2) doar cei care au obtinut o hotarare judecatoreasca cu privire la exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei minorului si stabilirea programului de legaturi personale cu minorul, nu si cei care s-au inteles initial pe cale amiabila, in fata notarului, ulterior intervenind discutii neprevazute in momentul incheierii conventiei notariale.

Oricum, apreciem, ca daca aveti inclusiv un acord, partea careia i se opune, trebuie sa-l respecte, precum o hotarare judecatoreasca, altfel opinam ca poate fi acuzat de nerespectarea hotararii de incredintare.

In acest context, este de preferat sa alegeti instanta de judecata pentru transarea aspectelor legate de masurile privind minorii.

Mai mult, tot in privinta alineatului 2 este de mentionat aspectul ca fapta penala se considera a fi fost savarsita doar in masura in care actiunea de impiedicare a parintelui de a avea legaturi personale cu minorul a fost savarsita in mod repetat, deci trebuie sa rezulte o tendinta sistematica de a indeparta minorul de parintele necustodian.

Daca va aflati in situatia expusa mai sus, avand in vedere numeroasele cazuri in care minorul este folosit de unul dintre parinti ca instrument de manipulare impotriva celuilalt parinte, luati in considerare formularea plangerii penale pentru savarsirea infractiunii de ( Nerespectarea Hotararii De Incredintare ) nerespectare a masurilor privind incredintarea minorului, tinand cont de faptul ca, prin savarsirea acestei fapte, este pus in pericol interesul superior al minorului (nu doar un drept al parintelui), care trebuie sa prevaleze.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Drepturile Parintelui Separat De Copil In Urma Divortului

Drepturile parintelui separat de copil sunt consacrate atat prin codul civil dar si prin legi internationale.

Niciun parinte care nu primeste custodia minorului, nu poate fi vaduvit de dreptul de a-l vizita sau de a-l lua in vacanta si de a petrece in principal timp cu acesta.

Evenimentul neplacut al divortului are implicatii si efecte nu doar in viata fostilor soti, ci si  in  cea a copilului minor care  urmeaza sa locuiasca cu unul dintre parinti.

Drepturile Parintelui Separat De Copil
Stabilire Program Vizitare Minor

Noul Cod civil reglementeaza aspectele  care intervin cu privire la situatia copiilor minori  ca urmare a pronuntarii divortului sau ca urmare a separarii parintilor.

Astfel, potrivit art. 397 NCC, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

Asadar, ca regula, in cazul in care nu exista motive temeinice pentru care autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte sau  chiar de catre alte persoane, totalitatea drepturilor şi îndatoririlor părinţilor cu privire la persoana copilului şi la bunurile acestuia se exercită în mod egal de către ambii părinţi.

Trebuie avut in vedere faptul ca exercitarea autoritatii de un singur parinte in mod exclusiv este diferita de stabilirea locuintei la unul dintre acestia.

Stabilirea locuintei minorului  dupa divort este  imperios necesara dupa separarea parintilor si se face ori prin acordul partilor, ori de catre instanta de tutela in cazul in care acestia nu se inteleg sau daca decizia luata este contrara interesului superior al minorului.

Astfel, odata cu pronuntarea divortului, instanta competenta este obligata sa stabileasca si locuinta pe care o va avea copilul in viitor.  Asadar, chiar daca autoritatea parinteasca se exercita in comun de catre ambii parinti, locuinta va fi doar la unul dintre acestia.

Trebuie retinut faptul ca instanta stabileste locuinta minorului la parintele cu care locuieste  in mod statornic, iar daca pana la divort/separarea concubinilor acesta a locuit cu ambii parinti, instanta, tinand seama de interesul superior al copilului, va stabili locuinta acestuia la unul dintre acestia.

Foarte bine de stiut este faptul ca parintele care nu locuieste cu minorul pastreaza totusi toate celelalte drepturi pe care le are in mod normal in legatura cu acesta.

Astfel, potrivit art. 401 NCC, parintele sau, dupa caz, parintii separate de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.

Desigur, in cazul de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept.

Desi nu locuiesc impreuna, fostii soti/fostii concubini au obligatia de a contribui la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Art. 400 NCC prevede faptul ca pot exista şi situaţii excepţionale în care este în interesul superior al copilului ca  instanţa să stabilească locuinţa acestuia la alte persoane (de exemplu la bunici, altă rudă sau persoană), sau într-o instituţie de ocrotire.

În acest caz, persoanele respective sau instituţia de ocrotire supraveghează copilul şi fac tot ce este necesar pentru asigurarea sănătăţii, educaţiei şi învăţăturii sale.

Potrivit Legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copiilor, rasunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

De asemenea, art. 17 din acelasi act normativ prevede faptul ca minorul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.

Atentie la deplasarile cu minorii in afara tarii, sa nu fiti acuzat de rapire internationala.


De asemenea, copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.


Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.

Drepturile Parintelui Separat De Copil – Parintele nerezident (cel care nu locuieste cu minorul) are dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.

Potrivit art. 18 din Legea 272
relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului, pe perioada determinata, de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
f) transmiterea de catre persoana la care locuieste copilul a unor informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
g) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament intr-un loc neutru in raport cu copilul, cu sau fara supravegherea modului in care relatiile personale sunt intretinute, in functie de interesul superior al copilului.

Cititi si :


 
In plus, parintele la care copilul locuieste are obligatia de a sprijini mentinerea relatiilor personale ale copilului cu celalalt parinte.

La pronuntarea divortului, precum si in cazurile in care parintii nu se inteleg cu privire la aspectele ce tin de relatiile personale ale copilului cu parintele nerezident, instanta sesizata  stabileste un program de vizitare in favoarea celui care nu locuieste cu minorul tinandu-se seama de varsta copilului, de nevoile de ingrijire si educare ale acestuia, de intensitatea legaturii afective dintre copil si parintele la care nu locuieste, de comportamentul acestuia din urma, precum si de alte aspecte relevante in fiecare caz in parte.

Drepturile parintelui separat de copil pot fi diminuate, extinse doar de catre instanta de judecata.


Asadar, trebuie retinut faptul ca stabilirea domiciliului minorului doar la unul dintre parinti nu inlatura drepturile celuilalt parinte de a avea legaturi personale cu copilul, fiind indreptatit la respectarea acestora de catre parintele rezident.

De mentionat mai este si faptul ca in cazul in care intervin schimbari ale circumstantelor care au dus la pronuntarea de catre instanta a unei hotarari cu privire la relatiile dintre parinti si copiii minori, aceasta din urma poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor, insa doar la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.

Sotii Casatoriti De Peste 20 De Ani Au Dreptul La Despagubiri La Divort

Despagubiri la divort cerute de sotul care se afla in nevoie. Conditia este sa fi fost casatorit cu celalalt sot vreme de 20 de ani.

Despagubiri La Divort – Prestatia compensatorie pentru desfacerea casatoriei si ce drepturi pot dobandi sotii in urma unei casatorii de 20 de ani ce se termina cu un divort tarziu.

Nu trebuie sa confundam prestatia compensatorie cu alte despagubiri si obligatii pe care le are sotul vinovat de destramarea castoriei , ce pot fi obtinute de catre soti ca urmare a infidelitatii sau alte cauze ce au dus la ruperea casatoriei din pricina exclusiva a unuia dintre soti.

Despagubiri La Divort
Divort

            Prestatia compensatorie este un instrument juridic introdus cu titlu de noutate incepand cu Noul Cod Civil care are scopul de a repara un eventual dezechilibru intervenit cu ocazia divortului in nivelul de trai al unuia dintre soti.

            Acest instrument este reglementat la art. 390 – 395 Cod civil si presupune indeplinirea unor conditii stricte pentru a putea fi aplicat.

            In primul rand, trebuie sa stim ca prestatia compensatorie poate consta atat intr-o suma de bani globala, cat si intr-o renta care sa se plateasca periodic.

O forma de Despagubiri la divort poate fi tradusa prin faptul ca sotul sau sotia poate primi chiar dreptul de a ramane in imobil in cazul in care casatoria se destrama dupa 20 de ani chiar daca nu este proprietatea lui/ei.

De asemenea, aceasta compensare poate fi stabilita si in natura, sub forma uzufructului, adica a dreptului de folosinta asupra anumitor bunuri imobile sau mobile ale sotului ce datoreaza prestatia.

In cazul in care  prestatia consta in plata unei rente  viagere, aceasta poate fi stabilita fie intr-o cota procentuala din veniturile sotului debitor, fie intr-o suma determinata.

            In al doilea rand, trebuie stiut ca aceasta prestatie se poate dispune numai odata cu desfacerea casatoriei si numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani.

Vrei sa ramai cu casa, sotul celalalt trebuie sa fie vinovat de destramarea casatoriei.

            Codul civil recunoaste dreptul de a primi aceasta compensatie doar in cazul divortului pronuntat din culpa exclusiva a sotului parat si numai in ipoteza in care desfacerea casatoriei  creeaza un dezechilibru semnificativ in conditiile de viata ale sotului reclamant.

Astfel, doar sotul care nu se face vinovat de desfacerea casatoriei are dreptul de a primi prestatia compensatorie.

Cititi si despre:

            De asemenea, Codul Civil instituie anumite criterii raportat la care urmeaza sa se stabileasca prestatia, tinandu-se seama de resursele sotului care o solicita, de mijloacele celuilalt sot, precum si de efectele pe care lichidarea regimului matrimonial le-ar avea.

Vizualizati si :

Trebuie avut in vedere faptul ca si criterii personale referitoare la varsta si starea de sanatate a sotilor,  pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitatea producatoare de venituri, precum si alte asemenea sunt luate in considerare in stabilirea compensatiei.

Puteti citi mai multe despre desfacerea casatoriei incheiate cu un cetatean strain, aici.

In stabilirea cuantumului, instanta trebuie sa aiba in vedere eliminarea dezechilibrului  cauzat de desfacerea casatoriei, individualizat cu ajutorul criteriilor mentionate mai sus.

            Desi prestatia compensatorie se solicita si se dispune doar odata cu divortul, trebuie stiut ca in cazul in care in timp se modifica in mod semnificativ mijloacele debitorului si resursele creditorului, instanta, la cererea motivata, poate mari sau micsora cuantumul compensatiei.

Asadar, este incidenta o autoritate de lucru judecat relativa, si nu absoluta,  fiind posibila reanalizarea de catre instanta a conditiilor in cazul in care se modifica situatia de fapt.

            In sfarsit, este bine de stiut ca exista si ipoteze in care prestatia compensatorie inceteaza, acestea fiind insa limitativ prevazute de catre Codul civil. Astfel, prestatia compensatorie inceteaza:

 – prin decesul oricaruia  dintre  cei doi soti

 – prin  recasatorirea sotului care primeste compensatia

 – prin obtinerea  de catre sotului care primeste prestatia compensatorie a unor resurse de natura sa ii asigure  conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei

Asadar, in cazul in care se doreste desfacerea casatoriei, trebuie consultat un avocat specializat in dreptul familiei in vederea cunoasterii efectelor pe care le poate avea intervenirea unui divort.

Nu uitati despre indatoririle de parinti si mai ales despre stabilirea programului de viziatare al minorului in caz de divort.

Despagubiri La Divort cerute de sot pentru plata compensatiei pentru timpul in care au fost casatoriti.

Programati aici o intrevedere cu un avocat specializat in dreptul familiei si aflati ce drepturi aveti in caz de divort.

Av.Drd. Cuculis Adrian

Obligatia De Intretinere A Sotului In Urma Divortului – Intretinere Actiune In Instanta Avocat Cuculis

Cum Poate Primi Unul Dintre Soti, Intretinere Din Partea Fostului Sot, In Caz De Divort?

Obligatia De Intretinere A Sotului – Problema Juridica: O sa divortez in curand si as dori sa stiu daca neavand copii impreuna el, este obligat la o pensie de intretinere avand in vedere faptul ca in timpul casatoriei m-am inbolnavit si am pensie de boala si de handicap ce insumeaza 670ron ,eu locuind cu chirie si trebuind sa merg la medici destul de frecvent. Va multumesc! Raspunsul este unul cat se poate de clar ca da! Trebuie sa va ofere intretinere in situatia data de catre dvs. Temeiul legal il vedeti mai jos iar  Efectele divorţului cu privire la prestatiile intre soti!

Obligatia De Intretinere A Sotului
Acordul De Mediere Atestat De Avocat

Art. 389 Cod Civil Obligaţia de întreţinere

(1) Prin desfacerea căsătoriei, obligaţia de întreţinere între soţi încetează.

Exceptie – 

(2) Soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.

Vizualizati si :

Obligatia De Intretinere A Sotului – ce conditii trebuiesc indeplinite?

(3) Întreţinerea datorată potrivit dispoziţiilor alin. (2) se stabileşte până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale şi cu starea de nevoie a creditorului. Această întreţinere, împreună cu întreţinerea datorată copiilor, nu va putea depăşi jumătate din venitul net al celui obligat la plată.

Cititi si despre obligatiile pe care le au parintii in legatura cu copii minori.

(4) Când divorţul este pronunţat din culpa exclusivă a unuia dintre soţi, acesta nu beneficiază de prevederile alin. (2) şi (3) decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.

(5) În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligaţia de întreţinere încetează prin recăsătorirea celui îndreptăţit.

Obligatia De Intretinere este una pe de-o parte morala dar si legala.

Cititi si :

Prin urmare, este important sa va cunoasteti drepturile in asa fel incat, atunci cand sunteti pusi in situatii limita sa puteti sa apelati la justitie si sa va recuperati ceea ce va este de drept dat prin lege.

Av. Drd. Cuculis Adrian

avocat@indrumari-juridice.eu

0722298011

Obligarea Sotului La Plata Pensiei De Intretinere Pentru Agravarea Starii De Sanatate In Timpul Casatoriei

Obligatia de intretinere a sotului dupa desfacerea casatoriei in cazul in care conditia de sanatate s-a degradat sau existenta bolii era constatata chiar inainte de casatorie.

ATENTIE – Codul civil permite inclusiv plata de daune daca din pricina unuia dintre soti casatoria a fost desfacuta.

Instanta a decis in sentinta pe care o aveti mai jos aproape in exclusivitate faptul ca sotul violent (psihic dar si fizic) sa suporte o pensie de intretinere de 1/4 din veniturile sale si am putea spune viager in conditiile in care nu se schimba statutul maritial al sotiei.

Practic, din actele medicale s-a aratat instantei de judecata ca starea de boala a intervenit pe parcursul desfasurariii casatoriei si astfel daca in urma desfacerii casatoriei sotia nu mai are capacitatea de munca necesara sa ii asigure un trai de viata normal, atunci sotul este OBLIGAT sa plateasca aceste sume de bani VIAGER.

Plata Pensiei De Intretinere pentru sotul aflat in nevoie – De unde rezida obligatia de plata a pensiei de intretinere ?

Articolul 389 Codul Civil – Obligaţia de întreţinere

(2) Soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei.

Pentru plata pensiei de intretinere textul de lege este clar, daca unul dintre soti are o stare de NEVOIE survenita inaintea casatoriei, pe care celalalt sot prin casatorie a acceptat-o, dar si daca intervine aceasta stare de nevoie in timpul casatoriei, urmeaza ca celalalt sot sa-i poarte de grija prin plata a 1/4 din acele venituri.

Exceptia vine tot din textul de lege si anume – Sotul aflat in nevoie are drept la întreţinere şi atunci când incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.

(3) Întreţinerea datorată potrivit dispoziţiilor alin. (2) se stabileşte până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale şi cu starea de nevoie a creditorului.

Totusi, exista si situatia in care aceasta obligatie inceteaza –

(5) În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligaţia de întreţinere încetează prin recăsătorirea celui îndreptăţit.

Solutia obtinuta in instanta

NumeCalitate
parte
CONSTANTIN FLORENŢA GABRIELA cu dom ales la SCA CUCULIS SI ASOCIATIIReclamant
CONSTANTIN FLORINPârât
15.04.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: C2 MF
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamanta CONSTANTIN FLORENŢA GABRIELA în contradictoriu cu pârâtul CONSTANTIN FLORIN.
Dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 26.05.2012 şi înregistrată sub nr. 10/26.05.2012 la Primăria Com. Brăneşti din culpa comună a părţilor.
Dispune păstrarea de către reclamantă a numelui dobândit prin încheierea căsătoriei, acela de CONSTANTIN.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 1/4 din salariul lunar net, începând cu data introducerii acţiunii-5.06.2018. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru şi onorariul de avocat, acordate parţial, proporţional cererii admise.
Document: Hotarâre  1622/2019  15.04.2019

http://portal.just.ro/1748/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=174800000000123647&id_inst=1748

Astfel, trebuie sa avem in vedere faptul ca noul cod din 2012 protejeaza interesele de familie ale sotilor care pana acum nu apareau ca niste prioritati ale leguitorului.

Aveti o problema legata de divort?stabilire domiciul minor?partaj? Stabiliti o intrevedere aici.

Puteti de asemenea sa ne comunicati problema juridica din sfera dreptului familiei si prin completarea formularului de mai jos.

Parintii Isi Pot Da Acordul Pentru Ca Minorul Sa Poata Iesi Din Tara – Avocat Dreptul Familiei

Cum pot parintii sa isi lase minorii sa iasa din tara , alaturi de bunici? Acordul de iesire din tara.

La modul general autoritatea parinteasca se prezuma a fi exercitata de catre ambii parinti-

(1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.

(2) Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.

(3) Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

Ce facem atunci cand vrem (ca parinti) sa ne lasam minorii in vacanta cu bunicii?

Intrebarea unei mame:

Problema Juridica:

Buna ziua, am un baietel de 2 ani.   Bunicii din partea sotiei doresc sa il duca intr-o excursie de 4 zile in Ungaria. De ce acte este nevoie pentru asta? Mentionez ca eu si sotia (mama copilului )nu putem merge deoarece avem de rezolvat alte probleme in acea perioada As dori sa stiu daca are repercursiuni ulterioare faptul ca ne dam acordul ca baiatul sa plece in excursie cu bunicii adica daca pe viitor bunicii raman cu ceva drepturi asupra copilului. Va multumim!

Avocatul Raspunde:

Problema se poate rezola foarte usor, atuni cand exista acord in acest sens. Relatiile normale de familie nu sunt limitate doar la tata si la mama ci ele se extind catre bunci, unchi si asa mai departe.

Daca dvs. veti dori sa lasati minorul sa iasa cu bunicii intr-o vacanta, mai ales daca si el isi doreste asta, va fi necesar sa redactati o imputernicire prin care sa aratati ca minorul are acordul parintilor sa paraseasca tara alaturi de bunicii acestuia. La trecerea frontierei, aceasta imputernicire va fi folosita de catre bunici.

Ce facem daca unul dintre soti refuza? Cum poate iesi minorul din tara?

Nu intodeauna avem acel acord despre care discutam, iar atunci este necesar sa ne adresam instantei de judecata.

Instanta de judecata de familie se numeste instanta de tutela, iar aceasta poate stabili pe calea unei ordonante presedintiale, incuviintarea  iesirii din tara alaturi de bunici, daca asta este in interesul minorului!

av. drd. Cuculis

avocat@indrumari-juridice.eu