PPC Energie S.A. facturează ce vrea și cât vrea! Facturi Gresite Curent! 10000 de euro pretinsa factura la curent. PPC ENERGIE PIERDE PROCESUL
Contestare Factura PPC ENERGIE SA in fata instantei unde ai fost chemat in judecata.
Da, da. Desi in culpa, cu o factura absolut scoasa din palarie, PPC ENERGIE S.A nu se dezice de un abuz in factura si il cheama in judecata pe pretinus debitor pentru aproximativ 10000 de euro consum la curent. Nu de puține ori achităm facturi pentru utilități fără să fim atenți la ce plătim, de fapt.
Din lipsă de timp sau din neglijență ajungem să achităm mai mult decât am consumat sau să achităm servicii și taxe pe care nu le-am încuviințat.
In momentul in care iti vine de plata o factura de 10000 de euro, incepi sa faci investigatii si evident, sa te opui.
Debitorul chemat in judecata sa plateasca factura PPC ENERGIE S.A de 10000 de euro.
Daca si dvs. sunteti intr-o asemenea situatie, verificati cum puteti contesta o factura la curent.
Ai primit o factura de la PPC ENERGIE S.A care este gresita sau ilegala? Completeaza formularul:
Debitorul dat in judecata de catre PPC ENERGIE S.A pe calea unei Ordonanțe de plată pentru a plati factura de 10000 de euro!
PPC Energie S.A. (fostă Enel Engie S.A.) a crezut că poate obține un titlu executoriu în scopul executării silite a clientei noastre, pentru suma de 43.009,41 lei, a cărei valoare nu a fost determinată conform înțelegerii dintre cei doi contractanți.
Astfel, furnizorul de energie electrică s-a adresat instanței solicitând emiterea unei ordonanțe de plată, având ca obiect creanța formată din următoarele costuri:
- 42.327,29 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice furnizate;
- 238,79 lei, reprezentând dobânzi penalizatoare;
- 443,33 lei, reprezentând valoarea serviciilor adăugate (VAS);
- 0,00 lei, reprezentând dobânzi penalizatoare pentru serviciile adăugate;
- 0,00 lei, representând alte taxe și servicii;
Cod procedură civilă
Art. 1025: Titlul executoriu
,,(1)Ordonanţa de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare şi are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluţionarea cererii în anulare. Ordonanţa de plată devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare. Dispoziţiile art. 637 rămân aplicabile.
(2)Împotriva executării silite a ordonanţei de plată partea interesată poate face contestaţie la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestaţiei nu se pot invoca decât neregularităţi privind procedura de executare, precum şi cauze de stingere a obligaţiei ivite ulterior rămânerii definitive a ordonanţei de plată.”
În realitate, clienta noastră, doamna C.S., a avut neplăcuta surpriză să afle că suma de bani care îi era cerută cuprindea servicii adăugate fără acordul ei. Pe când, legislația națională impune ca orice obligație contractuală să fie consimțită explicit de către debitor, mai ales în raporturile comerciale în care acesta are calitatea de consumator.
Cod civil
Art. 1204: Condiţii
,,Consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză.”
Debitul era format din multiple componente distincte, combinate într-un mod complex și greu de urmărit pentru un consumator obișnuit: energie activă, abonamente suplimentare, certificate verzi, contribuții la cogenerare, penalități și dobânzi.
Pe scurt, societatea care furniza energie electrică pretindea o sumă de bani care nu a fost detaliată pe înțelesul unui consumator obișnuit și care nu reprezenta o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Cum arata factura PPC ENERGIE S.A in baza careia au chemat in judecata pe consumator?
Vedeti si :
Cum am castigat procesul cu PPC ENRGIE S.A si clientul nu a mai fost obligat sa plateasca nimic?
În apărarea clientei noastre, am solicitat instanței să dispună respingerea cererii de ordonanță de plată ca fiind inadmisibilă, având în vedere lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței și ca fiind neîntemeiată, având în vedere că pretențiile nu erau dovedite în mod clar, coerent și complet.
În subsidiar, am pus în vedere instanței necesitatea îndrumării părților către procedura de drept comun, în vederea administrării unui probatoriu complex, necesar pentru soluționarea justă, completă și echitabilă a cauzei.
Cod procedură civilă
Art. 1021: Contestarea creanţei
,,(1)Dacă debitorul contestă creanţa, instanţa verifică dacă contestaţia este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanţa va respinge cererea creditorului prin încheiere.
(2)Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanţa va respinge cererea creditorului privind ordonanţa de plată prin încheiere.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.”
Ora estimata: 10:00
Complet: C21 (2020) – civil şi azil
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea privind ordonanţa de plată ca inadmisibilă. Cu drept pentru creditor de a formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea în anulare se depune la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţie părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 01.08.2025.
Document: 01.08.2025
Clauze abuzive in contractele de furnizare energie electrica?
Întocmai cum am cerut, instanța a respins cererea reclamantei, PPC Energie S.A., ca inadmisibilă. Prin urmare, în lipsa unui titlu executoriu, executarea silită a clientei noastre a devenit imposibilă.
Pentru a se asigura soluționarea corectă și echitabilă a litigiului, am subliniat în fața instanței importanța probării susținerilor făcute de către furnizorul de servicii și a interpretării amănunțite a clauzelor contractuale, pentru a se stabili dacă modalitatea în care creditorul a procedat la facturarea serviciilor suplimentare constituie o clauză contractuală abuzivă, care se sancționează conform prevederilor Legii privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.
Legea nr. 193/2000
Art. 1
,,(1)Orice contract încheiat între profesionişti şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.
(2)În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3)Se interzice profesioniştilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.”
Art. 6
,,Clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului,numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.”
Creanța nu era certă, lichidă și exigibilă asa ca PPC ENERGIE SA a pierdut procesul
Procedura ordonanței de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, în condițiile art. 1014 din Codul de procedură civilă.
Art. 1014: Domeniu de aplicare
,,(1)Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
(2)Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentului titlu creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.
(3)Prin autoritate contractantă, în sensul alin. (1), se înţelege:
a)orice autoritate publică a statului român sau a unui stat membru al Uniunii Europene, care acţionează la nivel central, regional sau local;
b)orice organism de drept public, altul decât cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general, fără scop lucrativ, şi care se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
(i)este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a);
(ii)se află în subordinea sau este supus controlului unei autorităţi contractante, astfel cum este definită la lit. a);
(iii)în componenţa consiliului de administraţie ori, după caz, a consiliului de supraveghere şi directoratului, mai mult de jumătate din numărul membrilor sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a);
c)orice asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).”
Creanța pretinsă nu era certă, deoarece consumul facturat nu era exact, ci estimat, iar ulterior regularizat. Debitorul nu a fost informat cu exactitate despre sumele cerute sau despre perioada aferentă consumului înregistrat de furnizor și nici pe baza cărui consum ,,real” se pretind.
În al doilea rând, așa-zisa creanță nu îndeplinea nici condiția lichidității, întrucât valoarea acesteia era determinată pe baza unor elemente care nu permiteau stabilirea sa printr-un calcul simplu sau prin aplicarea directă a unor clauze contractuale clare. Mai mult, suma pretinsă necesita un calcul complex, fiind formată din energie activă, abonamente suplimentare, certificate verzi, contribuții la cogenerare, penalități și dobânzi.
În al treilea rând, creanța pretinsă nu îndeplinea condiția exigibilității, întrucât unele dintre serviciile facturate nu au fost niciodată acceptate în mod expres și clar de debitor.
Având în vedere că doamna C.S. nu a acceptat și nu și-a asumat o parte dintre obligațiile care îi erau facturate, nu era posibilă scadența unor obligații inexistente.
Cod procedură civilă
Art. 663: Creanţa certă, lichidă şi exigibilă
,,(1)Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.
(2)Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.
(3)Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.
(4)Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
(5)Creanţele cu termen şi cele condiţionale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condiţiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparţinând debitorului.”
Av. Dr. Cuculis Adrian