Deepfake Si Raspunderea Civila Sau Penala-Daune Morale Sau Materiale

Primul dosar de DeepFake din Romania

In premiera instanta de judecata constata cazul de DeepFake si obliga partile la plata de daune morale

Deepfake Si Raspunderea Civila sau penala.

În ultimii doi ani tehnologia IT a luat o amploare greu de prevăzut în domeniul procesării automatizate a imaginilor (vedem aplicația FaceApp), dar și a videoclipurilor (așa-numitul Deepfake). 

Un cont fake de facebook sau alta retea de socializare ori folosirea unor identitati reale a unor persoane, de catre altcineva sau falsificarea pozelor sau videourilor, toate se incadreaza in acest prototip de deepfake si reprezinta infractiune.

Prin procedee bazate pe tehnologia de inteligență artificială neuronală (dezvoltată de compania Deep Mind pentru a împinge la limitele maxime ideea de inteligența auto-procesatoare), oricine poate să-și creeze propriul videoclip (https://deepfakesweb.com), în care schimbă fața persoanei filmate cu oricare altă, simulând mesajul comunicat că venind de la cea din urmă.

Practic, discutam despre posibilitatea de a suprapune peste o anumita fața reala din cadul unui videoclip, o fața a unei persoane care nu fusese niciodata acolo, in scopul de a-l discredita.

Asta s-a intamplat si in dosarul gestionat de catre SCA Cuculis&Asociatii, unde am reusit pentru un client si anume familia acestuia, fiindca persoana in caza este minor, sa obtinem daune de 1000 de euro pentru folosirea feței lui peste un videoclip cu tenta sexuala si care i-a adus evident prejudicii.

Fenomenul Deepfake este încă într-un stadiu timpuriu, motiv pentru care domeniul legislativ este extrem de lacunar în ceea ce privește modul efectiv prin care acțiunile, ce încalcă drepturi ale indivizilor, ale căror imagini sunt simulate, să poată fi pedepsite.

Desigur, țînând cont de multitudinea de norme legale ce reglementează relațiile sociale autohtone, regăsim numeroase căi prin care judecătorii, învestiți cu spețe de acest tip, ar putea să pedepsească indivizii ce încalcă fără scrupule drepturile altora.

Desigur, pedepsirea celor vinovați ar fi de prisos dacă nu ar există și măsuri reparatorii pentru cei ce suferă un prejudiciu în urmă publicării unor imagini sau videoclipuri în care le sunt distorsionate mesajele, posturi sau intențiile.

Sa incepem.

Ati fost victima unui caz de DeepFake? S-au folosit fotografii cu dvs. in mod nereal sau aveti o inregistrare falsificata? Ati fost defaimat prin prezentarea unor poze cu dvs. care erau nereale? Completati formularul de mai jos

Exemple de deepfake

Exemplul de mai jos este unul dintre cele mai cunoscute. Practic, suprapunerea unei fețe cunoscute, pentru o fața necunoscuta, in scopul de a produce un prejudiciu.

Exemplu wikipedia de deepfake:

Probabil că cea mai întâlnită situație de încălcare a drepturilor unor persoane, în fenomenul Deepfake, va fi cea a însușirii pe nedrept a unor drepturi de autor.

O suprapunere de imagini, de cele mai multe ori, va folosi fie un videoclip produs de o persoană sau o societate, fie o captură a imaginii feței unui personaj. Autorii respectivelor producții au dreptul de a le fi acoperite daunele suferite în urmă unor astfel de utilizări.

În cazul utilizării unei imagini ce reprezintă o persoană reală, aspectele de legalitate se schimbă, întrucât sunt atinse drepturi primordiale, consfițite de Constituția României, de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau stabilite prin Declaraţia universală a drepturilor omului. Pentru acest motiv, apărarea drepturilor persoanelor poate fi opusă atât de cel vătămat (prin formularea unei plângeri penale sau a unei acțiuni civile în pretenții), cât și de organele judiciare abilitate, chiar și din oficiu.

Primul proces din Romania de Deepfake , castigat de catre SCA Cuculis&Asociatii

Practic, parintii au solicitat in numele fiului lor care a fost victima unui fenomen de deepfake, sa oblige minorul ( prin parintii acestuia ) la plata unor sume de 15000 de euro, avand in vedere ca minora parata, prin metoda deepfake, a modificat un videoclip prin care a a pus fața fiului lor pe un videoclip explicit si l-a prezentat in toata scoala.

Astfel, parintii au solicitat –

• Obligarea pârâților la plata unor despăgubiri în valoare de 15.000 euro pentru prejudiciul moral cauzat fiului nostru conform răspunderii civile delictuale pentru fapta minorului.
• Obligarea pârâtului Cornaciu Cătălin la plata unor despăgubiri în valoare de 15.000 euro pentru prejudiciul moral cauzat minorului conform răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
• Obligarea pârâților la plata costurilor sedințelor de psihoterapie pe care trebuie să le efectueze Păpurică David-Ionuț.
• Obligarea pârâților la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

De observat ca si paratul a primit daune morale, acuzand acesta ca a fost prejudiciata si fata lor de catre reclamantul victima a deepfake-ului.

Cum am motivat actiunea de DeepFake si ce s-a intamplat de fapt ?

 În fapt, arătăm că fiica numitului xxxx pe nume xxxxx, a fost transferată în clasa băiatului nostru și pentru că acesta a perceput-o ca fiind o persoană retrasă, i-a oferit compania lui pentru a o ajuta să se integreze în colectiv și chiar s-a mutat cu ea în bancă.

             De multe ori fiul nostru s-a întors de la școală și ne-a povestit cum colega lui de bancă îi arată secvențe din filmele pentru adulți și îl informează că ar fi pregătită să întrețină relații sexuale cu el, ne-a arătat mesaje cu conținut pornografic pe care aceasta i le trimite, un mesaj în care îi spune că are prezervative, precum mesaje cu link-uri pe care se regăseau filme pentru adulți dacă erau accesate. De asemenea, fiica pârâtului a editat un filmuleț cu o scenă din filme pentru adulți la care a atașat chipul băiețelului nostru, fapt de neacceptat ținând cont că au numai 12 ani.

Filmulețul acesta a fost urcat pe youtube și a fost distribuit între colegi, dar datorită politicii privind protecția minorilor a platformei youtube, a fost șters rapid.

            După toate aceste fapte rușinoase pe care a trebuit să le suporte fiul nostru, el nu a mai dorit să comunice cu colega lui, fiica pârâtului.

            Totul a culminat cu un episod în care xxxxx a aruncat cu mobilierul din sala din clasă, l-a lovit pe fiul nostru încat i-a curs sânge pe nas și apoi și-a provocat singură răni, afirmând că a fost lovită de el. Menționăm că sunt martori ai acestui eveniment toți colegii de clasă ai celor doi care au văzut cum a fost lovit de fiica pârâtului și cum și-a aplicat singură loviturile despre care afirmă ca au fost provocate de băiatul nostru, precum și angajați ai instituției de învățământ.

După acest episod, toți colegii de clasă ai celor doi au fost șocați de cele întamplate, iar băiatul nostru e foarte speriat.

Parte din motivarea cererii de chemare in judecata.

Falsificarea unor poze sau unor videoclipuri in scopul de a defaima reprezinta infractiune

Astfel, pentru a se putea constată și pedepsi comiterea unei fapte penale, prin crearea și, respectiv, punerea la dispoziția publicului larg, sau doar persoanelor ce nu sunt vizate de respectivele imagini și sunete, organele penale pot începe urmărirea penală pentru stabilirea modului de comitere a unor fapte penale de tipul:

1. „Alterarea integrității datelor informatice” prevăzută de art. 362 din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiune ce poate fi comisă prin modificarea fotografiilor sau înregistrărilor audio sau video, respectiv alterarea lor, acțiuni ce pot conduce la deturnarea mesajului pe care acesta îl transmitea în varianta originală.

2. „Falsul Informatic” prevăzută de art. 325 din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiune similară,cu cea descrisă anterior, diferența majoră fiind că prezența infracțiune se comite prin denaturarea unor date, ce devin necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.  Putem să considerăm că orice atingere adusă persoanei vizate de respectivele date poate constitui producerea unei consecințe juridice.

3. „Falsificarea unei înregistrări tehnice” prevăzută de art. 324 din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Probabil că practică judiciară va stabili această faptă că fiind incidentă în mai toate cazurile de utilizare a sistemelor AI pentru crearea unor clipuri de tip deepfake, întrucât conține mai toate elementele de întocmirea a materialelor false. Acest punct de vedere vine, în special, pentru că textul amintit pedepsește contrafacerea și alterarea unei înregistrări tehnice sau prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului prin respectivă înregistrări. În cadrul alineatului 3 al articolului menționat regăsim și explicația termenului de „înregistrare tehnică”.

4. „Înșelăciunea” în formă agravată prevăzută de art. 244 alin. (2) din Codul penal cu o pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, infracțiune ce se comite, cu folosirea de mijloace frauduloase, prin inducerea în eroare a unei persoane (sau mai multe) prin prezentarea că adevărată a unei fapte mincinoase sau viceversa, în scopul de a obține un folos patrimonial injust și prin pricinuirea unei pagube. Odată eliberat în spațiul virtual public fără disclaimer, oricare ar fi mediul on-line abordat, videoclipul va induce în eroare persoanele ce-l vizionează, iar eventualele prejudicii se pot produce imediat, raportat la faptele evocate, astfel că rămâne de constatat doar folosul material obținut, dacă este cazul, pentru a se putea pedepsi infracțiunea comisă.

Toate aceste fapte penale, odată ce sunt dovedite, pot naște drepturi patrimoniale pentru indivizii ce au suferit prejudicii în urma comiterii lor, astfel că persoanele vătămate se vor putea constitui părți civile, în termenul legal[i], pentru a le fi acoperit prejudiciul, fie el material (dacă ne referim la drepturi de autor sau drepturi de imagine) sau moral (atunci când persoana fizică suferă afecțiuni de ordin psihologic sau le este vătămată integritate fizică) în urma stabilirii legturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și vătămarea produsă.

Așadar, înainte de a purcede la crearea unor videoclipuri sau imagini de tip Deepfake, autorii ar trebui să ia în considerare eventualitatea comiterii unor fapte penale sau ilicite și, în consecință, intotdeauna este recomandată obținerea acordului expres al persoanei vizate sau autorului de drept, fie prin stabilirea, în concret și într-un mod ușor de dovedit, a tuturor datelor ce vor fi emanate de clipul realizat și chiar încheierea unei convenții în acest scop.

In caz contrar opinam ca discutam despre posibilitatea ca persoana vizata sa solicite daune de natura morala sau chiar materiala.

---

[i] Art. 20 C.p.: Constituirea ca parte civilă

(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. 

Deschiderea unui cont pe o retea de socializare, folosind datele altei persoane este infractiune

O alta forma de deepfake este si folosirea datelor unei alte persoane in conditiile in care deschidem un cont pe o retea de socializare.

Astfel, prin decizia in RIL numarul 4/2021 , ICCJ a statuat ca-

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală în Dosarul nr. 9.010/197/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept:

„Dacă fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.) realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerințele ca acțiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept și, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului“ și stabilește că:

Fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept și cea ca acțiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului.Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2021.

De observat ca este de netolerat , atat de catre legislatia romana cat si de aceea internationala, orice imixtiune in zona de viata privata si de folosire a datelor altei persoane, pentru scopurile persoanale.

Av.Drd. Cuculis Adrian