Retragerea plangerii prealabile penale stinge actiunea penala! Sau nu! Modificari care fac aproape imposibil sa iti mai retragi plangerea penala! Modificari cu profund caracter neconstitutional
Retragerea plângerii prealabile penale este o modalitate care permite in cele din urma celui care este victima unei infractiuni ce necesita in cele din urma plangere prealabila, sa o retraga fie ca urmare a unor elemente ce tin de propria credinta, un soi de impacare intre parti sau pur si simplu din consideratii ce tin de optica si modalitatea de savarsire a unor fapte penale.
Daca in vechea reglementare, insusirea retragerii plangerii prealabile se putea face cu insusirea de catre procuror in cazul in care actiunea era pusa in miscare din oficiu de catre parchet, modificarea de acum 2 luni de zile a art. 158 alin. 4 din codul penal, face practic aproape IMPOSIBILA stingerea unei actiuni penale ori daca ea a fost pusa in miscare sau chiar trimisa in judecata, fara acordul procurorului de caz.
Acest lucru lipseste in mod evident de continut principiul disponibilitatii care are profunde caractere civile insa are inraurire si in practica penala cand actiunea penala se porneste ca urmare a plangerii prealabile.
Mai pe scurt, nu prea mai esti lasat de catre stat sa te impaci cu cel care a savarsit o infractiune impotriva ta, chiar daca tu vrei.
Situatia este cu atat mai grava cu cat putem suspiciona ca statul se opune inchiderii pe cale amiabila a unor conflice de natura penala de slaba importanta, este ca si cum i-ai dori pe toti in spatele gratiilor.
Sa incepem!
Esti angrenat intr-un proces penal? Vezi cum te poti apara. Completeaza formularul de mai jos.
Ce inseamna retragerea plangerii prealabile penale?
Retragerea plangerii prealabile penale este reglementata in codul penal si presupune urmatoarele:
Art. 158: Retragerea plângerii prealabile
(1)Retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile.
*) Prin Decizia nr. 30/2024 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că, în cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu, iar persoana vătămată a depus deja o asemenea plângere, acţiunea penală trebuie considerată ca fiind pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aşa încât retragerea plângerii prealabile poate interveni conform art. 158 alin. (1) din Codul penal.
(2)Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.
(3)Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentanţii lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, retragerea se face cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.
(4)În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror.
De observat in mod evident este alin. 4 al articolului de mai sus care arata foarte clar ca insusirea de catre procuror este necesara pentru a putea opera inlaturarea raspunderii penale.
Se pune problema legitima, pai si daca procurorul nu isi insuseste retragerea? Ce facem? Il trimite in judecata pe inculpat, contra legii?
Analizam mai jos!
Ce infractiuni prevazute in codul penal necesita plangere prealabila pentru a putea fi cercetate?
Pentru a putea fi exhaustivi in aceasta problematica, aratam dupa cum urmeaza, care sunt infractiunile ce necesita o plangere prealabila pentru a putea fi puse in miscare actiunile penale si atunci cand sunt puse sa fie si trimise in judecata persoanele cercetate:
– art. 193; vătămarea corporală din culpă
– art. 196; amenințarea
– art. 206; violul
– art. 218 alin. (1) și (2); agresiunea sexuală
– art. 219 alin. (1); hărțuirea sexuală
– art. 223; violarea de domiciliu
– art. 224; violarea sediului profesional – art. 225; violarea vieții private – art. 226 alin. (1) și (2); divulgarea secretului profesional – art. 227; furtul săvârșit în condițiile prevăzute în art. 231 alin. (1); abuzul de încredere – art. 238; abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor – art. 239; bancruta simplă – art. 240; bancruta frauduloasă – art. 241; gestiunea frauduloasă – art. 242; distrugerea – art. 253 alin. (1) și (2); tulburarea de posesie – art. 256; asistența și reprezentarea neloială – art. 284; nerespectarea hotărârilor judecătorești – art. 287 alin. (1) lit. d)-g); violarea secretului corespondenței – art. 302 alin. (1); abandonul de familie – art. 378; nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului – art. 379; împiedicarea exercitării libertății religioase – art. 381.
Observam astfel o MULTITUDINE de infractiuni ce pot fi stinse prin retragerea plangerii prealabile si totusi articolul modificat se opune vehement si cere ca procurorul sa isi insuseasca retragerea plangerii penale.
Vedeti si :
Ce inseamna insusirea retragerii plangerii prealabile de catre procuror?
Astfel, pentru a intelege mai bine ce inseamna o insusire a retragerii plangerii penale, vom explica ca in esenta insusirea retragerii plangerii prealabile de catre procuror nu este reglementata de catre lege, neexistand o asemenea institutie numita ca atare.
Totusi, in acceptiune larga, insusirea este fara echivoc, acceptarea si pronuntarea asupra ei in interiorul unei ordonante.
Mai este util să formulăm o plângerea prealabilă, dacă nu o putem retrage când considerăm că este oportun?
Se pare că legiuitorul a găsit o soluție eficientă de amplificare a forței coercitive a statului, reducând totodată numărul ,,alertelor false” care declanșau acțiunea penală doar cu scop demonstrativ sau până ce consecințele acesteia se făceau cunoscute.
TOTUSI, daca dorinta noastra este FERMA de a atrage raspunderea penala a celui ce a savarsit o infractiunea impotriva noastra, depunerea plangerii prealabile penale este OBLIGATORIE si se depune in cel mult 3 luni de zile de la savarsirea faptei sau de cand fapta trebuia sa fie cunoscuta ca savarsita.
Asta pentru ca in lipsa unei asemenea plangeri prealabile penale, si fara sesizarea din oficiu, parchetul NU are dreptul sa cerceteze o cauza, intervenind una dintre cauzele care impiedica tragerea la raspundere penala.
Art. 16: Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale COD PENAL
(1)Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a)fapta nu există;
b)fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c)nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d)există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e)lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f)a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g)a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h)există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i)există autoritate de lucru judecat;
j)a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior, în condiţiile prevăzute de lege.
Astfel, legiuitorul a stabilit ca orice plângere prealabilă să fie retrasă numai dacă este însușită de către procuror, indiferent dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare din oficiu sau la inițiativa persoanei vătămate.
În prezent, retragerea plângerii prealabile trebuie să îndeplinească trei condiții esențiale: să fie cerută de persoana vătămată, să fie însușită de procuror și să fie solicitată înainte de a se pronunța o hotărâre definitivă.
Legea nr. 116/2025 a adus modificări art. 158 din Codul penal.
Noul cuprins:,,(4) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror.”
In cat timp se depune plangerea prealabila penala?
Art. 296: Termenul de introducere a plângerii prealabile este de 3 luni de zile!
(1)Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.
Ce avantaje exista in contextul in care o anumita persoana vrea sa isi retraga plangerea prealabila penala si este necesara incuviintarea procurorului?
La momentul retragerii, persoana vătămată poate fi controlată de simptome post-traumatice (PTSD), care fac să îi fie imposibil să identifice pericolul la care se expune prin retragerea plângerii prealabile.
Așadar, legiuitorul urmărește protejarea victimelor care au suferit abuzuri, fie se află sub influența unei constrângeri morale la momentul manifestării inițiativei de retragere.
Toate aceste fapte penale pot genera consecințe asupra sănătății psihice. În consecință, deciziile victimelor sunt luate în baza unor emoții copleșitoare, care distorsionează consecințele reale, indiferent dacă depășesc sau nu sfera răspunderii penale.
Putem cere să fie retrasă plângerea prealabilă, chiar dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare din oficiu?
Da! raspunsul este afirmativ. Chiar daca urmarirea penala a inceput din oficiu insa pentru urmarirea penala este necesara plangerea prealabila, retragerea plangerii prealabile penale, poate fi facuta si in acest caz cu incuviintarea procurorului de caz.
Chiar noul cuprins al articolului care reglementează retragerea plânerii prealabile ne demonstrează că: ,,indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror.”.
Prin urmare, se poate cere retragerea, indiferent că acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu sau la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, însă numai până la pronuțarea unei hotărâri definitive.
Deci, putem retrage plângerea prealabilă, inclusiv în cursul fazei de judecată.
Ce se intampla daca procurorul nu-si insuseste retragerea plangerii prealabile?
Să nu uităm că cea mai vulnerabilă resursă este chiar resursa umană, iar neînsușirea retragerii nu poate reprezenta o soluție potrivită în toate cazurile. Dimpotrivă, poate agrava situația persoanei vătămate sau poate conduce la aplicarea injustă de măsuri privative sau restrictive de libertate față de persoana acuzată, încălcându-se dreptul la libertate și siguranță.
Plângerea persoanei vătămate poate fi, în anumite cazuri, îndreptată în mod intenționat împotriva unei persoane care este străină de fapta penală sau poate reprezenta manifestare unei constrângeri morale, sub presiunea unor amenințări. De altfel, petentul se poate afla în imposibilitatea de a-și da seama sau de a-și controla acțiunile ori inacțiunile, din cauze care nu au fost identificate de către organul sesizat la momentul depunerii plângerii.
Totuși, în astfel de situații putem identifica mai multe soluții în interesul clientului nostru, în funcție de etapa procesuală a cauzei. De exemplu, putem formula o plângere împotriva actelor procurorului, conform prevederilor art. 339 din Codul de procedură penală.
Plangerea impotriva ordonantei prin are procurorul nu-si insuseste retragere plangerii prealabile penale a persoanei vatamate
Art. 339: Plângerea împotriva actelor procurorului cod procedura penala
,, (1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
În concluzie
Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală, împiedicând atât punerea în mișcare, cât și exercitarea acțiunii penale, conform art 158 Cod penal și art. 16 Cod de procedură penală.
Av. Dr. Cuculis Adrian