Registrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri

Ai Fost Notat Pe Nedrept In Registrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri? Poate Nu Aveai De Ce Sa Ai Aceasta Notare? Masurile Sunt Similare Cu Cele Din Controlul Judiciar? Afla Cum Poti Sa Faci Radierea DinRegistrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri

Registrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri este un mecanism prin care prezumtiv, statul Roman se ocupa de notarea intr-un registru a tuturor persoanelor care in aparenta ar avea condamnari in legatura cu faptele ilicite de trafic sau consum de droguri sau orice actiune legata de domeniul substantelor interzise.

Astfel, desi la priva vedere acest lucru este BENEFIC, se pare ca si acest registru, din pacate, se comporta precum registrul agresorilor sexuali, care a fost declarat ca ILEGAL in sute de dosare si care vin in contradictie cu legislatia fundamentala dar si cu aceea nationala.

Problema majora este chiar din titlul legii care vorbeste de fapt de o “urmarire” a acestor persoane chiar si dupa executarea unor posibile pedepse ori de cand ele sunt considerate ca executate si mai mult de atat, fotografierea, amprentarea dar culmea si prelevarea de probe biologice si obligatia acestor persoane de a se prezenta PERIODIC la sectia de politie, vine cumva nu in contradictie dar si totala nelegalitate raportat la drepturile persoanei in procesul civil, Constitutia Romaniei si dreptul de a fi uitat dupa ce nu mai ai de dat socoteala legii penale.

Haideti sa vedem, cat de legala este notarea in Registrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri si cum se poade face radierea din acest registru.

Ai fost notat in Registrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri?Completeaza formularul pentru incepe procedura de radiere.

Ce Este Registrul Traficantilor Si Consumatorilor De Droguri – Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri

1. Definiție

          Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri ține evidența persoanelor fizice care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri. Acesta reprezintă un mijloc de cunoaștere, supraveghere şi identificare operativă a făptuitorilor, pentru prevenirea și combaterea acestor fapte penale, precum și pentru evitarea recidivei.

Mai pe scurt, daca este cineva care a fost implicat in vre-un dosar care are legatura cu substantele interzise, urmeaza nu doar sa fie implementat in acest registru dar urmeaza sa fie supus si altor proceduri nu tocmai legale, dupa parerea noastra.

          Legea nr. 61/2024 a intrat în vigoare la data de 29.03.2024, însă Registrul a devenit funcțional începând cu data de 1 iunie 2025.

          Astfel, începând cu data de 1 iunie 2025, datele cu caracter personal din evidențele cazierului judiciar ale persoanelor care au comis fapte din sfera traficului de droguri se înregistrează în Registrul destinat, indiferent că au fost luate în evidență și anterior intrării în vigoare a legii.

          Informațiile din Registru pot fi comunicate autorităţilor competente din statele membre sau statele terţe care desfășoară activități de cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională sau de cooperare judiciară în materie penală.

Ce persoane ajung sa fie notate in Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri ?

Art. 1 din legea 61/2024 arata foarte clar pentru ce tip de infractiuni ajungi sa fii notat in registru:

(1)În scopul prevenirii şi combaterii faptelor din sfera ilicitului de droguri, precum şi pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, denumit în continuare Registrul.

(2)Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele infracţiuni:

a)cele prevăzute la art. 2, 3, 5, art. 6 alin. (1) şi (2) şi la art. 7-12 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)cele prevăzute la art. 16 şi 17 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, cu modificările ulterioare.

       Luarea în evidență se va face cu privire la persoanele care au comis următoarele infracțiuni din sfera traficului de droguri, prevăzute de Legea nr. 143/2000:

1. cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, sau finanțarea acestor fapte;
2. indiferent că au cauzat sau nu moartea victimei.
3. chiar dacă fapta a rămas în forma tentativei.
4. introducerea sau scoaterea din ţară, importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, sau finanțarea acestor fapte;
5. chiar dacă fapta a rămas în forma tentativei.
6. punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, sau și finanțarea acestor fapte;
7. chiar dacă fapta a rămas în forma tentativei.
8. finațarea, fără drept, a faptelor de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deţinere de droguri de risc pentru consum propriu;
9. chiar dacă fapta a rămas în forma tentativei.
10. eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise sau a unei reţete medicale falsificate;
11. indiferent că au cauzat sau nu moartea victimei.
12. chiar dacă fapta a rămas în forma tentativei.
13. prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical;
14. indiferent că au cauzat sau nu moartea victimei.
15. administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale;
16. indiferent că au cauzat sau nu moartea victimei.
17. chiar dacă fapta a rămas în forma tentativei.
18. furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor;
19. indiferent că au cauzat sau nu moartea victimei.
20. îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace;
21. indiferent că au cauzat sau nu moartea victimei.

Conform Art. 2 din legea 61/2024, in acest registru ajung urmatoarele persoane:

(1)În Registru se ţine evidenţa:

a)persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au dispus renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri de siguranţă în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2) de către organele române competente;

Ce motive pot duce la stergerea din Registrul Naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri ?

Stergerea din baza de date a fost posibila prin invocarea textelor Constitutionale dar si cele ce tin de Carta Europeana a Drepturilor Omului. Astfel,

Art. 8 CEDO – Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței coroborat cu Art. 13 cedo Dreptul la un recurs efectiv (o cale de atac efectivă) dar si art. 20 din Constitutia Romaniei si anume :

Tratatele internaţionale privind drepturile omului

ARTICOLUL 20 (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Notarea persoanelor ii trimite pe toti cei care se afla inscrisi in acest nou cazier, sa semneze de buna purtare o data la 3 luni de zile si ii obliga sa fie fotografiati o data pe an.

Cititi si :

• Certificatul De Integritate Comportamentala
• Droguri La Volan
• Detinerea De Droguri Pentru Consum Propriu – Amenda Penala Esalonata-Avocat Trafic De Droguri
• Recuperatorii De Creante Ilegali Inregistrati In Registrul ANPC-Avocat Cuculis
• Model contract cesiune – Activitati Registrul Comertului – Cesiuni Firme – Modificari sedii sociale – Mutari Sedii Sociale – Societati Comerciale si Societati pe Actiuni

Daca esti condamnat intr-un alt stat, ajungi sa fii notat in registru national al persoanelor care au savarsit infractiuni referitoare la legea combaterii traficului de droguri

b)persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (2).

(2)Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.

Scoaterea din evidenţa- Cum pot sa fiu radiat din registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri?

Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri

• Oamenii vizați de această normă nu au decât să se încreadă în orice măsură executată de organele poliției ?

          Modul concret în care prevederile Legii speciale se pun în practică nu este pus la dispoziția publicului. Conform alin. 3, art. 23 din Lega specială, normele metodologice care ajută la punerea în aplicare a acesteia sunt aprobate prin dispoziţia inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.

          Totuși, pentru a cunoaște în totalitate întinderea drepturilor clienților noștri am solicitat Inspectoratului General al Poliției Române să ne înainteze normele de punere în aplicare care erau de negăsit.

          Răspunsul a fost unul clar:

          Deci, nu avem access la metodele prin care se realizează cunoașterea, supravegherea și identificarea operativă a persoanelor înscrise, mai mult decât ne prezintă conținutul Legii 61/2024.

          Mai exact, legea este neclară, iar detaliile sunt ascunse de ochii lumii și nimeni nu are o problemă cu asta. Mai mult, clarificările legii sunt tratate ca fiind informații clasificate.

• ,,Normele metodologice sunt texte emise de către ministere, care dau exemple și care detaliază pas cu pas modul în care o anume lege trebuie să fie aplicată. În general orice lege emisă de parlament este urmată de norme metodologice de aplicare a legii care detaliază/clarifică aspectele de interpretare a paragrafelor legale în cauză.”
• ,,Principiul transparenţei prevede că orice informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal sunt uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar. Acest principiu se referă în special la informarea persoanelor vizate privind identitatea operatorului şi scopurile prelucrării, precum şi la oferirea de informaţii suplimentare, pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă în ceea ce priveşte persoanele fizice vizate şi dreptul acestora de a li se confirma şi comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate.”

          Așadar, în lipsă de transparență, persoanele identificate nu beneficiază de garanția prelucrării legale şi echitabile a datelor personale, deoarece nu primesc informații suplimentare despre metodele de cunoaștere, supraveghere și identificare operativă care se exercită asupra datelor personale. Cu excepția cazului în care aceste informații sunt cerute de instanța de judecată.

• Copie de pe Registru
              Pot solicita copii de pe Registru și fotografiile, datele dactiloscopice sau profilul genetic al persoanei înscrise, organele de urmărire penală, instanţele de judecată şi instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie, în aceleași condiții în care pot obține copie de pe cazierul judiciar al persoanei în cauză.

• Scoaterea persoanelor din evidență

            Deși se află într-o strânsă legătură, scoaterea persoanelor din evidența cazierului judiciar nu determină stergerea acestora din Registrul persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, cu excepția persoanelor cu cetățenie română despre care autoritățile din alte țări membre au comunicat luarea lor în evidență.

            Graţierea, prescripţia executării pedepsei, amnistia sau reabilitarea intervenită nu conduc la scoaterea persoanei din evidenţa Registrului.

,,(2)Persoanele fizice înscrise în Registru în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) se scot din evidenţă în una dintre următoarele situaţii:

a)faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt prevăzute de lege ca infracţiuni;

b)au trecut 5 ani de la data când s-a pronunţat o hotărâre definitivă de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei şi nu s-a dispus amânarea sau revocarea acesteia;

c)au trecut 10 ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 5 ani sau amendă;

d)au trecut 20 de ani de la data introducerii în Registru, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani;

e)au decedat;

f)la împlinirea vârstei de 85 de ani, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 5 ani.”

            Datele dactiloscopice și profilele genetice obținute de la persoana luată în evidență se șterg cu ocazia scoaterii din registru. Totuși, există excepții în care menținerea acestor date este necesară pentru unul dintre scopurile prevăzute de Legea privind cazierul judiciar, în cazul datelor dactiloscopice, sau pentru scopurile stabilite de Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, în cazul profilelor genetice.

Vedeti si :

Modificarea datelor înregistrate in registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri

            Legea 61/2024

             Art 18

            ,,(1)Prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 290/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în situaţia cererilor de rectificare a datelor din Registru.

             (2)Rectificările aduse datelor din cazierul judiciar produc efecte şi asupra datelor din Registru, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor art. 9. “

            Așadar, atât Cazierul judiciar, cât și Registrul permit rectificarea înscrisurilor sau notărilor la cererea persoanei luate în evidență, dacă informațiile nu corespund realității sau nu au fost înregistrate cu respectarea prevederilor legale.

            Metodologia de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/2024 este stabilită prin dispoziția  inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. NU AM GĂSIT. AM TRIMIS ADRESĂ !!!!!!!!!!!!!!!!

          Mai sus am arătat cum datele din Registru se preiau, în mod automat, din evidențele cazierului judiciar, iar acum observăm cum modificările din cazierul judiciar se actualizează și în Registru. Cu toate acestea, scoaterea unei persoane din cazierul judiciar nu determină, în mod automat, și ștergerea acesteia din Registru.    

            Pe scurt, cazierul judiciar servește ca instrument de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru Registru, fără a reprezenta o dublură a acestuia, întrucât cele două evidențe au scopuri distincte.

Prelucrarea datelor dactiloscopice și a datelor genetice judiciare

Persoanele înregistrate în Registru vor fi introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, fără consimțământul lor și se vor face mențiuni, în Registru, corespunzătoare profilelor genetice introduse în acest sistem.

Prin urmare, persoana luată în evidență se va supune fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice, efectuate de personalul Poliției Române instruit în acest sens.

Persoanele care au fost luate în evidența cazierului judiciar, anterior operaționalizării Registrului, se vor supune procedurilor de înscriere în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, în cel mult un an de la data operaționalizării.

Legea nr. 61/2024

Cel introdus in registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri se fotografieaza la 3 ani – ESTE ILEGAL
Art. 13

,,(1)Fotografierea persoanei înscrise în Registru se face o dată la 3 ani sau cu ocazia constatării schimbării înfăţişării sau fizionomiei acesteia.

(2)Fotografiile preluate potrivit alin. (1) se stochează în bazele de date ale Poliţiei Române, cu respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.”

          Refuzul sau sustragerea de la această procedură va determina constrângerea persoanei luate în evidență, de către organele abilitate.

Art. 11 ,,(4)În vederea efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (1), persoana în cauză este înştiinţată cu privire la obligativitatea de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare de la înştiinţare la sediul organului de poliţie competent pe raza căruia îşi are domiciliul, reşedinţa sau locaţia. Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) au obligaţia de a se prezenta la cel mai apropiat organ de poliţie competent.”

Dacă datele se prelucrează prin alte proceduri legale înștiințarea nu mai este necesară, însă se va face o informare cu privire la prelucrare datelor, introducerea persoanei în Registru, dar și cu privire la obligația de a se prezenta în termen de 5 zile lucrătoare la sediul organelor de poliţie pe raza cărora domiciliază, îşi are reşedinţa sau locaţia, după caz.

Art. 6

,,Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii.”

• Prelucrarea altor date cu caracter personal

De altfel, persoanele care locuiesc sau au domiciliul în România au obligația ca, o dată la 3 luni, să comunice organelor de poliție de pe raza domiciliului informații cu privire la:

a)profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară;

b)mijloacele de existenţă;

c)persoanele cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic;

d)unităţile de învăţământ preuniversitare/universitare, taberele şcolare, cluburi, festivaluri sau orice loc frecventat în mod preponderent de persoana înregistrată în Registru;

e)adresa unde locuiesc;

f)modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

Obligațiile persoanelor luate în evidență in registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri

Pe lângă obligațiile prezentate mai sus, persoana care a fost înscrisă în Registru are obligația de a anunța organul de poliție pe raza căruia locuiesțe despre:

1. intenția efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai mari de 7 zile, localitatea de destinație, scopul și perioada deplasării și mijlocul de transport folosit;
2.  să comunice locuința stabilită, pentru a fi înregistrată în evidență, în termen de cel mult 3 zile.

Legea nr. 61/2024

Art. 12

,,(4)Organele de poliţie au obligaţia de a desfăşura periodic, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, verificări, pe teritoriul României, la domiciliu, reşedinţa sau imobilul în care persoanele înscrise în Registru locuiesc efectiv, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind comportamentul acestor persoane şi modul de obţinere a mijloacelor de existenţă, precum şi al actualizării, după caz, a datelor din Registru sau din celelalte baze de date ale Poliţiei Române.

(5)Verificările prevăzute la alin. (4) se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate.

(6)Datele şi informaţiile obţinute potrivit alin. (1)-(4), precum şi orice date de interes poliţienesc colectate privind persoanele în cauză se prelucrează în bazele de date ale Poliţiei Române, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal.

(7)La scoaterea din Registru, datele şi informaţiile prevăzute la alin. (6) se şterg, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare.”

Astfel, opinam ca principiul “Nullum crimen, nulla poena sine lege” care este un principiu juridic latin care înseamnă “nici o crimă, nici o pedeapsă fără lege”. Această doctrină afirmă că o persoană nu poate fi pedepsită pentru o acțiune care nu a fost interzisă expres de lege (crimă) înainte de a fi comisă. Principiul legalizează atât incriminarea, cât și pedeapsa, asigurând cerința ca legea penală să fie anterioară, scrisă și specifică, pentru a preveni aplicarea arbitrară a justiției este prezent si aici.

Ori, in conditiile in care de esenta desi ai executat pedeapsa, ulterior trebuie sa te prezinti pentru a fi fotografiat sau pentru a suporta astfel de rigori ce sunt impuse de regula celor ce se afla intr-o procedura de control judiciar cel putin, apare ca avem de-a face chiar si cu o incalcare a principiului “ne bis in idem” adica faptul ca nu poti sa fii pedepsit de dou ori.

Ce se intampla daca o persoana notata in acest registru, nu se prezinta sa execute obligatiile?

Art. 19 din legea 61/2024 arata ca in caz de neexecutare a obligatiilor, acestor persoane LI SE INTOCMESTE DOSAR PENAL ceea ce este absolut neconstitutional!!!

Nerespectarea obligaţiei persoanei înscrise în Registru de a se prezenta la sediul organului de poliţie potrivit art. 11 alin. (4) şi (6), precum şi nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1) şi (3) constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Av. Dr. Cuculis Adrian