Despre Insisurea bunului pierdut

Birou de avocatura Cuculis si asociatii – Despre insusirea bunului pierdut

 

ÎNSUŞIREA BUNULUI GĂSIT (art. 216 C. pen.)

1. Conţinutul legal:
“Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun gasit autoritaţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sau, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneaza şi însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare în posesia faptuitorului.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
– obiectul juridic generic – îl constituie relaţiile sociale a caror formare, desfaşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economica.
– obiectul juridic special – este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a caror naştere, existenţa şi dezvoltare este condiţionata de buna-credinţa, cinstea şi corectitudinea din partea acelora care gasesc anumite bunuri sau ajung din eroare în posesia unor astfel de bunuri.
– obiect material – poate fi orice bun mobil care trebuie sa aiba o valoare economica susceptibil de a fi evaluat şi care prin natura sa poate fi pirdut sau poate sa sjunga din eroare în posesia altor persoane. Bunul gasit trebuie sa fi ieşit din posesia altuia, fara voia acestuia, adica sa fie un bun pierdut, iar faptuitorul sa nu ştie cui aparţine. Nu este considerat un bun gasit acel bun lasat temporar fara supraveghere (ex.- haina de piele lasata într-un cuier în holul unui hotel). Daca o persoana a pierdut un bun şi îl cauta pentru a reintra în posesia acestuia, iar alta persoana care are bunul şi ştie ca proprietarul îl cauta şi îl ţine în mod deliberat, fapta va fi furt. Nu intra în aceasta categorie bunurile abandonate sau parasite.
2B. Subiecţii infracţiunii:
– subiectul activ – este necalificat, poate fi orice persoana care raspunde penal.
– subiectul pasiv – este orice persoana fizica sau juridica proprietara sau deţinatoare a bunului pierdut.

3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
– elementul material – se realizeaza printr-o acţiune sau inacţiune astfel: nepredarea bunului gasit, dispunerea de acesta şi însuşirea lui pe nedrept. Pentru întregirea laturii obiective, în varianta nepredarii, se impune împlinirea unui termen de 10 zile. Cu alte cuvinte, omisiunea de a preda bunul capata relevanţa juridica abia în momentul îndeplinirii acestui termen, infracţiunea consumându-se dupa 10 zile de la gasirea bunului. Dar elementul material al infracţiunii se poate realiza şi înainte de 10 zile, daca are loc dispunerea pe nedrept cu privire la bunul gasit.
– urmarea imediata – consta în creerea unei situaţii de fapt pagubitoare pentru subiectul pasiv, consecinţa a acţiunii sau inacţiunii faptuitorului.
– raportul de cauzalitate – trebuie sa se stabileasca în concret, ca urmarea imediata este o consecinţa a savârşirii elementutlui material.
3B. Latura subiectiva:
– forma de vinovaţie – intenţia directa sau indirecta. Este în afara oricarei îndoieli, ca un bun poate fi luat sau folosit din culpa.

4. Forme. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa – nu se pedepseşte;
3. fapt consumat – aceasta infracţiune se consuma în momentul împlinirii termenului de 10 zile, în cazul nepredarii, iar în cazul dispunerii sau însuşirii bunului gasit infracţiunea se consuma chiar în acel moment.
4. fapt epuizat – acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionala, deoarece delapidarea în cele mai multe cazuri are un aspect continuat.
SANCŢIUNI: închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Lasa un comentariu si un avocat raspunde (Completati cu nume si email)

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.