Stingerea datoriei curente si reziduale se poate face si pentru cei executati silit.
Stingerea datoriei în procedura de executare silită pentru debitorii al căror bun a fost supus executării silite, potrivit art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 în corelare cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016
Odată cu adoptarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată au fost generate o serie de contradicții în practica judiciară, cu specială referire modalitatea de interpretare a art. 8 alin. (5) din Lege privind darea în plată prin stingerea de datorie în procedura de executare silită.
În contextul acestor contradicții, acestui text de lege îi sunt oferite interpretări diferite de către instanțe de judecată de același grad din sistemul judiciar românesc.
Referitor la art. 5 alin. (3) din Lege ce reglementează intervenția efectului suspensiv al notificării de dare în plată, acesta primește interpretări diferite în practica executorilor judecătorești.
Apreciem că art. 8 alin. (5) din lege este pe deplin aplicabil chiar și în ipoteza deposedării debitorului de bunul garantat, debitor ce beneficiază de intervenția efectului suspensiv al notificării de dare în plată.
- Darea In Plata
- Legea Darii In Plata Cuprinde Motivele De Impreviziune
- Dare In Plata Prosperocapital – Credit Nevoie Personale Si Ipoteca
- Cat A Durat Pana Am Dat In Plata Si Am Sters Datoria Reziduala La Banca
- Contestatie Banca Romaneasca La Dare In Plata Respinsa Ca Inadmisibila
Așadar, în contextul declanșării unei executări silite în modalitatea popririi conturilor bancare, debitorul poate invoca producerea de drept a efectului suspensiv al notificării de dare în plată.
Potrivit art. 8 alin. (5): ”Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului”.
Debitorul care a încheiat cu o bancă un contract de credit în vederea achiziționări unui imobil cu titlu de locuință și care din cauza dificultăților întâmpinate la plata ratelor, se găsește în situația declarării scadenței anticipate a creditului, proprietatea sa fiind supusă procedurii de licitație în cadrul executării silite (fiind deja adjudecat), poate formula o notificare de dare în plată, în vederea stingerii datoriei rămase din credit , în urma adjudecării imobilului cu titlu de locuință.
Notificarea de dare in plata.
O astfel de notificare având ca obiect stingerea de datorie, urmare a valorificării bunului prin intermediul procedurii de executare silită, este întemeiată pe dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată.
Situația avută în vedere cu privire la stingerea datoriei in urma executarii silite, se supune procedurii de dare în plată, în condițiile care împotriva debitorului se continuă procedura de executare silită sub forma popririi, întrucât legea nu prevede condiția menținerii în proprietate a bunului asupra a fost constituit dreptul de ipotecă, potrivit principiului de drept ubi lex non disfinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă).
Legea nr. 77/2016 privind darea în plată reglementează patru ipoteze în care se poate regăsi debitorul consumator ce alege să formuleze o notificare de dare în plată:
(i) ipoteza consumatorului care are creditul în desfășurare, respectiv este la zi cu plata ratelor (notificarea clasică de dare în plată);
(ii) ipoteza consumatorului care are creditul în derulare, respectiv este la zi cu plata ratelor însă înțelege să formuleze o notificare de negociere a clauzelor contractuale, cu posibilitatea subsidiară a dării în plată;
(iii) ipoteza consumatorului supus procedurii de executare silită, în orice fază ar fi aceasta, care dorește să formuleze o notificare de stingere a datoriei;
(iv) ipoteza consumatorului supus procedurii de executare silită, care dorește să formuleze o notificare de stingere a datoriei, întrucât, deși bunul său a fost valorificat prin adjudecare în procedura de executare silită, executarea silită continuă împotriva sa.
Așadar, ipotezele consacrate de lege se diferențiază, în principal, în raport de momentul la care intervine solicitarea de dare în plată a consumatorului.
Nu poate fi acceptată interpretarea discriminatorie oferită de practica unor instanțe în sensul diferențierii debitorilor cu contract de credit aflat în curs de executare, cu bunul adus garanție aflat în proprietatea consumatorului, de debitorii supuși procedurii executării silite prin adjudecarea bunului, care au pierdut proprietatea garanției.
Astfel stingerea datoriei trebuie sa opereze ABSOLUT si pentru cei executati silit.
În fundamentarea unei asemenea susțineri pot fi aduse considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016 pronunțate de Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016.
În cadrul Deciziei nr. 623/2016, Curtea Constituțională a reținut că relativ la criticile aduse prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea 77/2016, se impun a fi formulate următoarele precizări.
Debitorul își poate îndeplini obligațiile de care este ținut, în principiu, în două modalități:
(i) de bunăvoie sau
(ii) prin executare silită.
Cauzele care declanșează executarea silită sunt identice cu cele care îl determină pe debitor să ofere în plată imobilul cu care a garantat împrumutul fapt pentru care Stingerea Datoriei si predarea imobilului converg catre interesul comun si nu doar individual al creditorului.
Cadrul general statuat de Legea nr. 77/2016 privind darea în plată înglobează și situația debitorilor supuși procedurii de executare silită ulterior adjudecării bunului imobil.
Legea nr. 77/2016 reglementează în mod nediscriminatoriu aceeași soluție pentru toate ipotezele de dare în plată, întrucât situația care a generat darea în plată, respectiv dezechilibrul contractual născut în legătură cu contractul de credit este aceeași.
Legislația protecției consumatorilor se opune principiului răspunderii nelimitate prevăzut de art. 2324 alin. (2) C. civ. Debitorului aflat într-o situație de reală supraîndatorare, aflat, deci, într-o imposibilitate de plată, i se oferă posibilitatea legală de a se libera de datorii
Obiectivul urmărit de legiuitor a fost unul de a ocroti debitorul, de a se evita ruinarea acestuia în condițiile în care împotriva acestuia se continuă actele de executare și ulterior finalizării măsurilor de executare împotriva bunului ipotecat si stingerea datoriei reziduale.
Sistemul de protecție pus în aplicare prin legislația protecției consumatorilor are la bază un consumator ce se găsește într-o situație de inferioritate față de vânzător sau un furnizor în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, care îl conduce la adeziunea la condițiile preredactate de profesionist, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora, în acest sens fiind și jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Potrivit Curții Constituționale, art. 8 alin. (5) nu reprezintă o ingerință în realizarea actului de justiție sau a dreptului la un proces echitabil, ci o aplicare justă, în spiritul bunei credințe și al echității, a teoriei impreviziunii în faza executării silite.
De verificat ar fi si procedura de dare in plata pas cu pas pe care noi am exsplicat-o, pentru a va ajuta efectiv in a intelege de esenta structura legii darii in plata.
Așadar, potrivit dezlegării oferite de Curtea Constituțională urmează a se verifica îndeplinirea condiției impreviziunii și în ipoteza consumatorilor supuși procedurii de executare silită, al căror imobil a fost adjudecat cu privire la Stingerea Datoriei.
Stingerea Datoriei se poate face in instanta, astfel incat un avocat specializat in procedura de dare in plata va poate scapa de datorie.
Sunteti intr-o asemenea procedura sau doriti sa o deschideti? Puteti face o programare AICI.
Av.Drd. Cuculis Adrian