S.C Otp Bank Romania S.A INFRANTA in instanta pentru clauzele abuzive inserate in contracte. Vedeti sentinta castigata aici. Sentinta clauze abuzive contracte bancare.

OTP BANK a inteles ca cea mai simpla solutie este sa cedeze creantele si sa scape de clienti cu probleme,  impovarandu-i cu sarcina de a se judeca cu banca din strainatate, insa instantele din Romania au dat castig de cauza indatoratilor bancii. Cele mai multe abuzuri se refera la o calculare ERONATA si ABUZIVA a dobanzilor, cat si perceperea comisioanelor de abuzive de ACORDARE si GESTIUNE.

Vedeti sentinta aici

 

 

 

IMG_0008

 

 

IMG_0009

 

Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii – Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice
www.indrumari-juridice.ro/Cuculis_Blog
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – Specialist in Drept

Clauzele abuzive din contractele incheiate cu consumatorii – Pararele in vechea si noua reglementare. Afla totul despre clauzele abuzive din contracte din materialul urmator.

61390472                              Consideratii privind clauzele abuziv in lumina fostei si actualei   reglementari        Incheirea contractelor este guvernata de principiul libertatii de vointa a partilor.

Potrivit acestui principiu,partile au libertatea de a incheia orice contract cu respectarea conditiei ca prin manifestarea lor de vointa sa nu se incalce legea,ordinea publica si bunele moravuri.

De altfel,art.1169 C.Civ prevede:”Partile sunt libere sa incheie orice contract si sa determine continutul acestora,in limitele impuse de lege,de ordina publica si de bunele moravuri.”

Incheierea si executarea contracelor trebuie sa se realizeze cu buna-credinta,aceasta din urma fiind o conditie esentiala.Totodata,aceasta constituie si o obligatie fundamentala a partilor.

Asa cum prevede si art.1170 C.Civ.”Ele (partile) nu pot inlatura sau limita aceasta obligatie”,oriceclauza contrara fiind considerata nescrisa.

Aceste reguli sunt aplicabile in egala masura atat in raporturile dintre profesionisti cat si in raporturile dintre profesionisti si consumatori.

Contractele incheiate intre profesionisti si consumatori sunt in majoritatea cazurilor ,contracte de adeziune.

Potrivit art.1175 C.Civ:”Contractul de adeziune este acel contract ale carui clauze esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti,pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale,cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”.

Mentionam cu titlu de exemplu contractul de credit bancar,contractul de furnizare servicii internet,contractul de leasing,contractul de telefonie,contractul de asigurare,de transport etc.

Este necesar ca legiuitorul sa intervina si prin reglementari detaliate ,ample sa evite pe cat posibil orice abuzuri din partea profesionistilor, la care consumatorii ar putea fi supusi .

In  ceea ce priveste sediul materiei,mentionam Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti (in prezent,profesionisti) si consumatori.[1]

Potrivit  art.2 din Legea 123/2000:” Prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup

de persoane fizice constituite in asociatii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale.”

Potrivit art.2(2):” Prin profesionist se intelege orice persoana fizica sau juridica autorizata, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in acelasi scop in numele sau pe seama acesteia.”

Asa cum am afirmat in cele expuse anterior,buna-credinta trebuie sa existe si in cazul

raporturilor juridice dintre profesionisti si consumatori.Cel mai adesea,buna-credinta poate fi

incalcata de catre profesionisti prin inserarea in contracte a unor clauze abuzive.

Orice clauza abuziva in contractele dintre profesionisti si consumatori este strict interzisa,ca o expresie a bunei-credinte care guverneaza incheierea si executarea contractelor.[2]

Potrivit art.4(1) din lege” O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrare cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor”. In continuare,alineatul 2 din lege prevede:

“O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe

piata produsului sau serviciului respectiv”.

Clauzele contractuale dintre profesionisti si consumatori trebuie sa fie formulate im mod clar,neechivoc,stabilite detaliat ,eliminad orice interpretare ce ar putea conduce la eventuale abuzuri.

Modificarile aduse Legii 193/2000 in raport cu variantele initiale sunt esentiale, binevenite si realizate in sprijinul consumatorilor,reflectand astfel preocuparea leguitorului de a-i proteja pe acestia impotriva abuzurilor venite din partea profesionistilor.

In primul rand,fata de varianta initiala(din anul 2000),noua reglementare redefineste notiunea de consumator,eliminand din aceatsa sfera persoanele juridice[3]

Totodata.legea 193/2000 aduce modificari in plus fata de varianta sa initiala prin enumerarea in mod detaliat, a tuturor activitatilor,in afara carora o persoana fizica trebuie sa actioneze pentru a fi considerata consumator.Astfel,atunci cand incheie un contract o persoana fizica trebuie sa actioneze “in afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale”.[4]

O alta noutate pe care o prezinta Legea 193/2000 fata de varianta sa initiala consta in largirea sferei contractelor care intra sub incidenta Legii nr.193/2000.Astfel ,daca in varianta initiala,era prevazuta o enumerare limitativa in sensul ca intrau sub incidenta  legii”contractele incheiate intre comercianti si consumatori,certificatele de garantie,bonurile decomanda,facturile,

borderourile sau bonurile de livrare,biletele ,si tichetele care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite”,actuala reglementare ,astfel cum a fost republicata ,dispune ca:

“ Prevederile prezentei legi se aplica si bonurilor de comanda sau bonurilor de livrare, biletelor, tichetelor si altora asemenea care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite”.[5]      Noutati sunt si la nivel terminologic.Astfel ,daca in varianta din anul 2000,legea avea in vedere “contractele standard preformulate”,noua regmenentare,astfel cum a fost modificata are in vedere “contractele standard”,eliminand conditia de a fi preformulate.

In plus,in privinta clauzelor abuzive,sunt enumerate  aspectele in functie de care o clauza ar putea fi considerata abuziva,spre deosebire de varianat initiala ,unde nu era prevazut acest aspect.

        Astfel,caracterul abuziv al unei clauze se va evalua atat in functie de natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul incheierii acestuia, factorii care au determinat incheierea contractului cat si de alte clauze inserate in contractul respectiv,sau chiar in alte contracte dar care se afla in stransa legatura cu contractul de baza.

O alta modificare este data de faptul ca Oficiul pentru Protectia Consumatorilor este inlocuit de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor,autoritate al carei rol este de a promova si de a apara interesele consumatorilor,avand totodata calitate procesuala activa ori de cate ori constata ca acest interes a fost incalcat.

Legea 193/2000 in varianta republicata include in anexa noi clauze prezumate a fi abuzive…enumerarea clauzelor abuzive din anexa are insa caracter exemplificativ;legea nu epuizeaza sfera acestora astfel ca ori de cate ori se constata ca o clauza care nu a fost negociata

direct cu consumatorul creeaza in defavoarea consumatorului si “contrar bunei-credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor”.6

Pe langa toate aceste modificari aduse de-a lungul timpului Legii 193/2000,ultima modificare intervenita la data de 1 octombrie,2013, este cea mai importanta ,si am putea spune chiar inovatoare in dreptul romanesc. In esenta,aceste modificari sunt concretizate in art.12 si 13 din Legea 193/2000, varianta actualizata.

Potrivit art.12(1) din lege:”In cazul in care constata utilizarea unor contracte de adeziune care contin clauze abuzive,organele de control(…) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau,dupa caz,sediul profesionistului,solicitand obligarea acestuia sa modifice contractele aflate in curs de executare,prin eliminarea clauzelor abuzive.”

Observam asadar, ca in primul rand se schimba competenta functionala de  solugionare a cauzelor.

Astfel,daca potrivit anterioarei reglementari,ori de cate ori se constata incalcarea  dispozitiilor Legii 193/2000,competenta functionala apartinea judecatoriei iar competenta teritoriala era alternativa in sensul ca revenea fie judecatoriei in a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta,fie judecatoriei in a carei raza teritoriala contravenientul isi are domiciliul sau sediul,in prezent,competenta functionala apartine tribunalului de la domiciliul sau dupa caz,sediul profesionistului.

S-a conferit aceasta competenta tribunalului tocmai pentru a asigura o protectie sporita  consumatorilor fata de eventualele abuzuri provenite din partea profesionistilor.

Prin solutionarea cauzei de catre o instanta ierarhic superioare jduecatoriei,se confera o garantie in plus  ca justitiabilii vor beneficia de o judecata corecta,infaptuita de catre judecatori specializati,avand o experienta ampla in aceasta materie.

Totodata,ca urmare a noilor modificari,organele de control au posibilitatea sa il cheme in judecata pe profesionist si sa solicite incetarea folosirii contractelor abuzive precum si eliminarea acestora.

Inlocuirea competentei teritoriale alternative cu una exclusiva ,respectiv ,cea a tribunalului in a carui raza isi are domiciliul sau sediul profesionistul,este in folosul justitiabililor…potrivit anterioarei reglementari,era posibil ca fapta sa se savarseasca intr-o cirscumscriptie teritoriala iar sediul profesionistului sa fie in alta circumscriptie teritoriala.

Ramanea la latitudinea organelor de control sa aleaga care ar fi judecatoria competenta sa solutioneze cauza…Daca organele de control ar fi ales sa introduca actiunea la judecatoria in a carei raza s-ar fi savarsit fapta,era posibil ca locul savarsirii faptei sa nu coincida cu locul unde profesionistul isi avea sediul sau domiciliul…acest lucru ar fi ingreunat posibilitatea justitiabililor in privinta deplasarilor la instantele de judecata,mai ales daca distantele ar fi foarte mari.

Prin faptul ca Legea 193/2000 recunoaste calitate procesuala activa organelor de control ,ori de cate ori se constata incalcarea intereselor consumatorilor,nu se aduce atingere dreptului consumatorului prejudiciat de a se adresa el insusi instantei de judecata.

Astfel,asa cum rezulta si din dispozitiile art.12(4) ,ori de cate ori se constata existenta unei clauze abuzive in contractele de adeziune,consumatorul are dreptul de a invoca nulitatea clauzei fie pe cale de actiune,fie pe cale de exceptie.

Articolul 13 (1) cuprinde o dispozitie importanta ,exclusiv in favoarea consumatorilor.

Astfel,in cazul in care instanta de jduecata constata in cuprinsul unui contract existenta unor clauze abuzive ,va obliga profesionistul sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare .Totodata,instanta va obliga profesionistul sa elimine toate aceste clauze,constatate ca fiind abuzive din contractele preformulate ce urmeaza a fi utilizate in activitatea profesionistului.

Aceasta modificare este salutara si are caracter inovator in dreptul romanesc.

Asa cum s-a sustinut si in practica,modificarea legislativa este de natura a recunoaste hotararii judecatoresti caracterul de precedent judiciar.7

Acest aspect este foarte important in practica intrucat  este suficient sa se declanseze un singur proces,sa se probeze ca o clauza  dintr-un contract de adeziune este abuziva iar caracterul abuziv al clauzei sa fie constatat printr-o hotarare judecatoreasca.

Cu alte cuvinte,este suficienta obtinerea ueni singure hotarari judecatoresti prin care sa se constate ca o clauza este abuziva pentru a putea fi ulterior invocata in vederea anularii tuturor clauzelor cuprinse in contractele de adeziune de aceeasi categorie.

S-ar putea considera asadar ca hotararea judecatoreasca dobandeste efectul similar unei legi,avand caracter general si opozabila erga omnes.

Noua reglementare pledeaza in favoarea justitiabililor.

Potrivit  reglementarii anterioare,daca un consumator incheia mai multe contracte de adeziune cu un profesionist iar ulterior instanta era investita sa constate existenta unor clauze abuzive din cuprinsul unui singur contract,profesionistul era liber sa execute celelalte contracte de aceeasi categorie cu toate ca acestea cuprindeau clauze abuzive…Abuzul din partea profesionistului era evident si in mod vadit,contrar bunei-credinte ce  trebuie sa caracterizeze incheierea si executarea contractelor.

Noua reglementare vine in sprijinul consumatorilor,eliminad astfel asemenea abuzuri .

Practic,hotararea judecatoreasca dobandeste putere de lege,caracter general ,fiind opozabila nu doar partilor din litigiu ,ci erga omnes.

Efectele hotararii judecatoresti se extind nu numai cu privire la acelasi contract si intre aceleasi parti,ci cu privire si la alte contracte de aceeasi categorie ce contin clauze abuzive,fie ca ele sunt incheiate intre aceleasi parti,fie intre parti diferite.

Dupa cum se stie,in dreptul procesual civil romanesc ,hotararea judecatoreasca beneficiaza atat de putere de lucru judecat,cat si de autoritate de lucru judecat.

Cele doua notiuni nu se confunda.

Asa cum s-a afirmat si in literatura de specialitate,puterea de lucru judecat nu este reglementata in mod expres ca un efect al hotararii judecatoresti,ci existenta acesteia rezulta in mod implicit din cuprinsul dispozitiilor legale referitoare la exceptiile procesuale (exceptia puterii de lucru judecat).8

         In doctrina,9s-a considerat ca puterea de lucru judecat presupune un aspetc negativ in sensul ca justitiabilul care a pierdut procesul nu mai poate declansa un nou proces pentru a pune din nou in discutie dreptul pretins .Totodata,puterea de lucru judecat prezinta si un aspect pozitiv in sensul ca in situatia in care un justitiabil a castigat procesul,el poate invoca dreptul sau recunoscut prin hotararea judecatoreasca intr-un nou proces.

In ceea ce priveste autoritatea de lucru judecat,aceasta exista atunci cand puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti este invocata intr-un proces declansat ulterior ,intre aceleasi parti,avand acelasi obiect si intemeiat pe aceeasi cauza.10

In dreptul procesual civil romanesc,de regula ,hotararea judecatoreasca nu este invocata ca precedent  judiciar.Judecatorul solutioneaza pricina in conformitate cu legea si potrivit intimei sale convingeri.O hotarare judecatoreasca nu poate fi invocata pentru a influenta solutia ce urmeaza a fi pronuntata de catre judecator  intr-o alta cauza.

Numai in mod exceptional,anumite hotarari judecatoresti au caracter obligatoriu pentru toate instantele judecatoresti,acestea fiind obligat sa le respecte :este forba de recursurile in interesul legii pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si de deciziile Curtii Constitutionale.Numai in aceste situatii enumerate,am putea vorbi despre existenta precedentului judiciar in dreptul nostru .

Cu toate acestea,Legea 193/2000 confera hotararii judecatoresti posibilitatea de a fi invocata in procese ulterioare,asemenea unei dispozitii legale,judecatorul investit de solutionarea pricinii fiind tinut sa o respecte.

Astfel,daca un profesionist va continua sa execute contractele de adeziune care cuprind clauze abuzive ,orice persoana,fie fizica ,fie juridica,va putea invoca hotararea judecatoreasca pronuntata anterior.

Hotararea judecatoreasca astfel pronuntata nu se mai limiteaza doar la un anumit contract incheiat intre un anumit profesionist si consumatorul respectiv,nu mai are doar efecte relative,inter partes.Ea devine obligatorie pentru toti profesionistii.

      Daca profesionistul respectiv a mai incheiat si alte contracte ce contin clauze abuzive fie cu acelasi consumator ,fie cu altii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor  va putea solicita instantei eliminarea acestora din toate contractele incheiate intre consumatori si profesionisti.

Observam ca legea in lumina noii reglementari nu numai ca recunoaste calitate procesuala activa Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,dar in acelasi timp ,ii confera puteri sporite.

Se pune insa intrebare:ce se intampla daca profesionistii nu se conformeaza hotararilor judecatoresti anterior pronuntate in sensul ca nu elimina clauzele abuzive din celelalte contracte aflate in curs de executare,ci continua efectiv sa se foloseasca de ele?

Legea 193/2000 nu prevede in mod expres sanctiunea ce se poate aplica…Consideram insa ca aceasta sanctiune poate fi dedusa pe cale interpretativa,prin analogie.

Astfel ,articolul 13 (2) dispune ca in situatia in care instanta de judecata constata existenta clauzelor abuzive in contract ,va aplica profesionistului respectiv si o amenda contraventionala.

Pe cale de consecinta,cu atat mai mult in cazul in care exista o hotarare judecatoreasca prin care se constata caracterul abuziv al unor clauze iar profesionistii nu se conformeaza acesteia,instanta poate aplica amenda contraventionala.

O alta solutie ar fi aceea ca instanta de judecata sa oblige profesionistul sa elimine clauzele abuzive din contractele de adeziune sub sanctiunea amenzilor cominatorii.

In sprijinul acestei solutii ,invocam natura obligatiei profesionistilor de a se conforma hotararii judecatoresti astfel pronuntate.Obligatia profesionistilor de a elimina clauzele abuzive din contractele de adeziune aflate in curs de executare si de a se conforma hotararii judecatoresti este o obligatie de a face.

Asa cum s-a afirmat in literatura de specialitate,obligatiile de a face au un caracter intuituu personae.O executare silita,in natura a acestor obligatii nu este posibila,in virtutea adagiului nemo potest cogit ad factum.888

          Executarea unor astfel de obligatii se poate realiza numai in mod indirect .Un asemena mod este aplicarea amenzilor cominatorii prin intermediul carora,cel constrans este obligat sa le plateasca statului pentru fiecare zi de intarziere,pana al executarea in natura a obligatiei de a face.999999*****

Cateva precizari sunt importante…

In primul rand ,numai decizia tribunalului va putea fi invocata asemenea legii in pricinile ulterioare,nu si o hotarare judecatoreasca pronuntata de catre judecatorie.

In al doilea rand,aceasta decizie va putea fi invocata  pentru a obtine anularea contractelor de adeziune ce sunt incadrate in aceeasi categorie.

De pilda,in situatia in care s-a constatat ca  un contract de leasing   contine clauze abuzive,decizia tribunalului va putea fi invocata de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor in folosul altor justitiabili care au incheiat la randul lor contracte de leasing ce contin astfel de clauze abuzive.

Daca ar fi fost vorba de alte contracte de adeziune,de pilda,de credit bancar,de telefonie etc.nu s-ar fi putut invoca efectu; erga omnes al hotararii judecatoresti rponuntate in privinta clauzelor abuzive din contractul de leasing.

Sanctiunea care intervine atunci cand instanta constata existenta acestor clauze abuzive,ele vor fi nule iar contractele vor fi modificate in sensul ca acele clauze abuzive vor fi inlocuite cu alte clauze prevazute de lege.11

Un alt aspect ce trebuie remarcat este faptul ca legea prevede ca ori de cate ori se constata “utilizarea unor contracte de adeziune ce contin clauze abuzive,organele de control vor sesiza tribunalul(…)”.Per a contrario,justitiabilii ,atunci cand vor actiona in nume propriu,nu vor sesiza tribunalul.

Intrucat liberul acces la justitie nu poate fi ingradit,se va aplica dreptul comun.

Astfel,ori de cate ori justitiabilii considera ca interesul lor legitim a fost incalcat prin inserarea unor clauze abuzive in contractele de adeziune ,se vor adresa fie judecatoriei,fie tribunalului ,in functie de valoarea obiectului dedus judecatii.12

       Cu toate ca legea prevede o competenta diferita a instantelor in functie de titularul actiunii(particular actionand  in interes propriu sau organ de control),acest aspect nu afecteaza deloc interesele justitiabililor,ci dimpotriva vine exclusiv in sprijinul acestora.

In primul rand,instantele vor fi degrevate de un numar foarte mare de litigii…dosarele vor fi repartizate diferit,fie judecatoriilor,fie tribunalelor ,in functie de calitatea titularului actiunii in justitie.

In al doilea rand,se evita astfel orice blocaj ce ar putea interveni in solutionarea cauzelor si se asigura totodata celeritatea procedurilor de judecata.

       Un alt aspect ce trebuie subliniat este dat de faptul ca efectul erga omnes al hotararii judecatoresti va putea fi invocat numai daca organele de control introduc actiunea in justitie…acest efect nu va putea fi invocat si de catre justitiabilii care actioneaza in propriul interes.

Modificari sunt aduse si in ceea ce priveste calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararii pronuntate de tribunal.

Astfel,potrivit art.13 (4) :”Hotararea este supusa numai apelului.”Apelul se va judeca de catre Curtea de Apel ,in termen de 30 de zile.

Potrivit reglementarii anterioare,lipsea apelul,fiind supusa direct recursului.

Chiar si in privinta acestei modificari de ordin procedural,reglementarea este favorabila consumatorilor.

Anterior,cu ocazia exercitarii recursului,se analizau numai aspecte ce vizau legalitatea hotararii judecatoresti.In prezent,ca urmare a exercitarii apelului,vor fi analizate in egala masura atat aspectele de fapt,cat si  cele privind legalitatea si temeincia hotaraii judecatoresti.

Totodata,prin eliminarea recursului si inlocuirea acestei cai de atac cu apelul ,se asigura celeritatea solutionarii cauzelor si totodata ,se confera justitiabililor  o garantie in plus ca in urma analizarii pricinii atat in fapt,cat si in drept,ca se va pronunta o hotarare legala si temeinica.

Intrucat legea nu distinge,impotriva hotararii judecatoresti se va exercita apelul,indiferent ca aceasta cale de atac este exercitata de justitiabili sau de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

In ceea  ce priveste aplicabilitatea in timp a articolelor 12 si 13 din Legea 193/2000,trebuie precizat ca ele au intrat in vigoare da la data de 1 octombrie ,2013.

Prin urmare,aceste articole se vor aplica incepand cu data de 1 octombrie,2013 ,fie ca este vorba de cintracte aflate in curs de executare sau de contracte ce urmeaza a fi incheiate ulterior.

In niciun caz,noile dispozitii legale nu vor putea fi aplicate retroactiv.Astfel,daca s-a obtinut o hotarare judecatoreasca prin care au fost anulate clauzele abuzive din cuprinusl unor contracte de adeziune anteror intrari in vigoare a noilor dispozitii,efectul respectivei hotarari nu va putea fi invocat dupa data de 1 octombrie,2013 pentru a se obtine anularea altor clauze abuzive din contracte de aceeasi cateegorie ,in curs de executare.

In schimb,daca  respectiva hotarare judecatoreasca a ramas definitiva dupa intrarea in vigoare a noilor dispozitii legale,ea va putea fi invocata ca precedent judiciar pentru a obtine anularea clauzelor abuzive inserate in contracte de acelasi fel,chiar daca respectivele contracte au fost incheiate inainte de intrarea in vigoare a celor doua articole.

In ceea ce priveste aplicabilitatea in timp a dispozitiilor care prevad exercitarea apelului impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in aceasta materie,ele sunt de imediata aplicare.

      In acest sens,s-a prevazut in mod expres prin Legea 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila ca” Prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in procesele incepute in perioada 15 februarie 2013—30 septembrie 2013.”

      In concluzie,meritul modificarilor Legii 193/2000 este de necontestat,fiind evidenta preocuparea permanenta a legiuitorului de a-i proteja pe consumatori impotriva eventualelor abuzuri din poartea profesionistilor.Totodata ,Legea 193/2000 in varianta actuala manifesta un dublu rol:preventiv si de constrangere.Un rol preventiv intrucat existand o hotarare judecatoreasca prin care se constata caracterul abuziv al unor clauze,toti profesionistii vor fi nevoiti sa ia masuri inainte ca instanta sa ii oblige ca sub sanctiunea amenzii sa realizeze acest lucru.Totodata,legea are si un rol constrangator caci in ipoteza in care profesinistii nu se conformeaza hotararilor judecatoresti astfel pronuntate,vor trebui sa suporte sanctiunile aplicate de catre  instanta de judecata.

 



[1] Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori(M.Of.nr.560 din 10 noiembrie 2000).Legea a fost republicata in M.Of.nr.305 din 18 aprilie 2008 si apoi modificata prin Legea nr.161/2010(M.Of.nr.407 din 19 iulie,2010)Ultima modificare a intervenit la data de 1 octombrie ,2013

[2] Tratat de drept comercial roman-Prof.univ.dr.Stanciu D. Carpenaru,Editia a-III-a,revizuita conform noului Cod Civil,Editura Universul Juridic,Bucuresti,2012,p.405

 

[3] In vechea reglementare,Legea 193/2000 definea consumatorul drept” “orice persoană fizică sau grupuri de persoane fizice, reprezentate de asociaţii, precum şi orice persoană juridică care achiziţionează şi utilizează sau consumă de la comercianţi produse obţinute pe baza unui contract sau care beneficiază de serviciile acestora”.

 

[4] Art.2(1) din Legea 193/2000 varianta republicata

[5] Art.3(1) din Legea 193/2000,republicata

6Art.4(1) din Legea 193/2000,republicata

 

Formularul de inscriere in procesele colective il gasiti la urmatorul link-

http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/procese-colective-cu-bancile-inscrieri-pentru-procesele-colective-pentru-stoparea-clauzelor-abuzive-si-pentru-denominarea-la-moneda-nationala-interviu-a-v-cuculis/

Interviu av. Cuculis Adrian –

http://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/clauze-abuzive-in-contractele-cu-bancile-clauze-abuzive-in-contractele-cu-furnizorii-de-servicii-de-telefonie-atentie-de-a-1-octombrie-puteti-elimina-toate-clauzele-abuzive-atat-din-contractele-baca/

Jurist stagiar in cadrul biroului de avocatura Cuculis si Asociatii

Ionescu Ana – Monica

Avocat Coordonator – Av. Cuculis Adrian

Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii  – Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice
www.indrumari-juridice.ro/Cuculis_Blog
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – Specialist in Drept Penal si Comercial

Litigii bancare – Avocat Banci – Clauze abuzive contracte – Cum putem scapa de clauzele abuzive din contractele de credit.

Din păgubit în despăgubit. Poţi da banca în judecată pentru abuz, sau abuzuri – comision acordare, comision gestiune, comision de risc- toate sunt declarate ca fiind abuzive. De altfel pentru toti cei carora le-au crescut dobanzile si implicit ratele pot denunta acest aspect si sa reduca dobanzile cu pana la 50%.

Abuzurile bancare sunt o permanentă realitate, mai ales după anul 2008. Cu toate acestea, puţini sunt clienţii care au puterea să ia atitudine şi să cheme instituţia financiară în instanţă, pentru a-şi apăra drepturile. În multe cazuri, clienţii se gândesc că un asemenea demers este complicat şi costisitor, pe când în realitate, dacă există un temei, banca poate suporta întreaga cheltuială cu procesul. Mai mult, tot instituţia financiară poate fi obligată să achite daune morale celor pe care i-a vătămat. – sursa IMOPEDIA.ro 

Cum scapam de executare silita – 

Schimbarea dobânzii din fixă, cum se găseşte în contractul iniţial, în variabilă, este printre cele mai comune abuzuri pe care băncile le fac în faţa clienţilor. Banca spune, de cele mai multe ori, că îşi rezervă acest drept în cazul în care intervin schimbări pe piaţa monetară.

„Alte probleme des semnalate de către clienţii noştri sunt modificarea denumirii de „comision de risc” în „comision de administrare” precum şi creşterea abuzivă a comisionului de rezervă minimă obligatorie, care este clar menţionat ca privilegiu exclusiv al băncii întru modificare. Există chiar şi situaţia în care banca decide să solicite noi costuri, altele decât cele existente în contract”.

 

RECOMANDARE: Daca aveti orice fel de clauza abuziva in contract puteti obtine anularea lui in parte!

avocat cuculisÎn instanţă, se poate solicita nu doar constatarea caracterului abuziv al clauzelor şi eliminarea acestora, ci şi obligarea băncii să plătească daune morale clientului şi să acopere întregul cost de judecată. De asemenea, acţiunea este scutită şi de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar, dacă este întemeiată pe legislaţia privind protecţia consumatorilor.

Există şi situaţii în care dosarele depuse pot primi termene foarte lungi, ceea ce înseamnă că poate trece chiar şi un an de la depunere până la judecată. Dar avocatul are posibilitatea să solicite un termen mai scurt, pentru a proteja interesul clientului.

Litigii sau conflicte din domeniul bancar ce pot fi mediate:

  • dobanzi calculate gresit;
  • cresterea nejustificată a dobanzilor si a comisioanelor pe perioada derulării contractului;
  • introducerea de noi comisioane nestipulate in contract;
  • necomunicarea majorării ratei dobanzii si a comisioanelor;
  • modificarea clauzelor contractuale fara acordul partilor;
  • inregistrarea nejustificata ca rau platnic la Biroul de Credit;
  • clauzele abuzive din contractele existente;
  • renegocierea contractelor de credit;
  • alte tipuri de conflicte financiar bancare;
  • achitara cu intarzierea in mod repetat a ratelor si a dobanzilor;
  • neplata la timp de catre clienti a ratelor la credite;
  • refuzul clientilor de a achita dobanzile si majorarile calculate legal;
  • renegocierea contractelor de credit;
  • litigii intervenite între bănci şi colaboratorii externi;
  • fraude bancare.

 

Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii – Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice
www.indrumari-juridice.ro/Cuculis_Blog
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – Specialist in Drept Penal si Comercial

 

Clauze abuzive banci . Cum eliminam clauzele abuzive din contractele de credit. Modificarea codului de procedura civila si clientii bancilor vor castiga pe capete.

BCR EXECUTARE SILITA, BANKPOST, RAIFFEISEN BANK, BRD ,

AVOCAT BANCAR

Amanarea aplicarii prevederilor art. 12 si art.13 din L193/2000 republicata 2012 privind eliminarea unei clauze abuzive constatata ca atare, din toate contractele de acelasi tip

Contractele de credit ale românilor conţin clauze abuzive care prevăd comisioane de risc, dobânzi fixe care se pot modifica, dobânzi variabile care au variat numai în sens crescator în timp ce EURIBOR / LIBOR scadeau sau dobanzi variabile calculate dupa indici interni şi netransparenţi ai băncilor etc.

Cu toate ca mii de romani au reclamat existenta acestor clauze abuzive si instantele au  dispus irevocabil anularea si eliminarea lor din contractul de credit al reclamantului -fie ca acesta s-a adresat ANPC, fie direct instantelor judecatoresti competente (fapt atestat de miile de sentinte irevocabile-asa cum rezulta din datele furnizate de ACCBAR si Rapoartele anuale de audit ale bancilor)- clauzele abuzive continua sa fie mentinute de catre banci in contractele de credit care nu au fost supuse analizei instantei.Clauzele abuzive continua deci  sa produca efecte, desi profesionistilor le era interzisa prin lege introducerea lor in contracte, prejudiciind grav consumatorii.

La  15 februarie 2013, va intra în vigoare Noul Cod Civil și Noul Cod de Procedura Civila. Ar fi trebuit sa intre in vigoare si modificarile aduse Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, potrivit carora o clauză abuzivă dintr-un contract,  constatată ca atare, ar fi fost eliminată din toate contractele, de acelasi tip, care o conțin. Aceste prevederi care ofereau posibilitatea Protectiei Consumatorilor sa denunte in instanta si clauzele abuzive legate de creditele bancare nu vor intra insa in vigoare la 15 feb., intrucat la cererea bancherilor si FMI, Guvernul a decis (OUG 4/2013) sa fie amanata pana la 1 iul aplicarea acestora. Motivul ar fi “necesitatea efectuării unui studiu de impact şi organizării unei dezbateri publice extinse asupra normelor privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori”, după cum se arată în preambulul Ordonanţei.

Această necesitate a apărut pentru ca reprezentantii FMI au fost convinsi de bancherii din Romania ca in cazul in care vor fi obligati sa elimine din contractele de credit in derulare clauzele abuzive (in baza carora incaseaza comisioane, dobanzi mascate sub forma unor comisioane sau chiar dobanzi ajustate fara acordul clientului) sistemul bancar va suferi pierderi importante si astfel, intreaga economie a tarii ar fi periclitata.  După estimările bancherilor, făcute încă de anul trecut,  modificarile si completarile la L193/2000 (republicata în Monitorul Oficial în 3 august 2012) ar putea aduce pierderi de peste 600 de milioane de euro pe an pentru bănci iar autoritatile au fost rugate sa ia masuri pentru ca acest lucru sa nu se intample.

Determinarea acestor  pierderi, fie chiar si ca valoare aproximata, presupune recunoasterea implicita a existentei clauzelor abuzive in contractele de credit si perceperea in baza acestora, a unor sume deloc de neglijat de la imprumutati. Cum ar putea “posibilele erori izolate apărute în practica trecută a instituțiilor de credit ” (n.n ARB) -daca sunt doar niste erori izolate- să aibă un impact atât de dramatic asupra sistemului bancar încât să determine bancherii să lanseze un strigăt de ajutor autorităților Statului si FMI?!

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/ingrijorare-printre-bancheri-privind-intrarea-in-vigoare-a-codului-de-procedura-civila-arb-roaga-bnr-sa-intervina-pentru-ca-bancile-sa-nu-piarda-sute-de-milioane-de-euro-pe-an-10340113.

In ceea ce ne priveste nu credem ca avem de-a face cu erori izolate ci cu o practica generalizata la nivelul sistemului bancar, unele banci avand mai putine “erori” decat altele, dar per ansamblu intregul sistem in frunte cu BNRfacandu-se vinovat de inserarea unor clauze abuzive in contractele de credit propuse spre semnare clientilor. De remarcat faptul ca dintre toti profesionistii (furnizori de servicii, comercianti) care au in derulare contracte cu consumatorii, doar bancherii au facut un lobby excesiv pentru a nu fi obligati sa renunte la clauzele abuzive.

La sfarsitul anului trecut aparea in presa o scrisoare secreta a bancherilor, spre nemultumirea semnatarilor, care a atras reactii din partea consumatorilor de servicii financiare, posesori de contracte de credit in care identificasera, inserate, clauze abuzive.  Acestia  s-au mobilizat pe internet si, in doar cateva zile, au adresat si ei o petitie catre autoritati, semnata de peste 1000 clienti https://docs.google.com/spreadsheet/viewform?formkey=dEtVNEszejR0VkpTT21rZ2hPSnVUZEE6MQ#gid=0

Ministrul Justitiei, d-na Mona Pivniceru  a explicat decizia de amanare pana la 1 iulie, sub rezerva efectuarii acestor studii de impact: ”Clauzele referitoare la bănci există şi în prezent în sensul că o persoană poate chema în judecată o bancă creditoare pentru a dispune înlăturarea unei clauze abuzive sub sancţiunea unei amenzi. Diferenţa faţă de reglementarea propusă constă în faptul că, efect al constatării de către instanţă a unei clauze abuzive, acea hotărâre permitea înlăturarea ei din toate cauzele de acelaşi profil, din toate contractele existente cu aceeaşi clauză, precum şi din cele care urmau să se încheie. Noi, sub recomandarea FMI, am prorogat intrarea în vigoare a acestei dispoziţii cu şase luni pentru că s-a spus, şi pe bună dreptate, că aceste dispoziţii legale nu au avut un studiu de impact. (…). Nu s-a făcut o consultare largă şi niciun studiu de impact anterior adoptării acestor texte”.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/pivniceru-dispozitiile-privind-inlaturarea-clauzelor-bancilor-amanate-din-cauza-lipsei-studiului-de-impact-292011.html

Avand in vedere ca studiile de impact se efectueaza in conditiile in care modificarile legislative propuse  ar afecta drepturi fundamentale ale cetatenilor si nu diminuarea profitului a unor societati comerciale, care recunosc ele insele existenta clauzelor abuzive in contractele incheiate cu consumatorii pana in anul 2010, nu poate fi explicat si nici inteles acordul dat de catre decidentii romani pentru amanarea pana la 1 iulie a aplicarii unor norme obligatorii ale dreptului comunitar care se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea și statutul părților (Noul Cod de Procedura Civila, art.4).

Se discuta despre pierderile suferite de intreg sistemul bancar care potrivit ARB si FMI nu va mai putea sustine creditarea dar nu se aduc in discutie pierderile suferite de consumatori datorita existentei clauzelor abuzive in contractele lor de credit. FMI, BNR, si Guvernul Romaniei nu au  cerut nici un studiu de impact din care sa rezulte care este prejudiciul  suferit de consumatorii romani prin mentinerea clauzelor abuzive in contractele lor de credit. Sau care sunt pierderile suferite de Statul roman pentru  lipsa interesului manifestat in rezolvarea problemei clauzelor abuzive existente in contractele de credit  sau influenta exercitata de ARB asupra autoritatilor romane in vederea obtinerii pasivitatii acestora in solutionarea globala a litigiilor clienti-banci. Prin mentinerea clauzelor abuzive s-a asigurat  incasarea luna de luna, de catre banci a unor sume importante. Prin eliminarea clauzelor abuzive, aceste sume nemaidatorate bancilor sub forma unor comisioane sau cresteri nejustificate de dobanda, s-ar fi intors in consum, stimuland economia.

De notat ca numărul restanţierilor la bănci a ajuns la 740.211 persoane la sfârşitul lunii noiembrie 2012, potrivit datelor Biroului de Credit, prezentate de Banca Naţională a României (BNR). Numărul restanţierilor este mai mare cu peste 50.000 faţă de nivelul înregistrat la începutul lui 2012, pentru că mulţi dintre cei care erau restanţieri la începutul anului trecut nu şi-au achitat sumele restante, ba mai mult, au acumulat altele noi, valoarea restanţelor crescand semnificativ. Totalul sumelor restante a crescut cu peste 23% în primele 11 luni ale anului trecut şi au atins un nou nivel maxim, respectiv echivalentul a 2,14 miliarde de euro.

http://adevarul.ro/economie/bani/grafic-alti-50000-romani-ajuns-restantieri-2012-1_510e8e5f4b62ed5875cfd9c3/index.html

Este inexplicabila si de neacceptat  pozitia toleranta si deschisa, exprimata de FMI dar si de guvernantii romani in favoarea sistemului bancar, in detrimentul consumatorilor. Nu intelegem de ce este necesar un studiu de impact atata vreme cat modificarile si completarile la L193 reprezinta transpunerea in legislatia noastra a art.7 din Directiva 93/13/CEE, avand un caracter obligatoriu pentru Romania. Ne intrebam cui foloseste aceasta amanare si la ce foloseste  efectuarea unui asemenea studiu daca transpunerea unei Directivei europene are caracter obligatoriu?

  1. L 193/2000- transpunerea Diectivei 93/13/CEE

Legea 76 din 24 mai 2012 (Legea 76/2012) pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial 365 din 30 mai 2012 (M. Of. 365/2012)

TITLUL IV Modificarea si completarea unor legi speciale

Art. 38. – Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:”Art. 12. -(1) In cazul in care constata utilizarea unor contracte de adeziune care contin clauze abuzive, organele de control prevazute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, dupa caz, sediul profesionistului, solicitand obligarea acestuia sa modifice contractele aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.(2) La cererea de chemare in judecata va fi anexat procesulverbal intocmit potrivit art. 11.(3) Asociatiile pentru protectia consumatorului care indeplinesc conditiile prevazute la art. 30 si 32 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, il pot chema in judecata pe profesionistul care utilizeaza contracte de adeziune care contin clauze abuzive, la instanta prevazuta la alin. (1), pentru ca aceasta sa dispuna incetarea folosirii acestora, precum si modificarea contractelor aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispozitiile art. 13 alin. (1) si (4) sunt aplicabile.

(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului caruia i se opune un contract de adeziune ce contine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de actiune ori pe cale de exceptie, in conditiile legii.”

2. Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:

“Art. 13. –

(1) Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, obliga profesionistul sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare, precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate in cadrul activitatii profesionale.

(2) In cazul prevazut la alin. (1), instanta va aplica si amenda contraventionala prevazuta la art. 16.

(3) Daca instanta constata ca nu sunt clauze abuzive in contract, va anula procesul-verbal intocmit.

(4) Hotararea este supusa numai apelului.”

 

Articolul 12 nemodificat:Art. 12. – Procesul-verbal se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit fapta sau în a cărei rază teritorială contravenientul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul.Art. 13. –(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, aplică sancţiunea contravenţională conform art. 16 şi dispune, sub sancţiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în fiinţă, sau desfiinţarea acelui contract, cu daune-interese, după caz.(2) În caz contrar, instanţa va anula procesul-verbal întocmit.

 

Articolul 12 si articolul 13 transpun in legislatia nationala articolul 7 din Directiva 93/13/CEE pe care il redam in continuare:

Articolul 7 din Directiva 93/13/CEE

(1) Statele membre se asigura ca, in interesul consumatorilor si al concurentilor, exista mijloace adecvate si eficace pentru a preveni utilizarea in continuare a clauzelor abuzive in contractele incheiate cu consumatorii de catre vanzatori sau furnizori.

(2) Mijloacele mentionate la alineatul (1) cuprind dispozitiile in conformitate cu care persoanele sau organizatiile care au, in temeiul legislatiei interne, un interes legitim in protectia consumatorilor pot introduce o actiune in justitie sau in fata organismelor administrative competente, in conformitate cu legislatia interna in cauza, pentru a obtine o decizie care sa stabileasca daca clauzele contractuale elaborate pentru a fi utilizate in general sunt abuzive, astfel incat sa poata aplica mijloace adecvate si eficiente pentru a preveni utilizarea acestor clauze in continuare.

(3) Cu respectarea legislatiei interne, actiunile mentionate la alineatul (2) pot fi indreptate, separat sau in ansamblu, impotriva unui numar de vanzatori sau furnizori din acelasi sector economic sau impotriva asociatiilor care utilizeaza sau recomanda utilizarea acelorasi clauze contractuale generale sau a unor clauze similare.

Sublinierile ne apartin pentru a arata ca art. 7 din directiva 93/13/CEE nici macar nu a fost corect transpus in dreptul intern pana la data la care Romania avea obligatia sa o faca (a se vedea coloana din dreapta care contine forma art. 12 si 13 nemodificate, aflate in vigoare).

Abia modificarile aduse in anul 2012 art.12 si art.13 din L 193/2000 vin sa asigure conformitatea dreptului national cu dreptul comunitar. O data in plus, apare ca extrem de frustranta pentru consumatorul cetatean roman, amanarea aplicarii unor prevederi legale de care nu a putut beneficia pana in prezent si de care se doreste a nu beneficia nici in viitor, invocandu-se de catre propriul Guvern, la presiunea FMI, BNR si ARB necesitatea efectuarii unui studiu de impact.

Curtea Europeană a statuat că odată  identificate clauzele abuzive, ele trebuie eliminate din contracte, tocmai pentru a descuraja profesioniștii care ar fi tentati să le utilizeze în continuare. Pur și simplu aceste clauze nu produc efecte, indiferent de data la care astfel de contracte au fost încheiate și indiferent de conținutul și situația concretă a fiecăruii contract în parte. Ba mai mult, instanțele naționale au obligația de a examina din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale de îndată ce dispun de elementele de drept și de fapt necesare în acest sens (sursa: jurisprudența CJUE http://eu-consumer-law.org).

Au trecut doi ani de la OUG 50/2010 si iata ca istoria se repeta. În opoziţie atunci, actualii guvernanţi în frunte cu primul ministru, plângeau de mila clienţilor băncilor, traşi pe sfoară de guvernul Boc.

Având în vedere luările de poziţie, declaraţiile de presă de la acea vreme, am trimis premierului Ponta o Petiţie prin care îi ceream sa repare greşeala făcută de cei carora le-au luat locul şi să modifice legea în sensul aplicării acesteia şi la creditele în derulare.

Scrisoarea adresată FMI (octombrie 2012), din care cităm:

“ne vom abţine de la adoptarea de initiative legislative (de exemplu, propuneri privind legea falimentului personal şi legea privind recuperarea debitelor sau privind modificarea Ordonanţei 50/2010”

As preserving credit discipline and avoiding moral hazard among debtors contributes significantly towards enhancing financial stability, we will refrain from adopting legislative initiatives (for instance, proposals for the personal insolvency law and for the debt collecting law) or amending Ordinance 50/2010, which would undermine credit discipline. ( http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2012/cr12290.pdf )

De la momentul OUG 50 şi până astăzi, instanţele din toate judeţele ţării în frunte cu Înalta Curte, au constatat că în contractele de credit ale românilor au fost inserate, cu binecuvantarea BNR, clauze abuzive! Acestea au fost eliminate din contracte, sumele percepute în baza acestor clauze fiind returnate clienţilor, aceştia urmând să plătească pentru perioada ramasă din contract rate cu până la 30% mai mici (ex: comision de risc marca Volksbank în valoare de 0.26% din sold / lună).

O nouă modificare legislativă, nu gândită de cei care ar trebui să se preocupe de binele oamenilor din această ţară, ci impusă de Uniunea Europeană, permite unei asociaţii de consumatori (ONG) să ceară în instanţă ANULAREA ŞI ELIMINAREA CLAUZELOR ABUZIVE DIN TOATE CONTRACTELE DE CREDIT, cu condiţia ca acea asociaţie să aibă 3000 membri.

Avem:

  • Biroul de avocatura Cuculis si Asociatii care cunosc extrem de bine aceste probleme si va poate ajuta
  • CLAUZE ABUZIVE IN CONTRACTELE DE CREDIT ALE ROMANILOR
  • TEMEI LEGAL SA CEREM ELIMINAREA CLAUZELOR ABUZIVE SI CA EFECT IMEDIAT REDUCEREA RATELOR
  • MII DE SENTINTE IREVOCABILE FAVORABILE CLIENTILOR CARE AU DAT BANCILE IN JUDECATA
  • GUVERNANTI CARORA NU LE PASA

Biroul de avocatura Cuculis si Asociatii FORMEAZA GRUPURI DE 50 PANA LA 100 de persoane lunar care pleaca impreuna in fata instantei pentru ELIMINAREA ACESTOR ABUZURI.

NU TE LASA PACALIT SI ABUZAT DE CATRE BANCI, ACTIONEAZA ACUM CU AJUTORUL NOSTRU SI VEI FI ASIGURAT PE VIITOR.
Biroul de Avocatura Cuculis si Asociatii  – Indrumari Juridice Pentru Dvs. online! Prima Initiativa din Tara!!
Raspunsuri gratuite la intrebari juridice.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumarijuridice.wordpress.com
http://indrumarijuridice.forumest.ro
Tel: 031.412.48.88 / 0722.298.011

Avocat Cuculis – Titular de cabinet si membru al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania – Specialist in Drept Penal